Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Ortodoxia în România
OrtodoxiainRomania.gif
General
Biserica Ortodoxă Română
Sfântul Sinod
Autocefalia — Patriarhatul
Limba română
Specificul spiritual
Sfinți
Cronologia sfinților
Sinaxar
Sfinții Închisorilor
Ierarhi
Mucenicii dobrogeni
Evanghelicus – Efrem – Tit și Gordian
Cărturarii munteni
Macarie – Antim – Grigorie Dascălul
Umaniștii moldoveni
Varlaam – Dosoftei – Veniamin Costachi
Mărturisitorii ardeleni
Iorest – Sava Brancovici – Iosif Mărturisitorul
Arhipăstorii moderni
Șaguna – Melchisedec – Iosif cel Milostiv
Monahism
Mănăstiri — Școli — Spitale
Începuturile monahismului
Istoria isihasmului
Curente duhovnicești
Duhovnicii veacului XX
Stareți
Clasici — Nicodim – Paisie – Calinic
Sec. XX — Cleopa – Papacioc – Pârvu
Preoți
Preoții din vechime
1784 – 1821 – 1848
1859 – 1877 – 1892
1907 – 1916 – 1918
Istorie
Cronologia istorică
Încreștinarea tracilor — Dobrogea antică
Mărturii arheologice — Eparhii dispărute
Educația — Formarea primelor state
Ardeal — Țara Românească — Moldova
Liturghia slavonă — Limba română în slujbe
Nașterea uniației în Transilvania‎
Învățământul teologic — Presa bisericească
Basarabia românilor — Basarabia răpită
România și alte Biserici Ortodoxe
Relațiile cu:
Bisericile grecești — Bisericile slave
Biserica georgiană — Patriarhiile apostolice
Muntele Athos
Literatură
Primele
Scrieri – Scrieri în română – Tipărituri
Scrieri de temelie
Învățăturile lui Neagoe Basarab (sec. XVI)
Pravila de la Govora (1640)
Mărturisirea Ortodoxă (1642)
Cazania lui Varlaam (1643)
Noul Testament de la Alba Iulia (1648)
Psaltirea în versuri (1673)
Biblia de la București (1688)
Mineiele de la Râmnic (1780)
Scrieri moderne
Literatura teologică în epoca fanariotă
Literatura teologică în sec. XIX
Artă
Arhitectură — Pictură — Muzică
Sculptură — Broderie — Argintărie
Biserica și statul
Domniile și Biserica
Regulamentul Organic (1831–1832)
Reformele lui Cuza (1859–1866)
Legea organică (1872)
Legea clerului mirean (1893)
Legea și statutul BOR (1925)
Editaţi această casetă

În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod este unul din organisme centrale deliberative (alături de Sinodul Permanent și Adunarea Națională Bisericească).[1]

„Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate”.[2]

Sfântul Sinod este prezidat de patriarhul României[3] și se compune din toți ierarhii în funcție în Biserica Ortodoxă Română[4]. „Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului”[5]. Actualmente, secretarul Sfântului Sinod și coordonatorul Cancelariei Sfântului Sinod este Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul – Episcop-vicar patriarhal.

„Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne”.[6]

Atribuțiile Sfântului Sinod

Conform Art. 14 al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, atribuțiile Sfântului Sinod sunt:

a) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică în Biserica Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;

b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;

c) hotărăște cu privire la sfințirea Sfântului și Marelui Mir, potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;

d) hotărăște în privința canonizării sfinților și emite tomosul de proclamare a canonizării;

e) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învățământul teologic și religios, la asistența socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special cel bisericesc, precum și în alte domenii de interes bisericesc și social;

f) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și hotărăște asupra modificării acestuia;

g) aprobă regulamentele bisericești întocmite în conformitate cu prezentul Statut;

h) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu alte instituții în domenii de interes general bisericesc;

i) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societății;

j) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii eparhiilor și mitropoliilor aparținătoare Patriarhiei Române;

k) aprobă statutele eparhiilor, mitropoliilor și ale altor unități bisericești din afara granițelor României;

l) alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenți, pe Patriarh, și cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți pentru eparhiile aparținătoare Patriarhiei Române;

m) alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari și pe arhiereii-vicari;

n) emite gramata pentru întronizarea Patriarhului;

o) hotărăște cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește drepturile acestora;

p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire la trimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiți de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii;

q) aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire și se pronunță asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;

r) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și Patriarhie să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și regulamentare bisericești;

s) inițiază și cultivă relații frățești inter-ortodoxe, relații de dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național și internațional;

t) aprobă normele privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ teologic preuniversitar și universitar, precum pe și cele privind predarea religiei în școlile de stat, particulare și confesionale. Stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților;

u) aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;

v) stabilește normele activității de asistență social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc;

w) hotărăște înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești cu caracter național care sunt constituite și conduse de către Biserica Ortodoxă Română; acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor și fundațiilor ortodoxe din Patriarhia Româna care au conducere proprie și activează în eparhiile acesteia;

x) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a manualelor de religie; supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile cuvenite în caz de abateri;

y) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a Fondului central misionar; instituie fonduri speciale și stabilește modul de constituire și destinația acestora;

z) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare.

Comisii și subcomisii

În conformitate cu Art. 15 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, dintre membrii săi, Sfântul Sinod alege membrii a patru comisii sinodale, al căror obiectiv este să studieze și să formuleze propuneri asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării în Sfântul Sinod. Fiecare din aceste comisii este prezidată de un mitropolit și are un raportor. Ceilalți mitropoliți sunt copreședinți ai comisiilor în care sunt repartizați de Sfântul Sinod.

Comisiile Sfântului Sinod sunt:

a) Comisia pastorală, monahală si socială;
b) Comisia teologică, liturgică si didactică;
c) Comisia canonică, juridică si pentru disciplină;
d) Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.

Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.

Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia din cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte și ierarhi din alte comisii și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinților români.

De asemenea, atunci când consideră necesar, Sfântul Sinod poate invita în comisiile sale, pentru consultare, profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domenii abordate. [7]

Componența Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” [8]

Patriarh - președintele Sfântului Sinod

Mitropoliți

Arhiepiscopi

Episcopi

Episcopi-vicari patriarhali

Episcopi-vicari

  • PS Timotei Prahoveanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor
  • PS Nichifor Botoșăneanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
  • No image.jpg
    PS Damaschin Dorneanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
  • No image.jpg
    PS Ilarion Făgărășanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
  • No image.jpg
    PS Benedict Bistrițeanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului
  • PS Paisie Lugojeanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei
  • PS Emilian Nica
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului
  • PS Marc Nemțeanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
  • No image.jpg
    PS Sofian Brașoveanul
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului
  • No image.jpg
    PS Nectarie (Petre)
    Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale[9]

Arhierei-vicari

Note

  1. ↑ cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 9
  2. ↑ cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 11
  3. ↑ „Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalți Mitropoliți, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).” - cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (2)
  4. ↑ „Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” - cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (1)
  5. ↑ cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (3)
  6. ↑ cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 13
  7. ↑ Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 16
  8. ↑ cf. Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române - Art. 12 (1)
  9. ↑ 9,0 9,1 Emilian Apostolescu, Doi noi Episcopi-vicari aleși de Sfântul Sinod, 4 iulie 2023, Ziarul Lumina, accesat 5 iulie 2023

Surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sfântul_Sinod_al_Bisericii_Ortodoxe_Române&oldid=57287”