Arhiepiscopia Râmnicului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea

Arhiepiscopia Râmnicului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Olteniei.

Istorie

După înființarea primei mitropolii românești în anul 1359, în timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab (Mitropolia Ungro-Vlahiei, care l-a avut ca prim mitropolit pe Sf. Iachint de Vicina), o a doua mitropolie românească, Mitropolia Severinului, a fost înființată în anul 1370, la cererea voievodului Vladislav I al Țării Românești („Vlaicu Vodă”, 1364-1377). Cu încuviințarea mitropolitului Iachint al Ungro-Vlahiei (1359-1372), patriarhul Filotei al Constantinopolului (1364-1376) a aprobat ca Antim Critopol, juristul Patriarhiei Ecumenice, să fie hirotonit mitropolit al unei părți din Ungro-Vlahia, cea din dreapta Oltului (Oltenia de astăzi). Nou-înființata mitropolie era numită „Mitropolia Ungro-Vlahiei de către Severin”, iar titularul acesteia era numit mitropolit al Severinului sau al părții Ungro-Vlahiei cea despre Severin.[1]

În anul 1375, după reocuparea Banatului de Severin de către Regatul Ungariei, reședința mitropolitană a fost mutată la Strehaia. Mai târziu, când în această regiune s-a așternut pacea, s-a simțit nevoia firească a reînființării episcopiei din dreapta Oltului. Astfel, în 1503, într-un sinod întrunit la Târgoviște, Sf. Nifon (adus în Țara Românească de voievodul Radu cel Mare) a luat mai multe hotărâri privind reorganizarea bisericească, înființând două episcopii: cea a Buzăului și cea a Râmnicului. Episcopia Râmnicului se întindea pe teritoriul fostei Mitropolii a Severinului, fiind numită inițial „Episcopia Noului Severin”. Reședința episcopală era în orașul Râmnic, la Biserica Sfântul Nicolae, ctitorită de voievodul Dan I (1384-1386), fratele mai mare al lui Mircea cel Bătrân.[1]

Primul episcop al Râmnicului a fost Maxim Brancovici, ierarh de origine sârbă, canonizat de Biserica Ortodoxă Sârbă, care mai apoi a ajuns mitropolit al Țării Românești în perioada 1505 - 1508. De la înființarea Episcopiei Râmnicului și până în prezent, la Râmnic au păstorit circa 50 de ierarhi, dintre care Biserica Ortodoxă Română a proslăvit până acum doi: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.[1]

În anul 1847, din cauza incendiului care a distrus în întregime reședința episcopală din Râmnic, aceasta a fost mutată la Craiova. Reședința episcopală a rămas la Craiova până în 1856, când Sf. Ierarh Calinic de la Cernica a readus-o în Râmnicu Vâlcea, după ce mai înainte reconstruise în întregime vechiul ansamblu episcopal. Sub acest sfânt ierarh, Episcopia Râmnicului și orașul de reședință, Râmnicu Vâlcea, au avut parte de o dezvoltare culturală și administrativă fără precedent.[1]

La 18 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de arhiepiscopie, PS Gherasim Cristea fiind numit arhiepiscop.[1]

Lista ierarhilor Râmnicului

O listă a ierarhilor Râmnicului, în ordine cronologică, este redată mai jos[2]:

  • Sf. Maxim Brancovici, 1503-1505
  • Ilarion I, 1523-1526
  • Leontie, 1532-1534
  • Paisie, 1535-1540
  • Eftimie, 1558-1568
  • Mihai II, 1568-1586
  • Efrem I, 1586-1593
  • Partenie I, 1594
  • Teofil I, 1595-1601
  • Efrem II, 1601-1613
  • Dionisie I, 1615-1618
  • Teofil II, 1618-1636
  • Ignatie Sârbul, 1636-1653
  • Dionisie II, 1653-1657
  • Ignatie Grecul, 1657-1668
  • Serafim, 1668-1671
  • Varlaam, 1670-1672
  • Ștefan I, 1673-1693
  • Ilarion II, 1693-1705
  • Sf. Antim Ivireanul, 1705-1708
  • Damaschin Voinescu, 1708-1725
  • Ștefan II, 1726-1727
  • Inochentie, 1727-1735
  • Climent, 1735-1749
  • Grigorie Socoteanu, 1749-1764
  • Partenie II, 1764-1771
  • Chesarie, 1773-1780
  • Filaret, 1780-1792
  • Nectarie, 1792-1812
  • Galaction, 1813-1824
  • Neofit, 1824-1840
  • Nifon Sevastias, 1840-1849
  • Sf. Calinic de la Cernica, 1850-1868
  • Inochentie Chițulescu, 1868-1873
  • Atanasie Stoenescu, 1873-1880
  • Teodorit Sinadon, 1880
  • Iosif Bobulescu, 1880-1886
  • Ghenadie Enăceanu, 1886-1898
  • Atanasie Mironescu , 1898-1909
  • Ghenadie Georgescu, 1909-1912
  • Sofronie Vulpescu, 1913-1918
  • Meletie Dobrescu, 1918
  • Antim Petrescu, 1918
  • Alexie Șerban, 1919-1920
  • Vartolomeu Stănescu, 1921-1938
  • Irineu Mihălcescu, 1938-1939
  • Atanasie Dincă, 1945-1949
  • Iosif Gafton, 1949-1984
  • Gherasim Cristea, 1984-2014
  • Varsanufie Gogescu, 2014-prezent

Arhiepiscopia Râmnicului în prezent

IPS Varsanufie (Gogescu), Arhiepiscopul Râmnicului

Actualul Arhiepiscop al Râmnicului este Înaltpreasfințitul Varsanufie (Gogescu), ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în scaunul vacant de Arhiepiscop al Râmnicului la 22 mai 2014 (după trecerea la Domnul a IPS Gherasim Cristea) și întronizat la 8 iunie 2014, în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.

În prezent, Arhiepiscopia Râmnicului are în jurisdicție un număr de patru protoierii din județul Vâlcea, cu 350 de parohii[3], precum și 28 unități monahale (18 mănăstiri și 10 schituri, cu un total de 558 de călugări). De asemenea, Arhiepiscopia are în subordine 10 unități de asistență socială, precum și un seminar teologic la Râmnicu Vâlcea.[4]

Protopopiate

  • Protoieria Râmnicu Vâlcea
  • Protoieria Horezu
  • Protoieria Drăgășani
  • Protoieria Călimănești

Mănăstiri

Județul Vâlcea se află pe primul loc din România în ceea ce privește numărul așezămintelor monahale[5], aici aflându-se multe dintre cele mai reprezentative mănăstiri românești. Printre cele mai importante mănăstiri aflate în jurisdicția Arhiepiscopiei Râmnicului se numără:

Note

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 Istoria Arhiepiscopiei Râmnicului, 9 iunie 2014, Arhiepiscopia Râmnicului, accesat la 28 septembrie 2021
  2. Ierarhi ai Râmnicului, accesat la 2 octombrie 2021
  3. Arhiepiscopia Râmnicului: Parohii, accesat la 22 septembrie 2021
  4. Secretariatul de Stat pentru Culte: Mitropolia Olteniei, Culte.gov.ro, accesat la 22 septembrie 2021
  5. Daciana Mitrache, Care este judeţul cu cele mai multe biserici şi mănăstiri din ţară, 21 septembrie 2018, Adevărul.ro, accesat la 24 septembrie 2021

Legături externe