Istoria Bisericii Ortodoxe Române (cronologie)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Istoria Bisericii este o parte importantă a înțelegerii credinței creștine ortodoxe. Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor față de tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit și propovăduit adevărul lui Iisus Hristos lumii, cu aceia care au ajutat la formularea și exprimarea formulelor și cultului de credință, și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică Sfânta Tradiție a Bisericii Ortodoxe.

Cronologia de mai jos își propune să redea istoria creștinismului în spațiul actualmente românesc din perioada apostolică și până în prezent. Istoria creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populații etnic, lingvistic și cultural diferite. Denumirea articolului de Istoria Bisericii Ortodoxe Române ilustrează însă situația politică și statutul jurisdicțional actual al acestui spațiu, reunit într-un singur stat național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în același sens în care sunt considerați ca sfinți români toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spațiul românesc.

Perioada apostolică (33-100)

Perioada pre-niceeană (100-325)

  • ~290-300 – Evanghelicus, originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanța).
  • ~300-~304 – Efrem, ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduiește creștinismul la Gurile Dunării și în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primește mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea Marii Persecuții.
  • ~304-~323 – Tit devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de 15 septembrie. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul Gordian, care primește mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiției într-o zi de 13 septembrie.
  • 303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinților Zotic, Atal, Camasis și Filip și a celor dimpreună cu dânșii, ale căror moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculițel, în timpul persecuțiilor din vremea lui Dioclețian și Licinius.
  • 306 - În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul Lup din Novae, probabil de origine dacă. Acesta era un discipol al Sfântului Dimitrie, executat la Salonic în același an.
  • În anii 320 sursele înregistrează un episcop misionar foarte activ în Dacia Pontică.

Perioada niceeană (325-451)

  • 325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea și Teofil al Goției, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea participă și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea și un episcop din Dacia.
  • ~348-350 – Preotul capadocian Eutihie propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. Vasile cel Mare.
  • ~360-25 ianuarie 380 sau 381 – Păstoria Sf. Bretanion la Tomis; apărător al credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu arienii. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui Sozomen și Teodoret din Cir.
  • 372, 12 aprilie – mucenicia Sf. Sava Gotul; tot atunci este prins și chinuit pentru Hristos preotul Sansala, dar este eliberat și va trece la Domnul cu pace spre sfârșitul secolului al IV-lea; 15 septembrie - mucenicia Sf. Nichita.
  • ~380-390 – Păstoria episcopului Gherontie (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creștinismului și dezvoltarea vieții monahale în Dacia Pontică.
  • 381 – Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol.
  • ~390 – Sf. Teotim urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de Fericitul Ieronim, de Sozomen și de alții. Prăznuit pe 20 aprilie.
  • ~415 – Cuviosul Gherman din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 și 415.
  • ~435 – Sf. Ioan Casian, originar din Dobrogea, decedat la Massilia (azi Marsilia, Franța).

Perioada bizantină (451-1300)

  • 431 - Sinodul III Ecumenic de la Efes.
  • 451 – Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon.
  • 470-545 Cuviosul Dionisie Exiguul, teolog originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la Nașterea Domnului, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian cât și în calendarul gregorian
  • 553 – Sinodul V Ecumenic de la Constantinopol
  • 660-692 – Sinodul VI Ecumenic de la Constantinopol.
  • 787 – Sinodul VII Ecumenic de la Niceea.
  • 814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc[1]
  • sec. IX-X – informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
  • 1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad)
  • 1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
  • 1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.
  • 1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați.
  • 1247 – Diploma acordată cavalerilor ioaniți de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formațiuni prestatale românești și organizarea bisericească de la sud de Carpați[2].

Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)

Țara Românească

  • cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Țara Românească.
  • 1330 – Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.
  • 1352-1364 - Domnia lui Nicolae Alexandru al Țării Românești.
  • 1359 - Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Patriarhia Ecumenică, avându-l ca mitropolit pe Sf. Ierarh Iachint[3].
  • 1386-1418 – Domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească.
  • 1392 - Monahul Filotei întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân.
  • 1406, 26 decembrie – trecerea la Domnul a Sf. Nicodim de la Tismana, reorganizator al vieții monahale în Țara Românească.
  • 1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Țării Românești.
  • cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.
  • 1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.
  • 1508, 11 august – trecerea la Domnul a Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.
  • 1512-1521 – Domnia Binecredinciosului Neagoe Basarab al Țării Românești.
  • 1516, 18 ianuarie – trecerea la Domnul a Sf. Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
  • 1517, 15 august - Târnosirea Mănăstirii Curtea de Argeș. Conform descrierii lui Gavriil Protul de la Muntele Athos, la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - Patriarhul Constantinopolului - însoțit de un mare sobor: toți arhimandriții și egumenii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.
  • 1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeș la Târgoviște.
  • 1588 - Radu Șerban, viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii Mănăstirea Comana, ctitorie de la 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.
  • 1593-1601 – Domnia lui Mihai Viteazul în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina mănăstirii Simonopetra „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, Mihai Vodă, îl amintește încă”[3].
  • 1608 - În timpul domniei lui Radu Șerban, este construită Mănăstirea Cernica, ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.
  • 1613-1620 - Chiril Lucaris, Patriarh al Alexandriei și viitor Patriarh al Constantinopolului, vizitează de mai multe ori țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Țării Românești și al Moldovei, „ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Țara Românească, atacând pe catolici în credința lor despre purcederea Sfântului Duh și Purgatoriu”. Cronicarul Miron Costin scria: „Radu-Vodă puse preoțimea acestei țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol[3].
  • 1640-41 - Apare Pravila de la Govora, tipărită la inițiativa voievodului Matei Basarab.
  • 1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei.
  • 1658 - Sfințirea bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena (actuala catedrală patriarhală), ctitoria voievodului Constantin Șerban.
  • 1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgoviște la București.
  • 1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
  • 1678-1688 - Domnia lui Șerban Cantacuzino în Țara Românească.
  • 1688 - Este tipărită la București „Biblia lui Șerban Cantacuzino”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).
  • 1688-1714 – Domnia Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
  • 1693, 8 iulie - Sfințirea Mănăstirii Horezu.
  • 1708-1716 - Păstoria mitropolitului Antim Ivireanul al Ungrovlahiei (prăznuit pe 27 septembrie).
  • 1713 – Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului se refugiază în Țara Românească, unde se stabilește la Mănăstirea Dălhăuți. Adună în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea și cu rugăciunea minții, făcând din obștea sa o adevărată școală de trăire isihastă. După ce mai înființează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la Mănăstirea Poiana Mărului, unde devine stareț (de aici provenindu-i și supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).[4]
  • 1714, 15 august – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: 16 august).

Moldova

Transilvania și Banat

  • 1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.
  • 1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului Ghelasie al Transilvaniei la Râmeț.
  • 1456 – Atestare documentară a mitropolitului Ioan de Caffa la Hunedoara.
  • 1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
  • 1544 - Apare Catehismul românesc de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română (pierdută)
  • 1551-1553 – Apare Tetraevanghelul slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
  • 1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
  • 1570 – Apar la Brașov Liturghierul și Psaltirea tipărite în limba română de diaconul Coresi.
  • cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
  • 1587 – Apare Palia de la Orăștie.
  • 1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
  • 1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit Ilie Iorest (24 aprilie) al Transilvaniei.
  • 1643-1656 - Păstoria Sf. mitropolit Simion Ștefan al Transilvaniei.
  • 1648 - Apare Noul Testament de la Alba-Iulia, sub îngrijirea Sf. mitropolit Simion Ștefan.
  • 1643-1653 - Păstoria mitropolitului Iosif al Timișoarei; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe 15 septembrie).
  • 1648 - Apare Noul Testament de la Alba-Iulia.
  • 1656-1680 - Păstoria mitropolitului Sava Brancovici al Transilvaniei (prăznuit pe 24 aprilie). Trece la Domnul în 1683.
  • 1678, 12 martie - Moartea Sf. Ierarh Ilie Iorest al Transilvaniei, la Mănăstirea Putna.
  • 1698, 7 octombrie - Manifestul de unire al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma.
  • 1701, 19 martie - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
  • 1701, 7 aprilie - Mitropolitul Atanasie Anghel semnează la Viena Actul de unire al Bisericii sale cu Roma.
  • 1706 - Mutarea scaunului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.

Perioada fanariotă (1711/1716-1821)

Țara Românească

  • 1738-1753 – Păstoria mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei.
  • 1760-1787 – Păstoria mitropolitului Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei.
  • 1773-1780 – Păstoria episcopului Chesarie al Râmnicului.
  • 1776-1780 – Apar Mineiele de la Râmnic (12 volume).
  • 1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului.
  • 1821 – Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.

Moldova

Transilvania și Banat

  • 1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
  • 1744 – Acțiunea monahului Visarion Sarai în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
  • 1744, 6 iulie – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
  • 1759-1761 – Răscoala condusă de monahul Sofronie de la Cioara.
  • 1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
  • 1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.
  • 1768, 22 septembrie – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma.
  • 1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
  • 1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
  • 1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.
  • 1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
  • 1795 – Apare Biblia de la Blaj.

Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)

Țara Românească

  • 1823-1834 – Păstoria mitropolitului Grigorie Dascălul al Ungrovlahiei.
  • 1825-1846 – Păstoria episcopului Chesarie al Buzăului.
  • 1836 – Înființarea Seminariilor teologice de la București, Buzău și Argeș.
  • 1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.
  • 1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, Vestitorul bisericesc.
  • 1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.
  • 1850-1868 – Păstoria episcopului Calinic cel Sfânt la Râmnic (prăznuit pe 11 aprilie.
  • 1854-1856 – Apare Biblia de la Buzău (5 volume).
  • 1828~1851 Principatele române, Țara Românească și Moldova se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.
  • 1831 – Este emis Regulamentul organic pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
  • 1859, 24 ianuarie – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.

Moldova

  • 1832 – Este emis Regulamentul organic pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
  • 1846, 18 decembrie – Moartea mitropolitului Veniamin Costachi la Slatina.

Transilvania și Banat

  • 1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.
  • 1846-1873 – Activitatea lui Andrei Șaguna în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt (30 noiembrie).
  • 1853, 3 ianuarie – Apare primul număr al revistei Telegraful român din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.
  • 1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unitte de la Gherla și Lugoj.
  • 1856-1858 – Apare Biblia ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu.

Perioada întemeierii statului român și a monarhiei constituționale (1859-1945)

Principatele Unite/Regatul României

  • 1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească.
  • 1860 - Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universității din Iași, desființată în 1864.
  • 1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
  • 1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: Neamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.
  • 1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular și locțiitor de episcop al Episcopiei Argeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.
  • 1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.
  • 1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Țara Românească.
  • 1863, 13 decembrie - Adoptarea Legii secularizării averilor mânăstirești. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră în posesia statului.
  • 1864 - Înființarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reședința la Ismail (din 1878 la Galați).
  • 1864 - Legea instrucțiunii publice trece seminariile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
  • 1864 - Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbați) și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism.
  • 1864, 3 decembrie - Promulgarea Decretului organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale, prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliți, episcopii eparhioți, arhiereii titulari, plus câte trei deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicității acestui organism.
  • 1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Dunării de Jos.
  • 1865, 11 ianuarie - Mitropolitului Ungrovlahiei Nifon Rusailă i se acordă titlul de mitropolit primat.
  • 1865, 11 mai - Se promulgă Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți din România, prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând canoanele bisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".
  • 1866-1914 - Domnia Principelui, apoi Regelui, Carol I în România.
  • 1872 - Adoptarea Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți. Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toți deputații și senatorii ortodocși. Arhiereii titulari erau numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede și recunoașterea implicită a validității episcopilor numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt luptei pentru canonicitate.
  • 1872 - Biserica Ortodoxă Română devine autocefală, prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de Patriarhia Constantinopolului. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1872 - Înființarea la București a Seminarului Nifon ca instituție privată, finanțată de Mitropolitul Nifon.
  • 1874, 1 octombrie - începe apariția revistei Biserica Ortodoxă Română, revista oficială a Sfântului Sinod.
  • 1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat Calinic Miclescu.
  • 1877, 9 mai Proclamarea independenței ca stat a României.
  • 1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.
  • 1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Romanului.
  • 1881 - Înființarea Facultății de Teologie din București.
  • 1885, 25 aprilie - Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea al Constantinopolului recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat Iosif Gheorghian.
  • 1893 - Este promulgată Legea clerului mirean și a seminariilor. Clerul este împărțit în urban și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) și se dă în folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare și 3 inferioare.
  • 1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat Ghenadie Petrescu.
  • 1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie Mironescu.
  • 1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat Conon Arămescu.
  • 1914 - Apariția unei noi ediții a Bibliei ("Biblia din 1914")
  • 1919, 23 aprilie - Mitropolia Ardealului se unește cu Biserica Ortodoxă Română: „La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. Miron Cristea episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită[4].
  • 1925, 4 februarie - Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. Mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1925, 25 februarie - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.
  • 1925, 1 noiembrie - Întronarea Prea Fericitului Patriarh Miron Cristea, care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa (6 martie 1939).
  • 1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh Nicodim Munteanu.

Transilvania și Banat

Basarabia

Bucovina

  • 1880-1895 Păstoria mitropolitului Silvestru Moraru Andrievici al Bucovinei.

Perioada comunistă (1945-1989)

  • 1947, 28 mai-11 iunie – Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei și a toată Rusia în România.
  • 1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.
  • 1947, 3 iulie – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează Mitropolia Banatului.
  • 1948 – Eliminarea învățământului religios din școli, a preoților din Armată, desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericești etc. Din învățământul teologic supraviețuiesc șase seminarii (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caransebeș) și două Institute teologice de rang universitar (la București și Sibiu).
  • 1948-1977 Păstoria patriarhului Iustinian.
  • 1948, 24 mai, 6 iunie – Alegerea și înscăunarea lui Iustinian Marina ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse.
  • 1948, 4 august – Este promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.
  • 1948, 19-20 octombrie – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînființată în 1948) și Mitropolia Banatului (înființată în 1947). Intră în vigoare în februarie 1949.
  • 1948, 1 decembrie Decretul 358/1948 prevede desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii și credincioșii sunt siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestați sau trimiși la domiciliu forțat. Bisericile și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăți. Biserica Greco-Catolică va continua să funcționeze în clandestinitate până la sfârșitul regimului comunist.
  • 1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.
  • 1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.
  • 1950, 28 februarie – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor sfinți români: Sf. Ier. Calinic de la Cernica (prăznuit pe 11 aprilie); Sf. Ier. Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie); Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie).
  • 1953, 9 mai-21 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei.
  • 1954, 13 septembrie-18 septembrie – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.
  • 1954, 11 octombrie-27 octombrie – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.
  • 1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.
  • 1957, 10 ianuarie, 13 ianuarie – Alegerea și înscăunarea mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei.
  • 1957, 2 iunie-11 iunie – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.
  • 1958, 30 mai-10 iunie – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.
  • 1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor și monahiilor sunt expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinația.
  • 1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.
  • 1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1962, 31 mai-4 iunie – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.
  • 1962, 23 octombrie-5 noiembrie – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.
  • 1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.
  • 1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului Muntelui Athos.
  • 1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.
  • 1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.
  • 1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.
  • 1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic Atenagora I în România.
  • 1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.
  • 1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinian la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.
  • 1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.
  • 1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a Bisericii Etiopiei în România.
  • 1968 – Apare o nouă ediție sinodală a Bibliei.
  • 1977-1986 Păstoria patriarhului Iustin
  • 1986-2007 Păstoria patriarhului Teoctist

Perioada postcomunistă (1989-prezent)

  • 1989, 16-22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.
  • 1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.
  • 1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.
  • 1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.
  • 1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)
  • 1990 – 25-26 septembrie - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.
  • 1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.
  • 1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.
  • 1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (cu prăznuirea pe 29 februarie); Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie); Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț (30 iunie); Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți (1 iulie); Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie); Sf. Cuv. Ioan Iacob Hozevitul (5 august); Sf. Cuv. Teodora de la Sihla (7 august); Sf.i Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august); Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) și Sf. Cuv. Daniil Sihastrul (18 decembrie).

......................

Vezi și

Note

  1. Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages, Cambridge University Press, Pag.xv, 978-0-521-89452-4
  2. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925
  3. 3,0 3,1 3,2 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908
  4. 4,0 4,1 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6

Surse