13 decembrie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Zilele lunii decembrie: 1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12  13  14  15  16  17  18  19  20  21  22  23  24  25  26  27  28  29  30  31

Sfinții zilei

Sh. Gherman din Alaska

Sf. Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest
Sf. Muceniță Lucia fecioara
Sf. Cuvios Arsenie din Latros
Sf. Arie
Sf. Ierarh Dosoftei al Moldovei
Sf. Mucenic Gavriil, arhiepiscopul Serbiei
Sf. Gherman din Alaska

Evenimente

  • 1863: Secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza și guvernul condus de Mihail Kogălniceanu.

Nașteri

Decese

Sărbători

Sinaxar

În această lună, în ziua a treisprezecea, pomenirea pătimirii Sfinților Mucenici ai lui Hristos: Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest. Acești sfinți mucenici au trăit pe vremea rău-credincioșilor împărați Dioclețian și Maximian, a ducelui Lisie, care comanda ceata de oșteni a limitaneilor și a lui Agricola, care stăpânea toată partea Răsăritului. Dintru început au fost creștini și se trăgeau din părinți creștini; dar se ascundeau de frica tiranilor și a prigonitorilor.

Sfântul Eustratie era de loc din orașul Aravraca și era căpetenie în oștirea ducelui Lisie. Dorea să-și dea pe față credința, dar se temea, că nu știa cum va fi sfârșitul mărturisirii sale. De aceea a poruncit unuia din slujitorii săi să pună centura sa în biserica din Aravraca. Că își zicea: „Dacă va intra în biserică preotul Auxentie și va lua cu el centura, atunci îndrăznirea și mărturisirea lui va fi după placul lui Dumnezeu și nu se va teme de nimic din cele așteptate, când se va înfățișa înaintea ducelui. Dar dacă altcineva din biserică va lua centura, atunci să poarte încă mai departe în ascuns credința în Hristos și să nu o vădească”. Când a văzut că sfârșitul ispitirii sale s-a făcut după cum gândea, căci preotul Auxentie luase centura, a înțeles că mărturisirea lui pentru Hristos se va termina cu bine și s-a hotărât să se înfățișeze înaintea lui Lisie și să mărturisească cu îndrăznire credința sa.

Când au fost aduși la scaunul de judecată niște sfinți mucenici, Eustratie stătea și el alături de Lisie, că era căpetenie în oștirea lui. Atunci el, cel dintâi, a strigat tare că este creștin. Tiranul i-a smuls centura și a poruncit să-l dezbrace și să fie chinuit în multe feluri; dar el le-a răbdat pe toate cu seninătate. Aceasta a adus la credința în Hristos și pe Sfântul Evghenie, prietenul său. Acesta a mărturisit cu îndrăznire că are aceeași credință ca Sfântul Eustratie și că dă aceeași închinăciune Dumnezeului cinstit de acela. Atunci Sfântul Eustratie a fost și el chinuit cumplit. Văzând aceasta, Sfântul Mardarie s-a alăturat Sfântului Eustratie și au fost aduși amândoi la cercetare înaintea lui Lisie. Mai întâi i s-a tăiat capul Sfântului Auxentie, pentru că s-a numit creștin. Iar Sfinții Mardarie și Evghenie au murit în timpul chinurilor.

Sfântul Orest a fost cunoscut că e creștin când a ridicat mâna ca să arunce cu sulița la țintă. Atunci, răsucindu-se ca să țintească, i-a ieșit afară din sân crucea pe care o ținea la piept, ca pe o pavăză. A fost întrebat de ce o poartă, iar el a răspuns că este rob al lui Hristos. Lisie l-a legat și pe el alături de Sfântul Eustratie și i-a trimis pe amândoi la Agricola, care i-a cercetat și i-a supus la chinuri. Întâi și-a aflat sfârșitul Sfântul Orest, fiind așezat pe un pat de fier înroșit în foc. Pe urmă a fost aruncat într-un cuptor aprins și Sfântul Eustratie, și acolo și-a primit cununa muceniciei.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Lucia fecioara. Sfânta Muceniță Lucia era din Siracuza Siciliei și era logodită. Îmbolnăvindu-se mama ei, a plecat cu ea la Catana, ca să se roage Sfintei Mucenițe Agata să o izbăvească sfânta de curgerea de sânge. Când a ajuns la Catana a văzut în vis pe Sfânta Agata. Sfânta i-a făgăduit mamei ei tămăduire de boală, iar ei i-a vestit mai dinainte suferințe mucenicești pentru Hristos. După însănătoșirea mamei sale, Sfânta Lucia a împărțit toate averile sale săracilor și era gata să mărturisească pe Hristos. Fiind pârâtă de logodnicul ei, a fost dusă înaintea lui Pashasie, domnul cetății, care a poruncit să o ducă într-o casă de desfrâu, ca să fie necinstită. Prin harul lui Hristos însă a rămas curată; au tăbărât mulți asupra ei, dar n-au putut să o miște din locul în care se proptea. Pentru că aceia și-au pierdut nădejdea că o mai pot mișca din loc, și pentru că nici n-au putut-o arde cu focul ce-i aprinseseră acolo unde sta, căci sfânta era păzită de Dumnezeu, i-au tăiat capul cu sabia.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Arsenie cel din Latro. Cuviosul Părintele nostru Arsenie, făcătorul de minuni, era de loc din Constantinopol, fiul unor părinți evlavioși și credincioși, bogați și întâistătători în treburile orașului. Pogorându-se dar dintr-un neam așa de vestit și așa de strălucit și sporind încă mai mult în credință, fericitul a primit de la împăratul de atunci dregătoria de general și patriciu al locului ce se numește al Chivireotilor. Odată, la poruncă împărătească, au pornit pe mare mai multe corăbii sub comanda fericitului Arsenie. S-a stârnit însă furtună grozavă pe mare și s-au scufundat toate corăbiile și a scăpat numai el singur cu viață. Atunci sfântul a îmbrăcat haina monahală, și-a strivit trupul făcându-l rob sufletului prin post și prin priveghere.

În acest fel și-a dus viața fericitul în mai multe locuri. Apoi din poruncă dumnezeiască s-a dus la sfânta Mănăstire a Chelivarilor. A stat puțină vreme în fruntea ei, dar a fost dascălul multora în virtute. Apoi a plecat de la mănăstire și s-a dus iarăși la liniștea lui cea dorită.

La rugămintea fraților, marele Arsenie s-a dus din nou în mănăstire. S-a închis într-o chilie foarte strâmtă și slujea singur, nu îndeobște cu ceilalți frați, lui Dumnezeu cel unul. Astfel de fapte a săvârșit cuviosul și a viețuit cu înțelepciune, cu bărbăție, în curățenie și în dreptate. Când a fost să fie chemat spre viața cea de sus, a strâns la el pe toți monahii și le-a dat învățături despre lepădarea de lume și de cele din lume, despre răbdarea și despre iubirea duhovnicească de frați, despre smerenie și rugăciune. Apoi și-a plecat genunchii la pământ și umplându-i-se ochii de lacrimi și-a dat în mâinile neprihănite ale lui Dumnezeu sfântul lui suflet.

Cuviosul Părintele nostru Arsenie a săvârșit multe minuni și în viață dar a făcut multe minuni și după moarte.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Arie, care cu pace s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Gavriil, arhiepiscopul Serbiei, care a suferit mucenicia în Prusia, în anul 1659.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

http://www.calendar-ortodox.ro/

Zilele lunii decembrie: 1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12  13  14  15  16  17  18  19  20  21  22  23  24  25  26  27  28  29  30  31