Înțelepciunea

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Înţelepciunea şi priceperea sunt virtuţi morale care înseamnă păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu.

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Înţelepciunea este păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu

Înţelepciunea şi priceperea înseamnă păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu, fără a adăuga sau a scoate ceva din ele, aşa precum Dumnezeu spune Israelului condus de Moise înainte de intrarea în ţara sfântă.[1] În cuvântul său către Dumnezeu psalmistul spune: Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.[2] Încălcarea poruncilor lui Dumnezeu înseamnă abandonarea înţelepciunii, aşa cum se întâmplă cu cei care primesc daruri căci acestea ,,orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi”[3] sau cu cei care iau averi prin silă căci, aşa cum spune Eclesiastul ,,Averea luată prin silă înnebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.[4]

Înţelepciunea, dar de la Dumnezeu care trebuie căutat, cerut

Înţelepciunea este un dar al lui Dumnezeu[5] care este la îndemână, chiar în faţa omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiţi.[6] Ea este un şivoi care curge întruna.[7] Înţelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminte[8], care trebuie cerut[9] , pentru care trebuie să ne rugăm[10], care trebuie căutat[11], după care trebuie să umblăm ca după o comoară[12] Ea nu trebuie părăsită şi atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită şi atunci ne va ocroti, ea trebuie înălţată şi atunci ea ne va înălţa, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.[13] Înţelepciunea iubeşte pe cine o iubeşte şi cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.[14]

Eclesiastul arată că Dumnezeu dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie.[15] Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte bolduri; şi, strânse la un loc, sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpân.[16]

Dumnezeu îi apare în vis tânărului Solomon spunându-i să-i ceară ce vrea. Solomon îi răspunde că el este un tânăr neîncercat pus în fruntea unui popor fără număr şi că ar vrea o minte pricepută pentru a judeca poporul Domnului şi a deosebi binele de rău. Această cerere a plăcut Domnului care i-a spus că pentru că nu cerut pentru el nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor săi, ci a cerut pricepere ca să facă dreptate, el îi va da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nici unul nu a fost ca el şi cum nici nu se va mai ridica după el. Şi pe deasupra îi va da şi ceea ce n-a cerut, bogăţie şi slavă aşa încât nici unul din regi nu se putea asemăna lui. Dumnezeu îi mai promite că dacă va umbla pe drumul Său păzind legile şi poruncile Sale, îi va înmulţi şi zilele.[17]

Iisus le spune apostolilor că ei vor fi persecutaţi în diverse feluri, adăugând:,,Ţineţi bine minte, să nu vă gândiţi mai dinainte ce veţi răspunde; căci vă voi da o gură şi o înţelepciune, căreia nu -i vor putea răspunde, nici sta împotrivă toţi protivnicii voştri”.[18]

Apostolul Iacov scrie în epistola sa :Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu.[19]În alt loc acelaşi apostol avertizează că înţelepciunea adevărată care este întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică, este aceea care vine de sus, pe când aşa-zisa înţelepciune, cea plină de invidie şi de ceartă este pământească.[20]

Frica de Domnul reprezintă începutul şi şcoala înţelepciunii

Înţeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura”[21] iar în altă parte spune că ,,Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea”.[22] Psalmistul spune şi el: Frica Domnului este începutul înţelepciunii/ toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.[23] Iov arată şi el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.[24] Solomon arată că frica de Domnul este în acelaşi timp şi şcoala înţelepciunii.[25]

Înţelepciunea şi sfaturile părinţilor

Înţeleptul ascultă de mustrări[26], sfaturi [27] şi capătă pricepere[28] , ştiinţă[29] , înţelepciune pentru viitor[30], un plus de înţelepciune. [31] Cel înţelept chiar îl va iubi pe cel ce-l mustră.[32]Învăţăturile părinţilor reprezintă viaţa, cuvintele părinţilor reprezintă viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.[33] Astfel omul înţelept îi bucură pe părinţii săi[34] dacă aceştia au folosit corect varga şi certarea căci ,,Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.[35]

Înţelepciune şi smerenie

Regele Solomon, icoană rusească, sec XVIII

Solomon spune:,,Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău![36] Leneşii şi oamenii bogaţi sunt inclinaţi să se creadă înţelepţi. Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.[37] şi ,,Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează.” [38] Solomon avertizează: ,,Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nesăbuit decât pentru el.[39] Dumnezeu nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.[40] În general multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.[41] .,,Vai de cei ce se socot înţelepţi, şi se cred pricepuţi!” strigă Isaia spre Sion. [42] Apostolul Pavel vorbeşte de unii oameni păcătoşi care ,,s-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit”.[43] Acelaşi apostol îi îndeamnă pe fraţii săi:,,Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.[44] Solomon arată în Proverbele sale:,,Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.[45] Înţeleptul este modest, discret: ,,Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.[46]Solomon îndeamnă:Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta![47]

Înţeleptul îşi păzeşte limba

Înţeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.”[48] şi faptul că ,,pe înţelepţi îi păzesc buzele lor”.[49] Vorba puţină şi cumpănită este într-atât de caracteristică înţeleptului încât ,,chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.[50] El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace".[51]Înţeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înţelept, dar nu după nesăbuinţa sa.[52] chiar dacă pace între ei nu poate fi.[53] Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile.[54] Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte.[55] Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.[56] În plus, înţeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude.[57] Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.[58] Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească.[59] Buzele înţelepte sunt un lucru scump.[60] Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.[61] Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.[62] Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.[63] Cine vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.[64]Cuvintele unui înţelept sunt plăcute [65]căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui şarpe muşcă pentru că nu a fost vrăjit.[66]

Înţelepciunea, meşterul lui Dumnezeu la crearea lumii

Înţelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui Dumnezeu, fiind aşezată din veşnicie, înainte de orice început, ea fiind meşterul lui Dumnezeu în crearea lumii.[67]Ea a fost folosită la începutul creaţiei când Dumnezeu a dat legi creaţiei sale; atunci a fost pusă la încercare.[68] Cu ajutorul înţelepciunii cârmuiesc împăraţii, dregătorii şi voievozii înţelepţi şi drepţi. Niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu înţelepciunea.[69] Înţelepciunea are un sălaş necunoscut, preţuieşte mai mult decât mărgăritarele.

Înţeleptul se fereşte şi se abate de la rău

Solomon arată că înţelepciunea e molipsitoare:,,Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.[70] Ca urmare, înţeleptul se fereşte de rău[71] , de cei care ţin cuvântări stricate sau apucă pe căi întunecoase şi sucite[72] dar şi de nevasta altuia[73], se abate de la rău[74], inclusiv de la calea lacomilor hoţi şi criminali.[75] Înţelepciunea veghează şi păzeşte pe om.[76]

Înţelepciune şi chibzuinţă financiară

Solomon ne sfătuieşte să nu ne chinuim să ne îmbogăţim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.[77] Cel chibzuit strânge vara [78] asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi prevedere pentru că îşi strânge mâncarea de vara.[79] Ridicarea şi întărirea casei se fac prin înţelepciune şi prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.[80] Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.”[81] Există în Sfânta Scriptură multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei (Avraam, Iov, Solomon, Nicodim, etc). Creştinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi de aceea împarte din averea sa celor lipsiţi.

Dezavantajele înţelepciunii

Multa înţelepciune înseamnă şi mult necaz

Eclesiastul spune că explorarea înţelepciunii, a prostiei şi a nebuniei este goană după vânt căci unde este multă înţelepciune este şi mult necaz şi cine ştie multe, are şi multă durere.[82]

Nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei învăţaţi bunăvoinţa

Eclesiastul spune că a văzut că ,,sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate atârnă de vreme şi de împrejurări".[83]

Înţelepciunea incompatibilă cu regretul zilelor trecute

Regretul zilelor de odinioară nu este o chestiune înţeleaptă.[84] Inima înţeleptului cunoaşte şi vremea potrivită fiecărui lucru şi judecata.[85]

Multa învăţătură oboseşte trupul

Eclesiastul ne învaţă că ,,multă învăţătură oboseşte trupul".[86]

Înţelepciunea săracului e dispreţuită

Eclesiastul povesteşte că a văzut următoarea înţelepciune care i s-a părut mare: un împărat puternic a împresurat o cetate cu puţini oameni în ea şi a ridicat mari întărituri împotriva ei. Un sărac înţelept, la care nimeni nu se gândise, a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Eclesiastul concluzionează: mai bună este înţelepciunea decât tăria! Totuşi înţelepciunea săracului este dispreţuită.[87]

Puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava

Eclesiastul arată că ,,Înţelepciunea este mai de preţ decât sculele de război; dar un singur păcătos nimiceşte mult bine." [88]. Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nesăbuinţă biruie înţelepciunea şi slava.[89]

Înţelepciunea şi judecata

,,Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.” Şi anume la pedepsirea celor răi şi recompensarea celor buni, spune psalmistul.[90] Inima înţeleptului cunoaşte şi vremea potrivită fiecărui lucru şi judecata.[91]

Înţelepţii împărtăşesc cu ceilalţi: moartea, lăsarea averilor altora, uitarea

Eclesiastul arată că înţelepţii împărtăşesc cu ceilalţi condiţia de muritori, lăsarea averilor altora (care pot fi nesăbuiţi) şi uitarea.[92]

Beneficiile lumeşti ale înţelepciunii

Înţelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.[93] şi ,,Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea.[94] Elifaz arată că înţelepciunea omului nu aduce niciun folos lui Dumnezeu, ci numai omului.[95] În unele cazuri face foarte bine şi celorlalţi, căci uneori înţeleptul câştigă şi suflete.[96] Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.[97] Înţelepciunea omului îi luminează faţa, şi asprimea feţei i se schimbă.[98] Înţelepciunea face pe om răbdător.[99] Respectarea şi păstrarea învăţăturilor şi sfaturile părinţilor lungesc zilele vieţii[100] şi aduc multă pace.[101] Frica de Domnul, caracteristică şi înţeleptului, lungeşte zilele.[102] Înţelepciunea şi chibzuinţa oferă încredere şi scutesc omul de stânjeneli [103],[104] poticneli Cine găseşte înţelepciunea are un viitor şi nu i se va tăia nădejdea.[105] Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt binecuvântaţi.[106] Înţelepciunea îndepărtează grijile[107] , temerile de vreun rău[108] conferă linişte[109] , încredere [110], somn dulce.[111] Cuvintele de învăţătură aduc sănătate trupului.[112] Un om înţelept este plin de putere.[113] şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.[114]

Beneficiile veşnice ale înţelepciunii- mântuirea (viaţă veşnică) şi moştenirea slavei

Înţelepciunea preţuieşte cât o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele, căci ea oferă ocrotire ca şi argintul dar ea este mai folositoare pentru că ţine în viaţă pe cei ce o au.[115] Înţelepciunea aduce viaţă veşnică şi ne scapă de moarte.[116] Cine umblă în înţelepciune va fi mântuit[117] şi va moşteni slava.[118]

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4

Note

  1. Deut4.1-6
  2. Ps119.98
  3. Deut16.19
  4. Ecl7.7
  5. Prov2.6
  6. Prov17.24
  7. Prov18.4
  8. Prov2.2
  9. Prov2.3
  10. Prov2.3
  11. Prov2.4,18.15
  12. Prov2.4
  13. Prov4.5-9
  14. Prov8.17
  15. Ecl2.26
  16. Ecl12.11
  17. 3Regi3.5-14
  18. Lc21.15
  19. Iac1.5
  20. Iac3.13
  21. Prov1.7
  22. Prov9.10
  23. Ps111.10
  24. Iov28.28
  25. Prov15.33
  26. Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5
  27. Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20
  28. Prov15.31-32
  29. Prov19.25, 21.11
  30. Prov19.20
  31. Prov9.9
  32. Prov9.8
  33. Prov4.22
  34. Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3
  35. Prov29.15
  36. Prov3.7
  37. Prov26.16
  38. Prov28.11
  39. Prov 26.12
  40. Iov37.24
  41. Prov16.25, Prov14.12
  42. Is5.21
  43. Rom1.22
  44. Rom12.16
  45. Prov11.2
  46. Prov12.23
  47. Prov3.5
  48. Prov10.19
  49. Prov14.3
  50. Prov17.28
  51. Prov11.12
  52. Prov26.4-5
  53. Prov29.9
  54. Prov19.11
  55. Prov29.11
  56. Prov14.29
  57. Prov12.16
  58. Prov29.8
  59. Prov16.14
  60. Prov20.15
  61. Prov16.23
  62. Prov15.7
  63. Prov15.2
  64. Prov12.18
  65. Prov16.23
  66. Ecl10.11-12
  67. Prov3.19, Prov8.22-31
  68. Iov28.12-27
  69. Prov8.11, 16.16, 25.12, 8.14-21
  70. Prov13.20
  71. Prov14.16, 4.27, 14.27
  72. Prov2.12-15
  73. Prov2.16-19, Prov5.7
  74. Prov3.7, 4.5, 4.26-27, 7.25,13.14, 14.16, 15.24, 16.6, 21.16, 22.6
  75. Prov1.15
  76. Prov2.11,Prov14.3
  77. Prov23.4
  78. Prov10.5
  79. Prov6.6
  80. Prov24.3-4
  81. Prov21.20
  82. Ecl1.16,17,18
  83. Ecl9.11
  84. Ecl7.10
  85. Ecl8.5
  86. Ecl12.12
  87. Ecl9.13-16
  88. Ecl9.18
  89. Ecl10.1
  90. Ps107.43
  91. Ecl8.5
  92. Ecl2.15-19
  93. Prov 9.12
  94. Prov19.8
  95. Iov22.2
  96. Prov11.30
  97. Prov14.8
  98. Ecl8.1
  99. Prov19.11
  100. Prov3.2, 4.12
  101. Prov3.2
  102. Prov10.27
  103. Prov4.12
  104. Prov3.23 Prov3.23, 4.12
  105. Prov24.14
  106. Prov3.13,18
  107. Prov1.33
  108. Prov1.33
  109. Prov1.33
  110. Prov3.23
  111. Prov3.24
  112. Prov4.22
  113. Prov24.5, 8.14
  114. Prov24.5
  115. Ecl7.11-12
  116. (Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22)
  117. Prov28.26
  118. Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18