Arhiepiscopia Romanului și Bacăului
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Are scaunul eparhial la Roman, jurisdicție peste județul Bacău și o parte din județul Neamț, și este păstorită în prezent de către arhiepiscopul Ioachim (Giosanu).
Cuprins
Istorie
Deși nu s-a descoperit până acum niciun act de întemeiere a Episcopiei Romanului, întemeierea acestei episcopii îi este atribuită lui Alexandru cel Bun.[1][2] Astfel, cronicarul Grigore Ureche consemnează în Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: „Mai făcut-a [Alexandru] și al doilea episcop, după mitropolit, la sfânta mănăstire, în oraș, în Roman, și i-au dat eparhie o parte din ținuturi pe sub munte în gios”.[3][4]
Pentru prima dată, eparhia Romanului este pomenită într-o „carte domnească” din 30 septembrie 1445, emisă de voievodul Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun. În acel an, domnul a „...dat Prea Sfințitului Mitropolit Chir Calist al Romanului un tătar anume Pașca...”. Din această „carte” reiese clar faptul că Episcopia Romanului exista, de fapt și de drept, în anul 1445. Nu există însă nicio indicație, în acest document, cu privire la vechimea acestei episcopii, iar anul 1445 nu este anul întemeierii deoarece „cartea” voievodului Ștefan nu are caracterul unui act de fondare.[3]
Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa Descriptio Moldaviae, detaliind ierarhia bisericească în Moldova, observa că în această țară sunt trei scaune eparhiale: Roman, Rădăuți și Huși și că: „dintre acestea numai celui de Rădăuți și Huși i s-a dat titlul de episcop pe când cel de Roman s-a chemat arhiepiscop, fiindu-i îngăduit ca, la liturghie, să poarte mitră; totuși asupra celorlalți colegi ai lui nu are nici o jurisdicție și nu le este superior decât prin întâietate”. Din vechime, numai episcopii din Roman aveau dreptul de a purta paterițe (cârje) ferecate cu argint, pe când ceilalți purtau paterițe negre. Conferind episcopului Ghedeon al Romanului dreptul de a purta „paterița cu cornurile și legăturile ferecate în argint”, domnul Moldovei Grigore al II-lea Ghica, subliniază, într-un act datat în noiembrie 7247 (1739), că Episcopia Romanului este „mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării”.[3]
Jurisdicția Episcopiei de Roman se întindea peste ținuturile din sudul Moldovei: Roman, Bacău, Trotuș, Adjud, Putna, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Covurlui și peste unele de dincolo de Prut, tot în părțile sudice: Tigheciu, Tighina, Chilia. De aceea ea este numită de unele documente interne „Episcopia” sau „Mitropolia” „Țării de Jos”. Cu excepția anilor 1435—1442, ea a fost „sufragană” Mitropoliei din Suceava[5].
În 2009, Episcopia Romanului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. La 13 septembrie 2009, la sărbătoarea Înainteprăznuirii Înălțării Sfintei Cruci, în Catedrala Arhiepiscopală din Roman s-a dat citire tomosului patriarhal, prin care s-a arătat hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și s-a făcut cunoscut tuturor clericilor și credincioșilor înălțarea Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie, cu titlul de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Totodată, prin aceeași hotărâre a Sfântului Sinod s-a decis ridicarea Preasfințitului Părinte Eftimie la demnitatea de Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, precum și promovarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul la rangul de episcop-vicar, cu titlul de Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.[3]
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului în prezent
Actualul Arhiepiscop al Romanului și Bacăului este Înaltpreasfințitul Ioachim (Giosanu).
IPS Ioachim a fost ales, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscop eparhiot al Romanului și Bacăului la 16 decembrie 2014, după decesul la 4 noiembrie 2014 a IPS Eftimie Luca[3] și întronizat la 4 ianuarie 2015, în Catedrala arhiepiscopală din Roman, în prezența unui numeros sobor de ierarhi și preoți. [6]
Protopopiate
În prezent, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului are în jurisdicție un număr de cinci protoierii din județele Bacău și Neamț.[7]
- Protoieria Roman
- Protoieria Bacău
- Protoieria Onești
- Protoieria Moinești
- Protoieria Sascut
Protopopiatul Buhuși, ca unitate administrativă, a fost desființat începând cu data de 1 ianuarie 2021.[7]
Mănăstiri și schituri
În jurisdicția Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului se află un număr de 30 unități monahale (22 mănăstiri și 8 schituri).[8]
|
|
Note
- ↑ Alexandru D. Xenopol - Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. III, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925, p. 133.
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 142-43.
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 Istoricul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, 16 octombrie 2013, accesat la 16 decembrie 2021
- ↑ Grigore Ureche, Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara p. 20.
- ↑ Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
- ↑ Sfântul Sinod a ales ierarhii titulari în scaunele vacante de Mitropolit al Banatului și Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, 16 decembrie 2014, Basilica.ro, accesat la 9 decembrie 2021
- ↑ 7,0 7,1 Arhiepiscopia Romanului și Bacăului - Protopopiate, Eprb.ro, accesat la 13 decembrie 2021
- ↑ Arhiepiscopia Romanului și Bacăului - Mănăstiri, Eprb.ro, accesat la 13 decembrie 2021
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Eparhii > Eparhii românești
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română