Cerșetoria

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Cerșetoria este acțiunea sau activitatea prin care, ca mijloc de existenţă, o persoană și cere ajutor material - bani, mâncare, îmbrăcăminte, sau alte bunuri necesare vieții - de la alţii. Situaţia cea mai frecventă este aceea în care persoana respectivă se instalează în locuri publice şi cere de la cei care trec prin acel loc.

În mentalitatea colectivă, cerșetoria este pusă în legătură cu sărăcia; iar față de sărăcie creștinul reacționează cu dragoste și milă, pentru că știe că „Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului” (Solomon 19, 17) și că cel ce face milostenie celui sărac, lui Hristos face milostenie (cf. Matei 25).

Pe de altă parte, există şi o formă de cerșetorie care doar mimează sărăcia, unii cerşetori afişând sărăcia în mod fățarnic. Pentru aceasta, încă din Biserica primară a existat un sfat complementar cu privire la milostenie, și anume: „Să asude milostenia ta în mâinile tale până cunoşti cui dai.” (Didahia I, 5).

Cerșetoria în Biblie

Vechiul Testament

„Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună.”
(Pildele lui Solomon 19, 17)

„1. În anul al şaptelea vei face iertare.
2. Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.
3. De la cel de alt neam să ceri datoria; iar ce vei avea la fratele tău, să-i ierţi.
4. Numai aşa nu va fi sărac printre voi; că te va binecuvânta Domnul în pământul acela pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă în stăpânire, ca să-l ai moştenire,
5. Dacă vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău şi te vei sili să plineşti toate poruncile acestea, care ţi le spun eu astăzi.
6. Căci Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta, după cum i-a grăit şi vei da împrumut altor poare, iar tu nu vei lua împrumut; şi ţi domni peste multe popoare, iar acelea nu vor domni peste tine.
7. Iar de va fi la tine sărac vreunul din fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale de pe pământul tău pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău, să nu-ţi învârtoşezi inima, nici să-ţi închizi mâna ta înaintea fratelui tău celui sărac;
8. Ci să-i deschizi mâna ta şi să-i dai împrumuturi potrivite cu nevoia lui şi cu lipsa ce suferă.
9. Păzeşte-te să nu intre în inima ta gândul nelegiuit şi să zici: Se apropie anul al şaptelea, anul iertării; şi să nu se facă din pricina aceasta ochiul tău nemilostiv către fratele tău cel sărac şi să-l treci cu vederea; că acela va striga împotriva ta către Domnul şi va fi asupra ta păcat mare.
10. Dă-i, dă-i şi împrumuturi câte-ţi va cere şi cît îi va trebui, şi când îi vei da, să nu se întristeze inima ta, căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toate lucrurile tale şi în toate câte se vor lucra de mâinile tale.

11. Căci nu va lipsi sărac din pământul tău; de aceea îţi şi poruncesc eu: Deschide mâna ta fratelui tău, săracului tău şi celui lipsit din pământul tău.”
(Deuteronom 15, 4-11)

Noul Testament

Orbul Bartimeu, fiul lui Timeu, stătea pe marginea drumului și cerșea. El a auzit că trece Iisus din Nazaret și a început să strige „Iisuse, Fiul lui David, îndură-te de mine!". Mulți îl mustrau spunându-i să tacă, dar el striga și mai tare: "Fiul lui David, îndură-te de mine!". Iisus s-a oprit și l-a tămăduit spunându-i că credința lui l-a vindecat. (Mc10.46-52) El l-a urmat pe Iisus, lăudându-l pe Dumnezeu. Tot poporul care văzuse acest lucru Îl lăuda pe Dumnezeu.(Lc 18.43)

Iisus îl vindecă în zi de Sabat pe orbul din naștere care cerșea și care era orb pentru ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. Tămăduirea unui orb din naștere era un lucru despre care nu se auzise că ar fi fost făcut de cineva vreodată.(Ioan, cap 9)

Petru l-a vindecat pe un olog care stătea la poarta Templului și cerșea. El i-a spus „Bani n-am, dar ceea ce am îți dau: în Numele lui Iisus Hristos din Nazaret, ridică-te și umblă”. Ologul a sărit în picioare și a început să umble, apoi a intrat împreună cu ei în Templu și umbla, sărea și-L lăuda pe Dumnezeu. Petru le spune israeliților:„Acest om pe care-l vedeți și pe care-l cunoașteți a fost întărit de Iisus pe baza credinței în El - și credința în Iisus este cea prin care a fost însănătoșit pe deplin, înaintea voastră, a tuturor!” (FA3.1-16)

Pe de altă parte, Biblia ne îndeamnă să-i ajutăm pe cei care sunt cu adevărat săraci (Deut 15.4-11, Prov 21.13, 14.31, Ioan 12.8, Luca 14.21).

Cerșetoria în vechile scrieri creștine

Didahia

Didahia sau Învățătura celor 12 apostoli, transmite o învățătură sintetică despre cerșetorie și milostenie, în capitolul 1, 5:

Oricărui cere de la tine, dă-i şi nu cere înapoi, că Tatăl vrea să dea tuturor din darurile Sale. Fericit este cel ce dă potrivit poruncii, că este nevinovat. Vai de cel ce ia! Dacă ia, având nevoie, va fi nevinovat; dar cel care ia neavând nevoie, va da socoteală de ce a luat şi pentru ce; dus la închisoare, va fi cercetat de cele ce a făcut şi nu va ieşi de acolo până când nu va da şi cel din urmă ban. Dar şi despre acestea s-a zis : Să asude milostenia ta în mâinile tale până cunoşti cui dai. (Didahia I, 5)

Cerșetoria și milostenia în Patericul egiptean

A intrat odată avva Agaton în cetate să-şi vândă puţinele vase şi a găsit pe un lepros lepădat în cale. I-a zis lui leprosul: “Unde te duci?” Şi i a răspuns avva Agaton: “În cetate, să vând nişte vase”. Zis-a lui leprosul: “Fă milostenie, de mă ia acolo!” Şi luându-l pe spatele sale, l-a dus în cetate. I-a zis lui acesta: “Unde vei vinde vasele tale, acolo să mă pui”. Şi a făcut bătrânul aşa. Şi după ce vindea un vas, zicea bubosul: “Cu cât l-ai vândut?” Şi-i răspundea: “Într-atâta”. Şi-i zicea iarăşi: “Cumpără-mi o plăcintă”. Şi-i cumpăra. Şi iar vindea alt vas. Şi îi zicea leprosul iarăşi: “Dar acesta cu cât?” Şi-i răspunse bătrânul: “Într-atâta”. Şi-i zicea: “Cumpără-mi acest lucru”. Şi-i cumpăra. Deci după ce a vândut toate vasele şi vroia să se ducă, i-a zis bubosul: “Te duci?” Şi i-a răspuns lui: “Da!” Şi i-a zis din nou: “Fă iarăşi milostenie, de mă du unde m-ai găsit!” Şi luându-l pe spatele lui, l-a dus la locul lui. Şi i-a zis lui: “Binecuvântat eşti Agathoane, de Domnul în cer şi pe pământ”. Şi ridicând ochii săi, pe nimeni n-a văzut. Că a fost îngerul Domnului care a venit să-l ispitească. (Agaton 30)
Un iubitor de Hristos, mergând pentru o trebuinţă, a întâlnit pre cale un sărac gol, şi făcându-i-se milă de dânsul, i-a dăruit lui haina sa. Iar săracul ducându-se, a vândut-o. Iar acela, înştiinţându-se de ceea ce făcuse săracul, s-a întristat. În noaptea următoare Hristos a stat înaintea lui, în vis, purtând acea haină, şi arătând-o a zis: Nu te scârbi, că iată, port ceea ce mi-ai dat! (Capitolul XVII - Pentru milostenie, 21)

Atitudini faţă de cerşetorie şi milostenie în Biserica Ortodoxă

De-a lungul timpului, în Biserica Ortodoxă s-au conturat mai multe feluri de raportare la cerşetori. Astfel, unii sfinţi şi părinţi contemporani au preferat să dea tuturor oricând vor cere, pentru a nu judeca pe aproapele cu nici un chip [1].

Alţii au căutat să practice milostenia faţă de cerşetori cu cât mai mult discernământ, dând, pe cât posibil, doar celor care aveau nevoie şi cât aveau nevoie, pentru ca nu cumva să se facă indirect părtaşi la păcatele altora.[2]

Cerșetoria astăzi

Actualul Cod Penal din România definește cerșetoria ca fiind „fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material”, iar pedeapsa prevăzută este de închisoare de la o lună la 3 ani (art. 326).

În zilele noastre, cerșetorii fie stau în locurile publice mai aglomerate, fie se plimbă prin mijloacele de transport în comun, printre mașinile staționate la stopuri sau pe la terase și cer de la oameni bani. Unele persoane au diverse handicapuri, altele nu, unele nu pot munci, altele preferă să cerșească decât să muncească din lene, obișnuință sau din alte motive.

Există rețele de cerșetorie în toată lumea, afacerea fiind una profitabilă atât pentru cerșetori cât și pentru cei care conduc rețelele de cerșetorie. Unii cerșetori fac parte din rețele organizate, alții cerșesc pe cont propriu. Adeseori copiii sunt învățați să cerșească de părinții lor care sunt tot cerșetori. Mulți cerșetori își cheltuie o parte importantă din venituri pe țigări, alcool și droguri. Sumele câștigate sunt sensibil mai mari de sărbători. Unele persoane care au cerșit, au furat și au primit ajutoare sociale în Anglia și-au construit palate la Huedin. Unii cerșetori mai beneficiază de anumite venituri și de la stat (șomaj, ajutoare pentru invaliditate, etc). Există o migrație a persoanelor care cerșesc din zonele native în orașele cu un standard de viață superior, aflate fie în țara respectivă, fie îndeosebi în străinătate.[citare / referință critică necesară]

Veniturile cerșetorilor

Conform calculelor făcute de poliţiştii și autorităţile locale din Brașov, în perioadele obișnuite ale anului cerșetorii din oraș câștigă între 10-20 lei/oră, adică până la 100 lei/zi, pe lună suma depășind 1500 lei.[3]

În București, o cerșetoare care face turul teraselor din Lipscani, declară că strânge 1000 de euro pe lună și merge cu taxiul acasă, în Giulești.[4]

Aproape 1.000 de persoane cerşesc în Bucureşti, iar unele dintre acestea ajung să câştige până la 5.000 de lei pe lună, potrivit directorului adjunct al Poliţiei Capitalei, Cătălin Adam.[5][6][7]

O jurnalistă de la Academia Cațavencu a ieșit în stradă la cerșit și a adunat 35 de lei într-o oră. Îmbrăcată cu un halat murdar, sfâşiat şi ars la un buzunar, Simona Tache a plecat la cerşit în faţa unei bănci. Alte accesorii: un fes întors pe dos, un ochi învineţit cu machiaj, o pereche de şosete găurite şi un carton pe care scria "Deo saptamana mananc decat batae".[8] Calculat la 8 ore de muncă pe zi și 20 zile lucrătoare pe lună, venitul estimat este de 5600lei/lună.

Sondaj de opinie

Un sondaj de opinie, realizat în iunie 2000, a arătat că 70 la sută dintre bucureşteni dau bani cerşetorilor, majoritatea având venituri lunare sub 1.500 de lei. Însă 88 la sută dintre aceştia spun că nu le-ar mai da bani dacă ar şti că cerşetorii câştigă zilnic mai mult decât ei.[9][10]

Cerșetoria şi criminalitatea organizată

Londra

Sute de persoane de etnie romă din clanul Rostaș se ocupau cu cerșitul și cu furtul din buzunare la Londra. Cei mai mulți dintre ei își făcuseră și dosare de asistați social, unii primind locuințe de la stat și sume consistente în fiecare lună (1000 lire sterline pe lună). Britanicii s-a scandalizat după aflarea sumelor primite ca ajutoare sociale și după ce Daily Mail a publicat fotografii cu palatele lor din Huedin, lângă Cluj.[11]

Potrivit unor ziare britanice, bande infracționale din România transportă cu autocarele sute de bărbați, femei și copii pentru a împânzi străzile Londrei cu prostituate, cerșetori și hoți de buzunare înainte de Jocurile Olimpice din 2012.[12]

Cărăuși de droguri

O rețea de traficanți de droguri nigerieni a folosit cerșetorii din Brașov drept cărăuși pentru droguri, acestea urmând a fi aduse din America de Sud în Europa, fiind transportate prin diferite metode. Poliția a prins 22 de suspecți.[13]

Helsinki

Institutul Deacones din Helsinki susține că romii din estul Europei își aduc întreaga familie la cerșit în Finlanda, menționând faptul că aceștia închiriază apartamente modeste în care locuiesc cu zecile.[14]

Vezi și

Note

  1. Predica Părintelui Cleopa la Duminica a XXXI-a după Rusalii , care citează exemplul Sf. Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei (12 noiembrie); a se vedea şi Viaţa Sf. Ioan, în Vieţile Sfinţilor. Nicolae Steinhardt, în scrierile sale, pare şi el să încline spre aceeaşi soluţie.
  2. Astfel este exemplul unui monah din Patericul egiptean care dă, cu discernământ duhovnicesc, mai puţin femeii care mima sărăcia printr-o îmbrăcăminte proastă şi mai mult femeii cu adevărat sărace ("Pentru primirea de străini", 3)
  3. http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Cersetorii-brasoveni-bat-venituri-angajati_0_557944576.html
  4. http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-cersetor-bani-bogat-euro-lipscani_0_525547667.html
  5. http://www.mediafax.ro/social/campania-impotriva-cersitului-continua-2815415
  6. http://stirileprotv.ro/stiri/social/inchisoare-pentru-cine-cerseste-si-amenzi-pentru-cine-da-bani-noul-proiect-de-lege-al-unui-deputat.html
  7. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24284/Tu-dai-bani-cersetorilor.html
  8. http://www.ziare.com/social/capitala/viata-de-cersetor-4-000-de-lei-pe-luna-351748
  9. http://www.mediafax.ro/social/campania-impotriva-cersitului-continua-2815415
  10. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24284/Tu-dai-bani-cersetorilor.html
  11. http://www.evz.ro/detalii/stiri/tiganii-din-huedin-977143.html
  12. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/presa-britanica-bandele-din-romania-trimit-cu-autocarele-cersetori-si-prostituate-pentru-olimpiada.html
  13. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cersetori-romani-folositi-de-traficanti-drept-carausi-de-cocaina-aduceau-droguri-si-in-vagin.html
  14. http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-11918028-copiii-cersetori-din-bulgaria-romania-revenit-strazile-din-helsinki-presa-finlandeza.htm

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2

http://web.archive.org/web/20060813220022/http://www.downtownwinnipegbiz.com/inc/app/winnipegbiz/data/CFTB_factsheet.pdf

http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Cersetorii-brasoveni-bat-venituri-angajati_0_557944576.html

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-cersetor-bani-bogat-euro-lipscani_0_525547667.html

http://www.mediafax.ro/social/campania-impotriva-cersitului-continua-2815415

http://stirileprotv.ro/stiri/social/inchisoare-pentru-cine-cerseste-si-amenzi-pentru-cine-da-bani-noul-proiect-de-lege-al-unui-deputat.html

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24284/Tu-dai-bani-cersetorilor.html

http://www.ziare.com/social/capitala/viata-de-cersetor-4-000-de-lei-pe-luna-351748

http://www.evz.ro/detalii/stiri/tiganii-din-huedin-977143.html

http://legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011/art-326-cpen

http://www.ioanguradeaur.ro/736/milostenia/