Lista relațiilor de ucenicie: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Ucenicii ce includ români: Adăugare ucenicii din sec XX)
(Adăugare Fotie -> Nicolae Misticul)
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{incomplet}}
 
 
'''Relațiile de ucenicie''' au fost fundamentale creștinismului de la chemarea apostolilor până la dezvoltarea vieții monahale și succesiunea apostolică ce continuă până în ziua de azi.  
 
'''Relațiile de ucenicie''' au fost fundamentale creștinismului de la chemarea apostolilor până la dezvoltarea vieții monahale și succesiunea apostolică ce continuă până în ziua de azi.  
  
Linia 17: Linia 16:
 
*** [[Apostolul Barnaba]]
 
*** [[Apostolul Barnaba]]
 
*** [[Apostolul Marcu]]
 
*** [[Apostolul Marcu]]
 +
*** [[Apostolul Apollo]]
 
*** [[Apostolii Acvila și Priscila]]
 
*** [[Apostolii Acvila și Priscila]]
 
*** [[Apostolul Filimon]]
 
*** [[Apostolul Filimon]]
Linia 223: Linia 223:
 
*** [[Gorazd]]
 
*** [[Gorazd]]
 
*** [[Clement al Ohridei]]  
 
*** [[Clement al Ohridei]]  
 +
** [[Leon al VI-lea]]
 +
** [[Nicolae Misticul]]
 
* [[Acholius al Tesalonicului]]
 
* [[Acholius al Tesalonicului]]
 
** [[Anisie al Tesalonicului]]
 
** [[Anisie al Tesalonicului]]

Versiunea de la data 18 iunie 2024 18:40

Relațiile de ucenicie au fost fundamentale creștinismului de la chemarea apostolilor până la dezvoltarea vieții monahale și succesiunea apostolică ce continuă până în ziua de azi.

Ucenicii apostolice

Ucenicii ce includ români

Ucenicii din monahismul timpuriu

Egipt

Palestina

Siria

Alte ucenicii importante

Note

  1. Pe lângă legătura cu Teofana Basarab, Pr. Prof. Mircea Păcurariu menționează că „pe lângă Sfântul Grigorie Sinaitul, în așezarea isihastă de la Paroria, în apropiere de Adrianopol, au fost și români.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9)
  2. Ioan Ianolide spune că a crescut astfel: „sub îndrumarea inițială a lui Arsenie, pe care-l voi considera toată viaţa drept ctitor al sufletului meu” (Ioan Ianolide, Deținutul Profet, Editura Bonifaciu, 2009.)
  3. În închisori, Ianolide a fost considerat liderul misticilor mai întâi alături de Valeriu Gafencu în Târgu-Ocna (1949-1952) iar mai târziu alături de părintele său spiritual, Arsenie Papacioc și de Ioan Iovan înapoi în Aiud (1958-1964). Între 1952 și 1958, Ianolide a continuat să susțină duhovnicește frații din închisori după ce Gafencu s-a dus la Domnul. Înainte de 1949, perioada formativă a grupului misticilor a fost îndrumată de Traian Trifan, Traian Marian, și Arsenie Papacioc (pe atunci Anghel Papacioc).
  4. Nae Ionescu a avut o școală de ucenici largă, incluzând și relația Mircea Eliade → Ioan Petru Culianu și alții, dar restul nu s-au remarcat ca gânditori ortodocși.
  5. Sf. Fotie i-a fost profesor Sfântului Chiril la Universitatea din Constantinopol.