Emilian Popescu

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Emilian Popescu.jpg

Emilian Popescu (n. 20 februarie 1928 – d. 25 august 2020) a fost un teolog ortodox, arheolog și istoric român, profesor de Bizantinologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București și membru de onoare al Academiei Române (din martie 2006).[1]

Biografie

Emilian Popescu s-a născut la 20 februarie 1928 în comuna Orlești, județul Vâlcea, ca fiu al Anei și Gheorghe Popescu, tatăl său fiind cântăreț bisericesc iar mama casnică. După primele cinci clase primare în comuna natală, a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea (1940-1947); în toamna anului 1947 a devenit diplomat al acestui seminar.

Totodată, ca urmare a unor examene de diferență de liceu și a trecerii clasei a VIII-a printr-un examen integral, a devenit bacalaureat al Liceului „Alexandru Lahovary” din Râmnicu Vâlcea. S-a înscris îndată la Facultatea de Teologie din București (1947 - 1948), ale cărei cursuri le-a urmat un singur an, ca urmare a desființării facultății în anul 1948. Din acest motiv, s-a transferat la Facultatea de Filologie a Universității din București (secția de limbi clasice), pe care a absolvit-o în anul 1952. Urmează apoi Institutul Teologic din București (1953-1955), susținând o teza de licență despre Sfântul Grigorie Palama, sub îndrumarea lui Dumitru Staniloae. În afară de îndrumătorul tezei de licență, alți doi profesori de la Facultatea de Teologie au avut un rol important în formarea sa spirituala și științifică: Teodor M. Popescu și Ioan G. Coman. În perioada 1 octombrie 1952 – 31 decembrie 1977 a funcționat la Institutul de Arheologie din București, mai întâi ca preparator, apoi cercetător și cercetător principal.

Face studii de specializare în Berlin (1967), Bonn, Koln și Munchen (1971-1973), la Lyon și Paris și doctoratul la Facultatea de Istorie a Universității din București (1970). Preparator și asistent la Institutul de Istorie din București (1952-1956), cercetător, apoi cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978), profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutului Teologic Universitar din București (de la 1 febr. 1978). Epigrafist al antichității greco-romane, a luat parte la săpături arheologice la Histria, Callatis, Jidavaș și a participat la Congrese și simpozioane Internaționale de epigrafie și istorie, precum și la a șasea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Vancouver 1983).

A publicat studii în reviste de specialitate din țară și de peste hotare, privind inscripțiile din Sciția Mică, românizarea și viața creștină pe teritoriul Daciei.

A trecut la Domnul pe 25 august 2020, la București.

Lucrări

  • Consideraţiii asupra educaţiei tineretului la Histria. în legătură cu trei inscripţii inedite, în SCIV, VII, nr. 3 -4, 1956, p. 342 365;
  • Les relations d’Istros et d’apollonie du Pont a l’epoque hellenistique. A propos d’une inscription inedite , în „Dacia”, NS, III, 1959, p. 235 - 258 (în colaborare);
  • The Histrian Decree for Alba, în “Dacia", NS, IV, 1960, p. 273 - 296;
  • Epigraphische Beitrage zur Geschichte der Stadt Tropaeum Traiani, în „Studii Clasice”, VI, 1964, p. 185-203,
  • Descoperirile arheologice de la Lazu jud. Constanţa, în „Studii Clasice”, VII, 1965, p. 251-261;
  • Ceramica română târzie cu decor ştampilat descoperită la Histria, în SCIV, XVI, 4, 1965, p. 695-724;
  • Aspecte ale colonizării şi romanizării în Dacia şi Scythia în lumina unor inscripţii din muzee bucureştene, în „Studii Clasice”, IX, 1967, p. 181 -2 01;
  • Die Spatgriechischen Inscriften aus Kleinskythien, în “Dacia", NS, XI, 1967, p. 163 - 177;
  • Contributions a la geographie historique de la Peninsula Balkanique aux V-e- VIII-e sieles de notre ere, în „Dacia”, NS, XIII, 1969, p. 403 415;
  • Tabula Imperii Romani - L.35- Romula, Durostorumi, Tomis, Bucureşti, 1969, 80 p. (în colaborare);
  • Das Problem der Kontinuitat in Rumanien, in ,,Dacoromânia", 1973, p. 69 -77;
  • Constantiana, în “Bizantinische Zeitschrift", Munchen, LXVI,1973, p.359-382;
  • Inscripţiile greceşti şi latine în secolele IV-XIII descoperite în România, Bucureşti, 1976,438 p. + I h + 442 fig. (lucrare distinsă cu premiul “Vasile Pârvan" al Academiei);
  • Pe marginea unei epigrame funerare din epoca romană târzie de la Tomis, în SCIVA, 26,1975, p. 79 -93;
  • Zur Geschichte der Stadt în Kleinskythien în der Spatantike, în ,,Dacia", NS, 1975, 19, p. 173 -182;
  • Praesides, duces et episcopatus provinciae Scythiae im Lichte einiger Inscriften aus dem IV- VI Jh, în ,,Epigraphica", Bucureşti, 1977, p. 257-285;
  • Câteva consideraţii de privire la limba inscripţiilor creştine din Scytia Minor în secolele IV- VI, în vol De la Dunăre la Mare, Galaţi, 1979, p. 123 - 133;
  • Organizarea eclesiastică a provinciei Scythia Minor în secolele IV- VI, în ST, an. XXXII, 1980, nr. 7- 10, p. 590-605;
  • Comunitatea daco-romană. Procesul de formare şi poporului român. Rolul creştinismului în GB, an. XXXIX, 1980, nr. 6-9, p. 573-587;
  • Creştinismul în eparhia Buzăului până în secolul al VII-lezi, în vol. Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor, , Buzău, 1983, p. 259-277;
  • Epigrafia greacă izvor pentru istoria Bizanţului în secolele IV-îX, în GB, an. XLIII, 1984, nr. 1-2, p. 58-86;
  • Credinţa viţe a creştinilor din Imperiul bizantin în Iumina inscripţiilor, în BOR, an. CIII, 1985, nr. 1-2, p. 143-159;
  • Câteva consideraţii cu privire la educaţia scolară şi cariera didactică a Stântului ConstantinChiril, în ST, an. XXXVIII, 1986, in. 1, p. 42 -5 1;
  • The City of Thomis as and autocephalous Archbishopric of Scythia Minor (Dobrodja). Remarks on the Chronology of Epiphanus Notiţia, în “Byzantiaka", 6, 1986, p. 123- 148;
  • Inceputurile îndepărtate ale autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române: Tomisul, arhiepiscopie autocefală, în vol. Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987, p. 327-353;
  • Creştinismul pe teritoriul României până în secolul al VII-lea în lumina noilor cercetălri, în MB, an. XXXVII, 1987, nr. 4, p. 34-49;
  • Theophilus Gothiae episcop în Crimeea ori la Dunărea de jos?, în ST, an. XXXIX, 1987, nr. 5, p.73-81 (versiune germană în rev. „Bizantina”, Tesalonic, 14,1988,p. 233 -249);
  • Aniversarea a 1200 de ani de la Sinoduli al VII-lea ecumenic, în ST,an.XXXIX,1987, nr.6, p.8-22;
  • In mai multe medalioane de sfinţi în volumul Sfinţi români şi apărători ai legii strămoşeşti, Bucureşti, 1987, p. 151 - 182;
  • Die Kirchliche Organisation der Provincz Scythia Minor vom vierten bis ins sechste Jahrhundert, în “Jahrbuch der Osterreichischen Byzantinistik", Viena, 1988, p.76 - 94;
  • Martiri şi sfinţi în Dobrogea, în ST, an. XLI, 1989, nr. 3, p. 39-65;
  • Biserica şi sinagoga în sud-estul european în epoca protobizantină (sec. IV- VI), în ST, an. XLII, 1990, nr. 4, p. 59-70;
  • Biserica şi naţionalitatea în Orientul ortodox (bizantin) în secolele IV-XV, în ST, an. XLII, 1990, nr.5, p.67-76;
  • Ierarhia eclesiastică pe teritoriul României. Cresterea şi structura ei până în secolul al VII-lea, în BOR, an. CVIII, 1990, nr. 1-2, p. 149-164;
  • Completari şi rectificări la istoria Bisericii Moldovei şi la relaţiile cu Bizanţul în prima jumătate a secolului al XV-lea, în MMB, serie nouă, an. III (LXIX), 1993, nr. 4 - 7, p. 135 - 156;
  • Christianitas daco-romana. Bucureşti, 1994, 496 p. (culegere de 28 de studii mai vechi şi inedite publicate în limbile franceză şi germană)

Note

  1. ↑ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Acad.ro, accesat 29 noiembrie 2023

Surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Emilian_Popescu&oldid=55502”