Închinarea la dumnezei străini: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Corectarea redirecționării)
 
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
−
'''Închinarea la dumnezei străini''' este un [[păcat]] împotriva [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]],<ref>Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, cap ,,Despre păcat", pag 395, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4</ref><ref>Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti, cap ,,Păcatul şi felurile lui", pag188 </ref> Cei ce se închină unor dumnezei străini încălcă prima poruncă a [[Decalog]]ului:,,Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei/Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!” <ref>Exod20.2-3</ref>.
+
'''Închinarea la dumnezei străini''' este un [[păcat]] care constă în adorarea unor entităţi investite în mod eronat cu atribute dumnezeieşti, fiind un păcat împotriva [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]],<ref>Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, cap ,,Despre păcat", pag 395, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4</ref><ref>Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti, cap ,,Păcatul şi felurile lui", pag188 </ref> Cei ce se închină unor dumnezei străini încălcă prima poruncă a [[Decalog]]ului:,,Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei/Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!” <ref>Exod20.2-3</ref>.
 
==Creştinismul şi celelalte credinţe==
 
==Creştinismul şi celelalte credinţe==
  
−
Dumnezeu este unic<ref>Deut4.34-39, Mal2.10, Ioel2.27, Osea3.4, Is45 </ref>Creştinii acoperă 33% din populaţia globului(cca 55% catolici, 30 % protestanţi,15% ortodocşi).  
+
[[Dumnezeu]] este unic<ref>Deut4.34-39, Mal2.10, Ioel2.27, Osea3.4, Is45 </ref>Creştinii acoperă 33% din populaţia globului(cca 55% catolici, 30 % protestanţi,15% [[Introducere în Creştinismul Ortodox|ortodocşi]]).  
 
Teiştii necreştini (19-20%- islamul, 13%- hinduismul, 6% budismul, 6% religiile populare chinezeşti, 4%-religii tribale, şamanism, animism) acoperă 48-49% din populaţia globului, restul fiind non-religioşi (14% agnostici, umanişti, liber-cugetători, etc din care 2% atei-cf Enciclopediei Britanice). Zeii la care se închină neamurile nu au fiinţă<ref>Ier5.7, FA19.26, Gal4.8,1Cron16.26,  Ier16.20, Ps96.5, Is37.18-19, Ier10</ref> sau sunt [[diavol|draci]].<ref>Deut32.17</ref>  
 
Teiştii necreştini (19-20%- islamul, 13%- hinduismul, 6% budismul, 6% religiile populare chinezeşti, 4%-religii tribale, şamanism, animism) acoperă 48-49% din populaţia globului, restul fiind non-religioşi (14% agnostici, umanişti, liber-cugetători, etc din care 2% atei-cf Enciclopediei Britanice). Zeii la care se închină neamurile nu au fiinţă<ref>Ier5.7, FA19.26, Gal4.8,1Cron16.26,  Ier16.20, Ps96.5, Is37.18-19, Ier10</ref> sau sunt [[diavol|draci]].<ref>Deut32.17</ref>  
  
Linia 11: Linia 11:
 
==Închinarea la alţi dumnezei era pedepsită cu moartea==
 
==Închinarea la alţi dumnezei era pedepsită cu moartea==
  
−
Cine aducea jertfe altor dumnezei decât Domnului singur urma să fie nimicit cu desăvîrşire.<ref>Exod22.20</ref>. Dacă era găsit cineva care mergea după alţi dumnezei, care să se închine lor şi să-i slujească după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, acela urma să fie nimicit cu pietre pentru această urâciune.<ref>Deut17.1-5</ref>Proorocul sau visătorul de vise care vestea cuiva un semn şi o minune şi se împlinea semnul sau minunea aceea de care i-a vorbit, el îndeamnând pe acea persoană să slujească altor dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea. Dumnezeu a pus la încercare credinţa.<ref>Deut13.1-4 </ref>Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care El nu l-a spus (care va fi cunoscut după faptul că acesta nu se împlinea) sau proorocul ce vorbea în numele altor dumnezei urma a fi pedepsit cu moartea.<ref>Deut18.20-22</ref>Dacă cineva apropiat (frate, fiu, fiică, nevastă, prieten apropiat) aţâţa pe cineva în taină să meargă după alţi dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea.<ref>Deut13.6-11 </ref>Cetăţile amăgite de închinătorii altei credinţe trebuiau nimicite cu desăvârşire.<ref>Deut13.12-18 </ref>
+
Cine aducea jertfe altor dumnezei decât Domnului singur urma să fie nimicit cu desăvârşire.<ref>Exod22.20</ref>. Dacă era găsit cineva care [[horoscop|mergea după alţi dumnezei, care să se închine lor şi să-i slujească după soare, lună sau toată oştirea cerurilor]], acela urma să fie nimicit cu pietre pentru această urâciune.<ref>Deut17.1-5</ref>Proorocul sau visătorul de vise care vestea cuiva un semn şi o minune şi se împlinea semnul sau minunea aceea de care i-a vorbit, el îndemnând pe acea persoană să slujească altor dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea. Dumnezeu a pus la încercare [[credinţa]].<ref>Deut13.1-4 </ref>Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care El nu l-a spus (care va fi cunoscut după faptul că acesta nu se împlinea) sau proorocul ce vorbea în numele altor dumnezei urma a fi pedepsit cu moartea.<ref>Deut18.20-22</ref>Dacă cineva apropiat (frate, fiu, fiică, nevastă, prieten apropiat) aţâţa pe cineva în taină să meargă după alţi dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea.<ref>Deut13.6-11 </ref>Cetăţile amăgite de închinătorii altei credinţe trebuiau nimicite cu desăvârşire.<ref>Deut13.12-18 </ref>
  
 
==Poporul Israel şi închinarea la dumnezei străini==
 
==Poporul Israel şi închinarea la dumnezei străini==
  
−
Unor popoare (heviţii, cananiţii şi hitiţii) nu trebuia să li se permită să locuiască în ţara evreilor pentru a nu deveni o cursă pentru aceştia.<ref>Exod23.28-33 </ref> Anumite popoare (hitiţi, amoriţi,  cananiţi, fereziţi, heviţi, şi iebusiţi) trebuiau nimicite cu desăvârşire în luptă pentru ca evreii să nu cadă în capcana închinării la dumnezei străini.<ref>Deut20.16-18 </ref>Încuscrirea cu anumite popoare (hitiţi, pe ghirgasiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi) era interzisă. <ref> Exod34.16, Deut7.1-4, Jud3.6 </ref>Solomon a făcut păcatul de a-şi lua neveste din neamurile interzise( moabite, amonite, edomite, sidoniene, hitite).<ref>3Regi11.1-13 </ref>Domnul a prevestit curvia după alţi dumnezei a poporului Israel <ref>Deut31.16-22 </ref>şi  poporul evreu a confirmat proorocirea Domnului.<ref>1Sam8.8, 1Cron5.25, Ier1.16, Ier2.25, Ier3.13, Ier5.19, Ier11.10, Ier7.6-18, Ier16.11-13, Ier19.4-13, Ier44.1-8 </ref>Închinarea la alţi dumnezei a declanşat gelozia Domnului<ref>Deut32.16, Exod34.14,Deut6.14-15 </ref> şi a atras mânia Domnului.<ref>Deut29.22-26, Iosua23.</ref> Proorocii au fost trimişi să întoarcă poporul de la slujirea altor dumnezei.<ref>Ier35.15 </ref>Dumnezeu poruncise poporului evreu să nu-i fie teamă de alţi dumnezei.<ref>2Imp17.35-38 </ref>Samuel i-a îndemnat pe copiii lui Israel să îndepărteze dumnezeii străini şi să se întoarcă la Domnul.<ref>1Sam7.3 </ref>Ieroboam a fost prototipul închinătorului la dumnezei străini.<ref>1Imp14.6-11, 2Cron13.8 </ref>Amaţia s-a închinat la dumnezeii Edomului.<ref>2Cron25.14-20 </ref>Când s-a smerit, Manase a înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini.<ref>2Cron33.10-19</ref>  
+
Unor popoare (heviţii, cananiţii şi hitiţii) nu trebuia să li se permită să locuiască în ţara evreilor pentru a nu deveni o cursă pentru aceştia.<ref>Exod23.28-33 </ref> Anumite popoare (hitiţi, amoriţi,  cananiţi, fereziţi, heviţi, şi iebusiţi) trebuiau nimicite cu desăvârşire în luptă pentru ca evreii să nu cadă în capcana închinării la dumnezei străini.<ref>Deut20.16-18 </ref>Încuscrirea cu anumite popoare (hitiţi, pe ghirgasiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi) era interzisă. <ref> Exod34.16, Deut7.1-4, Jud3.6 </ref>[[Solomon]] a făcut păcatul de a-şi lua neveste din neamurile interzise( moabite, amonite, edomite, sidoniene, hitite).<ref>3Regi11.1-13 </ref>Domnul a prevestit curvia după alţi dumnezei a poporului Israel <ref>Deut31.16-22 </ref>şi  poporul evreu a confirmat proorocirea Domnului.<ref>1Sam8.8, 1Cron5.25, Ier1.16, Ier2.25, Ier3.13, Ier5.19, Ier11.10, Ier7.6-18, Ier16.11-13, Ier19.4-13, Ier44.1-8 </ref>Închinarea la alţi dumnezei a declanşat gelozia Domnului<ref>Deut32.16, Exod34.14,Deut6.14-15 </ref> şi a atras mânia Domnului.<ref>Deut29.22-26, Iosua23.</ref> Proorocii au fost trimişi să întoarcă poporul de la slujirea altor dumnezei.<ref>Ier35.15 </ref>Dumnezeu poruncise poporului evreu să nu-i fie teamă de alţi dumnezei.<ref>2Imp17.35-38 </ref>[[Samuel]] i-a îndemnat pe copiii lui Israel să îndepărteze dumnezeii străini şi să se întoarcă la Domnul.<ref>1Sam7.3 </ref>[[Ieroboam I]] a fost prototipul închinătorului la dumnezei străini.<ref>1Imp14.6-11, 2Cron13.8 </ref>[[Amaţia]] s-a închinat la dumnezeii Edomului.<ref>2Cron25.14-20 </ref>Când s-a [[smerenia|smerit]], [[Manase]] a înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini.<ref>2Cron33.10-19</ref>
 +
 
 +
==Păcatul închinării la idoli==
 +
[[Image:Zodiac , sec 16.png|left|200px|right|Zodiac, sec 16]]
 +
[[Image:Thomas Rowlandson The Glutton, 1813.jpg|thumb|200px|right|Lacomul-Thomas Rowlandson]]
 +
'''Închinarea la idoli''' reprezintă un caz particular al închinării la dumnezei străini, fiind întâlnit mai cu seamă în lumea antică, dar persistând şi în lumea contemporană sub diverse forme ([[horoscop|astrologia]], [[vrăjitoria]], credinţa în talismane, obiecte de tip feng shui, idolatrizarea vedetelor sportive, a cântăreţilor, a actorilor de cinema, etc). În creştinism idolatria este şi lăcomia de bani ([[Iisus]] spune că nu putem sluji la doi stăpâni, lui [[Dumnezeu]] şi lui Mamona<ref>Mat6.24, Lc16.11</ref>, care este [[diavol|demonul]] banilor, al posesiunilor materiale, iar [[apostolul Pavel]] spune că niciun [[iubirea de arginţi|lacom de avere]], care este un închinător la idoli, nu va moşteni [[împărăţia lui Dumnezeu]].<ref>Efes 5.5</ref>) dar şi lăcomia de mâncare sau băutură (căci apostolul Pavel spune că niciun lacom nu va intra în împărăţia cerurilor<ref>Col3.5</ref> iar în altă parte spune explicit că [[lăcomia|beţivii]] sunt şi ei excluşi de la moştenirea acestei împărăţii<ref>1Cor6.10</ref>)
 +
 
 +
Interzicerea facerii şi închinării la idoli reprezintă conţinutul poruncii a doua a [[Decalog]]ului.<ref>Exod20.4-6, Lev19.4, 26.1</ref> Idolii sunt înfăţişări ale falşilor dumnezei, făcuţi din diverse materiale (aur, argint, aramă, piatră sau lemn), sau pictaţi, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble, ei neavând duh în gura lor.<ref>Apoc 9.20, Ps95.5, Ps113.12, Deut29.17, Ier16.19, Ps135.15-18, Ezec8.1-18, 1Cor12.2, 1Cor8.4-6.</ref>
 +
 
 +
===Interdicţii===
 +
[[Image:Moise icoană.jpg|thumb|150px|left|[[Proorocul Moise|Moise profetul]], icoană rusească, secolul al XVIII-lea]]
 +
Dumnezeu porunceşte credincioşilor şi regilor distrugerea idolilor şi a numelui lor, fără a lua argintul şi aurul din ele, pentru ca acestea să nu devină pentru om o cursă pentru suflet.<ref>Deut7.5, Deut12.3, Deut 7.,25, Zah13.2, Lev26.30, Num33.52, Os12.12</ref> Mâncarea celor jertfite idolilor este interzisă. Consumul de mâncare jertfită idolilor întinează cugetul celor slabi şi, văzut la alţii, devine piatră de poticnire pentru cei slabi.<ref>Apoc2.14,20, FA15.29, FA21.25, 1Cor10.28, 1Cor8:7-13</ref>
 +
 
 +
===Pedepse===
 +
Jertfele idolatre erau pedepsite cu moartea.<ref>Lev17.8-9</ref> Blestemat era idolatrul ascuns.<ref>Deut27.15</ref>
 +
 
 +
===Regii şi idolatria===
 +
[[Image:Iezechia distrugând idolii.jpg|thumb|200px|right|Regele Iezechia distrugând idolii, Matthaeus Merian the Elder, 1625-30]]
 +
Regii sau conducători credincioși ([[Proorocul Moise|Moise]]<ref>Deut.9.12-21</ref>, [[Asa]]<ref>2Cron14.2-5, 2Cron15.8, 3Regi15.12</ref>, [[Iezechia]]<ref>2Cron30.14, 2Cron31.1</ref>, [[Iosafat]]<ref>2Cron17.6</ref>
 +
Iehu<ref>4Regi 10.26-29</ref>, [[David]], [[Iosia]]) au dărâmat idolii şi au nimicit idolatria. Iosia s-a întors la Domnul, din toată inima şi din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, ca niciun alt împărat până la el şi cum n-o va mai face niciun împărat după el.<ref>4Regi23.25, </ref> A stârpit idolatria, a izgonit pe slujitorii idolilor, a nimicit pe cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul.<ref>2Cron 34.3,4,7 ;4Regi23.4-25</ref> Destinul lui [[Ioas]] este tragic, căci el trece de la lupta împotriva idolatriei şi dregerea Casei Domnului, la crimă şi idolatrie după moartea preotului Iehoiada, astfel încât, după moarte, nici nu este îngropat în mormintele împăraţilor<ref>2 Cronici 24 </ref>
 +
Regii necredincioşi au căzut în idolatrie([[Ieroboam I]]<ref>2Cron11.15, 2Cron13.8,9</ref>, [[Ioram]]<ref>2Cron21.11-15</ref>, [[Ahaz]]<ref>2Cron28.1-4</ref>, [[Amon]]<ref>4 Regi 21.19-22, 2Cron33.22 </ref>, [[Manase]]<ref>2Cron33.19, 2Regi21.6, 2Cron33.6, 2Cron28.3, 4Regi21.11-21</ref>, Roboam<ref>3Regi14.23</ref>, unii dintre aceştia (Manase, Ahaz) chiar trecându-şi copiii prin foc.
 +
 
 +
===Închinarea la idoli, mădular pământesc ce ne exclude de la moştenirea vieţii veşnice===
 +
 
 +
Închinătorii la idoli îndepărtează îndurarea lui Dumnezeu de la ei.<ref>Iona 2.8 </ref> Închinarea la idoli este un mădular pământesc care trebuie omorât, arată apostolul Pavel<ref>Col 3.5, Gal5.20</ref> Proorocul [[Samuel]] îi spune lui [[Saul]], împăratul evreilor, că nesupunerea este un [[păcat]] la fel ca vrăjitoria şi împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli...<ref>1Sam 15.1-23-35</ref>
 +
Idolatria îl înstrăinează pe om de Dumnezeu, stârneşte gelozia şi mânia Domnului.<ref>Deut 32.21, Ier 8.19, Iez 5.11, Iez20.8, Iez36.18, Ps77.64</ref>, care distruge idolii şi pe închinătorii la ei, la a doua Sa venire<ref>Ier50.2 Iez.6.13, Iez30.13, Is2.20</ref>, lămurind pe cei lăsaţi în viaţă cine este adevăratul Dumnezeu.<ref>Iez 6.12-14</ref>. Nabucudonosor va arde casele dumnezeilor Egiptului, va sfărâma stâlpii din Bet-Şemeş şi va duce robi pe idoli.<ref>Ier43.12</ref>
 +
Sfântul apostol Pavel recomandă neamestecul apostolilor cu pretinşii creştini, care, de fapt, sunt închinători la idoli.<ref>1Cor5.11</ref>. [[Farisei]]i sunt acuzaţi de Isus că, pretinzând că urăsc idolii, [[furt|furau]] cele sfinte, nefăcând ce predicau.<ref>Rom2.22 </ref>
 +
Pedeapsa pentru închinătorii la idoli este [[iadul]]-iezerul de foc care arde cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua.<ref>Apoc 21.8, Apoc 22.15, Efes 5.5, 1Cor6.9 </ref>
 +
 
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
 
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
 
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
Linia 24: Linia 52:
 
# Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4  
 
# Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4  
 
==Note==
 
==Note==
−
<references />
+
<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Păcate]]
 
[[Categorie:Păcate]]

Versiunea curentă din 20 decembrie 2021 15:31

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Închinarea la dumnezei străini este un păcat care constă în adorarea unor entităţi investite în mod eronat cu atribute dumnezeieşti, fiind un păcat împotriva Duhului Sfânt,[1][2] Cei ce se închină unor dumnezei străini încălcă prima poruncă a Decalogului:,,Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei/Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!” [3].

Creştinismul şi celelalte credinţe

Dumnezeu este unic[4]Creştinii acoperă 33% din populaţia globului(cca 55% catolici, 30 % protestanţi,15% ortodocşi). Teiştii necreştini (19-20%- islamul, 13%- hinduismul, 6% budismul, 6% religiile populare chinezeşti, 4%-religii tribale, şamanism, animism) acoperă 48-49% din populaţia globului, restul fiind non-religioşi (14% agnostici, umanişti, liber-cugetători, etc din care 2% atei-cf Enciclopediei Britanice). Zeii la care se închină neamurile nu au fiinţă[5] sau sunt draci.[6]

Slujirea sau închinarea la alţi dumnezei este interzisă.[7]Credincioşii adevăraţi refuză cu orice preţ închinarea la alţi dumnezei.[8] Rostirea numelor altor dumnezei este interzisă.[9]Locurile, obiectele de închinare, altarele acestora trebuiau nimicite cu desăvârşire.[10]Mâncatul din jertfele aduse altor dumnezei este interzis.[11]

Închinarea la alţi dumnezei era pedepsită cu moartea

Cine aducea jertfe altor dumnezei decât Domnului singur urma să fie nimicit cu desăvârşire.[12]. Dacă era găsit cineva care mergea după alţi dumnezei, care să se închine lor şi să-i slujească după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, acela urma să fie nimicit cu pietre pentru această urâciune.[13]Proorocul sau visătorul de vise care vestea cuiva un semn şi o minune şi se împlinea semnul sau minunea aceea de care i-a vorbit, el îndemnând pe acea persoană să slujească altor dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea. Dumnezeu a pus la încercare credinţa.[14]Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care El nu l-a spus (care va fi cunoscut după faptul că acesta nu se împlinea) sau proorocul ce vorbea în numele altor dumnezei urma a fi pedepsit cu moartea.[15]Dacă cineva apropiat (frate, fiu, fiică, nevastă, prieten apropiat) aţâţa pe cineva în taină să meargă după alţi dumnezei, acela urma a fi pedepsit cu moartea.[16]Cetăţile amăgite de închinătorii altei credinţe trebuiau nimicite cu desăvârşire.[17]

Poporul Israel şi închinarea la dumnezei străini

Unor popoare (heviţii, cananiţii şi hitiţii) nu trebuia să li se permită să locuiască în ţara evreilor pentru a nu deveni o cursă pentru aceştia.[18] Anumite popoare (hitiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi, şi iebusiţi) trebuiau nimicite cu desăvârşire în luptă pentru ca evreii să nu cadă în capcana închinării la dumnezei străini.[19]Încuscrirea cu anumite popoare (hitiţi, pe ghirgasiţi, amoriţi, cananiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi) era interzisă. [20]Solomon a făcut păcatul de a-şi lua neveste din neamurile interzise( moabite, amonite, edomite, sidoniene, hitite).[21]Domnul a prevestit curvia după alţi dumnezei a poporului Israel [22]şi poporul evreu a confirmat proorocirea Domnului.[23]Închinarea la alţi dumnezei a declanşat gelozia Domnului[24] şi a atras mânia Domnului.[25] Proorocii au fost trimişi să întoarcă poporul de la slujirea altor dumnezei.[26]Dumnezeu poruncise poporului evreu să nu-i fie teamă de alţi dumnezei.[27]Samuel i-a îndemnat pe copiii lui Israel să îndepărteze dumnezeii străini şi să se întoarcă la Domnul.[28]Ieroboam I a fost prototipul închinătorului la dumnezei străini.[29]Amaţia s-a închinat la dumnezeii Edomului.[30]Când s-a smerit, Manase a înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini.[31]

Păcatul închinării la idoli

Zodiac, sec 16
Lacomul-Thomas Rowlandson

Închinarea la idoli reprezintă un caz particular al închinării la dumnezei străini, fiind întâlnit mai cu seamă în lumea antică, dar persistând şi în lumea contemporană sub diverse forme (astrologia, vrăjitoria, credinţa în talismane, obiecte de tip feng shui, idolatrizarea vedetelor sportive, a cântăreţilor, a actorilor de cinema, etc). În creştinism idolatria este şi lăcomia de bani (Iisus spune că nu putem sluji la doi stăpâni, lui Dumnezeu şi lui Mamona[32], care este demonul banilor, al posesiunilor materiale, iar apostolul Pavel spune că niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu va moşteni împărăţia lui Dumnezeu.[33]) dar şi lăcomia de mâncare sau băutură (căci apostolul Pavel spune că niciun lacom nu va intra în împărăţia cerurilor[34] iar în altă parte spune explicit că beţivii sunt şi ei excluşi de la moştenirea acestei împărăţii[35])

Interzicerea facerii şi închinării la idoli reprezintă conţinutul poruncii a doua a Decalogului.[36] Idolii sunt înfăţişări ale falşilor dumnezei, făcuţi din diverse materiale (aur, argint, aramă, piatră sau lemn), sau pictaţi, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble, ei neavând duh în gura lor.[37]

Interdicţii

Moise profetul, icoană rusească, secolul al XVIII-lea

Dumnezeu porunceşte credincioşilor şi regilor distrugerea idolilor şi a numelui lor, fără a lua argintul şi aurul din ele, pentru ca acestea să nu devină pentru om o cursă pentru suflet.[38] Mâncarea celor jertfite idolilor este interzisă. Consumul de mâncare jertfită idolilor întinează cugetul celor slabi şi, văzut la alţii, devine piatră de poticnire pentru cei slabi.[39]

Pedepse

Jertfele idolatre erau pedepsite cu moartea.[40] Blestemat era idolatrul ascuns.[41]

Regii şi idolatria

Regele Iezechia distrugând idolii, Matthaeus Merian the Elder, 1625-30

Regii sau conducători credincioși (Moise[42], Asa[43], Iezechia[44], Iosafat[45] Iehu[46], David, Iosia) au dărâmat idolii şi au nimicit idolatria. Iosia s-a întors la Domnul, din toată inima şi din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, ca niciun alt împărat până la el şi cum n-o va mai face niciun împărat după el.[47] A stârpit idolatria, a izgonit pe slujitorii idolilor, a nimicit pe cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul.[48] Destinul lui Ioas este tragic, căci el trece de la lupta împotriva idolatriei şi dregerea Casei Domnului, la crimă şi idolatrie după moartea preotului Iehoiada, astfel încât, după moarte, nici nu este îngropat în mormintele împăraţilor[49] Regii necredincioşi au căzut în idolatrie(Ieroboam I[50], Ioram[51], Ahaz[52], Amon[53], Manase[54], Roboam[55], unii dintre aceştia (Manase, Ahaz) chiar trecându-şi copiii prin foc.

Închinarea la idoli, mădular pământesc ce ne exclude de la moştenirea vieţii veşnice

Închinătorii la idoli îndepărtează îndurarea lui Dumnezeu de la ei.[56] Închinarea la idoli este un mădular pământesc care trebuie omorât, arată apostolul Pavel[57] Proorocul Samuel îi spune lui Saul, împăratul evreilor, că nesupunerea este un păcat la fel ca vrăjitoria şi împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli...[58] Idolatria îl înstrăinează pe om de Dumnezeu, stârneşte gelozia şi mânia Domnului.[59], care distruge idolii şi pe închinătorii la ei, la a doua Sa venire[60], lămurind pe cei lăsaţi în viaţă cine este adevăratul Dumnezeu.[61]. Nabucudonosor va arde casele dumnezeilor Egiptului, va sfărâma stâlpii din Bet-Şemeş şi va duce robi pe idoli.[62] Sfântul apostol Pavel recomandă neamestecul apostolilor cu pretinşii creştini, care, de fapt, sunt închinători la idoli.[63]. Fariseii sunt acuzaţi de Isus că, pretinzând că urăsc idolii, furau cele sfinte, nefăcând ce predicau.[64] Pedeapsa pentru închinătorii la idoli este iadul-iezerul de foc care arde cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua.[65]

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4

Note

  1. ↑ Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, cap ,,Despre păcat", pag 395, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  2. ↑ Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti, cap ,,Păcatul şi felurile lui", pag188
  3. ↑ Exod20.2-3
  4. ↑ Deut4.34-39, Mal2.10, Ioel2.27, Osea3.4, Is45
  5. ↑ Ier5.7, FA19.26, Gal4.8,1Cron16.26, Ier16.20, Ps96.5, Is37.18-19, Ier10
  6. ↑ Deut32.17
  7. ↑ Exod20.3, Deut5.7,6.14, 11.16, Deut7.16, Exod23.24, Deut12.30,31, 28.13-14, 29.18, Ps16.4
  8. ↑ Daniel 3.12-18
  9. ↑ Exod23.13, Ios23.7, Ps16.4
  10. ↑ Deut12.2, Deut7.5,1Cron14.12,2Imp19.18, Ier43.12-13,2Cron14.1-3, Is21.9
  11. ↑ Exod34.15,Num25.2, Ps16.4
  12. ↑ Exod22.20
  13. ↑ Deut17.1-5
  14. ↑ Deut13.1-4
  15. ↑ Deut18.20-22
  16. ↑ Deut13.6-11
  17. ↑ Deut13.12-18
  18. ↑ Exod23.28-33
  19. ↑ Deut20.16-18
  20. ↑ Exod34.16, Deut7.1-4, Jud3.6
  21. ↑ 3Regi11.1-13
  22. ↑ Deut31.16-22
  23. ↑ 1Sam8.8, 1Cron5.25, Ier1.16, Ier2.25, Ier3.13, Ier5.19, Ier11.10, Ier7.6-18, Ier16.11-13, Ier19.4-13, Ier44.1-8
  24. ↑ Deut32.16, Exod34.14,Deut6.14-15
  25. ↑ Deut29.22-26, Iosua23.
  26. ↑ Ier35.15
  27. ↑ 2Imp17.35-38
  28. ↑ 1Sam7.3
  29. ↑ 1Imp14.6-11, 2Cron13.8
  30. ↑ 2Cron25.14-20
  31. ↑ 2Cron33.10-19
  32. ↑ Mat6.24, Lc16.11
  33. ↑ Efes 5.5
  34. ↑ Col3.5
  35. ↑ 1Cor6.10
  36. ↑ Exod20.4-6, Lev19.4, 26.1
  37. ↑ Apoc 9.20, Ps95.5, Ps113.12, Deut29.17, Ier16.19, Ps135.15-18, Ezec8.1-18, 1Cor12.2, 1Cor8.4-6.
  38. ↑ Deut7.5, Deut12.3, Deut 7.,25, Zah13.2, Lev26.30, Num33.52, Os12.12
  39. ↑ Apoc2.14,20, FA15.29, FA21.25, 1Cor10.28, 1Cor8:7-13
  40. ↑ Lev17.8-9
  41. ↑ Deut27.15
  42. ↑ Deut.9.12-21
  43. ↑ 2Cron14.2-5, 2Cron15.8, 3Regi15.12
  44. ↑ 2Cron30.14, 2Cron31.1
  45. ↑ 2Cron17.6
  46. ↑ 4Regi 10.26-29
  47. ↑ 4Regi23.25,
  48. ↑ 2Cron 34.3,4,7 ;4Regi23.4-25
  49. ↑ 2 Cronici 24
  50. ↑ 2Cron11.15, 2Cron13.8,9
  51. ↑ 2Cron21.11-15
  52. ↑ 2Cron28.1-4
  53. ↑ 4 Regi 21.19-22, 2Cron33.22
  54. ↑ 2Cron33.19, 2Regi21.6, 2Cron33.6, 2Cron28.3, 4Regi21.11-21
  55. ↑ 3Regi14.23
  56. ↑ Iona 2.8
  57. ↑ Col 3.5, Gal5.20
  58. ↑ 1Sam 15.1-23-35
  59. ↑ Deut 32.21, Ier 8.19, Iez 5.11, Iez20.8, Iez36.18, Ps77.64
  60. ↑ Ier50.2 Iez.6.13, Iez30.13, Is2.20
  61. ↑ Iez 6.12-14
  62. ↑ Ier43.12
  63. ↑ 1Cor5.11
  64. ↑ Rom2.22
  65. ↑ Apoc 21.8, Apoc 22.15, Efes 5.5, 1Cor6.9
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Închinarea_la_dumnezei_străini&oldid=52586”