Miron (Cristea) al României

Prea Fericitul Patriarh Miron Cristea

Afiliere canonică (jurisdicție)	Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință	Bucureşti
Titlul	Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Patriarh al României
Formulă de adresare	Preafericirea Sa
Perioada	1925-1939
Predecesor	-
Succesor	Nicodim Munteanu
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot	13 aprilie 1903
Hirotonire episcopală	21 noiembrie 1909, la Caransebeș
Episcopi consecratori
Titluri precedente (scaune episcopale)
Alte funcții
Date personale
Data nașterii	20 iulie 1868
Locul nașterii	Toplița, județul Harghita
Data morții	6 martie 1939
Locul morții	Cannes, Franța

Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 20 iulie 1868, Toplița, județul Harghita – d. 6 martie 1939, Cannes, Franța) a fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1925 - 1939.

Biografie

Patriarhul Miron Cristea s-a născut la 20 iulie 1868, în orașul Toplița, județul Harghita, într-o familie de țărani români ortodocși, primind la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică.

A făcut studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890).

După absolvirea Institutului Teologic din Sibiu (1890), Ilie Cristea a devenit învățător și, mai apoi. director la Școala confesională românească din Orăștie. După un an, Mitropolia Ardealului i-a acordat o bursă pentru a-și continua studiile superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891 - 1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie, teza sa de doctorat având subiectul Viața și opera lui Eminescu.

În paralel cu studiile, Ilie Cristea a desfășurat o susținută activitate publicistică, colaborând la ziarele Telegraful Român, Tribuna, Dreptatea și Gazeta Transilvaniei. A fost secretar al Societății studențești „Petru Maior”.

După terminarea studiilor de la Budapesta, Ilie Cristea a revenit la Sibiu, unde a devenit secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), având și o activitate publicistică asiduă și meritorie, iar în continuare a fost avansat în funcția consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, s-a distins ca un bun administrator și organizator. Printre altele, s-a îngrijit de proiectul edificării frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.

Ilie Cristea a devenit și membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon și apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns în monahism la 23 iunie 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel.

La 21 noiembrie 1909 Miron Cristea a fost ales ca episcop ortodox al Caransebeșului. A fost hirotonit arhiereu și instalat în scaunul episcopal la 3 mai 1910. În această calitate s-a remarcat prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria. Astfel, printre altele, a apărat energic școlile confesionale ortodoxe românești din Banat de încercările guvernului ungar de la Budapesta de a le desființa.

La sfârșitul primului război mondial, Miron Cristea a participat, în calitate de episcop ortodox al Caransebeșului, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, dând actului Marii Uniri binecuvântarea Bisericii creștine. Un gest memorabil s-a întâmplat atunci: în fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „Precum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”

În 1919, murind Conon Arămescu-Donici, scaunul de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe din România întregită a rămas vacant. Marele Colegiu Electoral s-a întrunit și l-a ales pe Miron Cristea ca mitropolit primat, la 18 decembrie 1919. Printre motivele alegerii sale a fost și recunoașterea meritelor lui la realizarea Marii Uniri din 1918. Investitura și înscăunarea au avut loc a doua zi, pe 19 decembrie 1919.

În calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe din România Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. Dintre inițiativele în acest sens se pot cita:

• unificarea bisericească a tuturor românilor ortodocși în baza principiilor „Statutului Șagunian”, care a dat laicilor un rol sporit în administrarea chestiunilor bisericești;
• înființarea „Institutului Biblic”, care continuă să activeze și astăzi, având propria sa editură și tipografie;
• înființarea unor noi eparhii, între care „Episcopia Armatei” (cu sediul la Alba Iulia), precum și în Basarabia (la Bălți și Ismail);
• reînființarea vechilor eparhii de la Tomis (Constanța), Oradea Mare și Cluj.

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

La 4 februarie 1925 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să înființeze Patriarhia Ortodoxă Română. Mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Legea pentru înființarea Patriarhiei a fost promulgată la 25 februarie 1925, Prea Fericitul Patriarh Miron fiind investit și înscăunat la 1 noiembrie 1925 și devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc.

În calitatea sa de întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară:

• revigorarea revistei „Biserica Ortodoxă Română”;
• înființarea la București a publicației eparhiale „Apostolul”, acest exemplu generalizându-se și în alte eparhii și chiar în unele parohii, care au scos foi parohiale;
• a stăruit asupra importanței predicii și a determinat publicarea unor părți din Sfânta Scriptură cu explicații pentru credincioși, precum și tipărirea și răspândirea unor broșuri cu cuprins religios și moral;
• a susținut intensificarea învățământului religios în școlile secundare, iar în privința pregătirii clerului, încă puțin numeros în raport cu cerințele timpului, a reînființat unele seminarii și a pus bazele altora noi.
• a sprijinit activitatea filantropică prin crearea „Fondului Milelor”, sprijinirea tinerilor teologi plecați la studii în străinătate etc.

Prea Fericitul Miron Criste a contribuit la strângerea legăturilor Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, prin:

• trimiterea unor delegații la conferințele interortodoxe de la Constantinopol (în 1923) și de la Muntele Athos (în 1930), ca și la întrunirile Mișcării Ecumenice;
• călătorii în Orient, până la Locurile Sfinte (în 1927);
• intervenția la Patriarhia Ecumenică pentru recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Albaniei;
• edificarea a două biserici românești la Ierusalim și la Iordan;
• înființarea Episcopiei Ortodoxe Române în Statele Unite ale Americii și Canada (1934);
• primirea vizitelor efectuate la București de către ierarhi și reprezentanți ai bisericilor ortodoxe și neortodoxe.

Alte demnități deținute

Miron Cristea a fost senator de drept în Senatul României. Ca lider național român și militant pentru unificarea teritorială a României, patriarhul Miron Cristea s-a implicat puternic și în viața politică a României interbelice. A fost regent între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 (perioada când regele Mihai I era minor), iar în perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României.

A fost de asemenea teolog, publicist și filolog. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Decesul

Decesul patriarhului Miron Cristea a survenit pe 6 martie 1939, la Cannes, în Franța, unde plecase pentru tratament medical. Trupul neînsuflețit al patriarhului a fost adus în țară și înmormântat cu onorurile cuvenite în Catedrala patriarhală din București.

Pe tronul patriarhal al României i-a succedat (între 1939 - 1948) Preafericitul Nicodim Munteanu.

Surse

• Miron Cristea - de la Wikipedia, enciclopedia liberă
• Biserica Ortodoxă Română - Patriarhii României

Legături externe

• Un luptător pentru unitatea poporului român și demnitatea Bisericii, 9 martie 2009, Ziarul Lumina
• Funeraliile primului patriarh al României, 12 decembrie 2010, Dr. George Enache, Ziarul Lumina

Casetă de succesiune: Miron (Cristea) al României
Precedat de: -	Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române 1925 - 1939	Urmat de: Nicodim Munteanu