Vis
Visul este o succesiune de imagini apărute în conştiinţa omului în timpul somnului. Visele sunt cel mai adesea o expresie a mulţimii grijilor, având uneori cu rol compensator. Ele pot fi în anumite cazuri şi un mijloc de comunicare între Dumnezeu şi om, de avertizare şi sfătuire a acestuia iar alteori pot avea un înţeles simbolic. În unele cazuri pot fi chiar un mijloc de testare a fidelităţii faţă de Dumnezeu. Uneori există persoane mincinoase care pretind a fi avut anumite vise cărora le dau semnificaţii în acord cu propriile interese.
Cuprins
Visele ca expresie a mulţimii grijilor
Ecclesiastul spune: Căci, dacă visurile se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului (nesăbuitului) se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.(Ecl5.3)
Mulţimea de vise reflectă o anumită deşertăciune (eng.vanity), precum spune tot Ecclesiastul: Căci, dacă este deşertăciune în mulţimea visurilor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.(Ecl5.7)
Visele au uneori o funcţie compensatorie, aşa cum reiese lămurit din cuvintele proorocului Isaia:,,După cum cel flămând visează că mănâncă, şi se trezeşte cu stomacul gol, şi, după cum cel însetat visează că bea, şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea neastâmpărată: tot aşa va fi şi cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului. (Isaia 29.8). Uneori ,,visurile mint şi mângîie cu deşertăciuni” precum arată proorocul Zaharia. (Zah10.2)
Visele ca expresie a efemerului
Ţofar spune despre necredincios că ,,Va zbura ca un vis, şi nu-l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte.”(Iov20.8). Psalmistul spune referindu-se la cei răi:,, Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!”(Ps73.20). Despre oameni psalmistul spune că sunt măturaţi ca un vis”, referindu-se la viaţa trecătoare a acestora.(Ps90.1-6) Proorocul Isaia spune ,,Şi, ca un vis, ca o vedenie de noapte, aşa va fi mulţimea neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui şi cetăţuiei lui, strângându -l de aproape.”
Visele ca mijloc de comunicare între Dumnezeu şi om, de avertizare şi sfătuire
Proorocul Ioel spune:,, După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii.(Ioel2.28)
a) cazul lui Solomon
Dumnezeu îi apare în vis tânărului rege încuscrit cu Faraonul, spunându-i să-i ceară ce vrea să-i dea.(3Regi3.5). Solomon, ,,care iubea pe Domnul şi se ţinea de obiceiurile tatălui său, David”(3Regi3.3) îi răspunde că, fiind tânăr şi ,,neîncercat”, şi-ar dori ,,o minte pricepută” pentru a putea împăraţi şi judeca acest popor numeros(poporul evreu), deosebind binele de rău.(3Regi3.8-9). Lui Dumnezeu îi place că tânărul rege n-a cerut pentru el, aşa cum ar fi făcut-o alţii, nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor, ci a cerut pricepere ca să facă dreptate, şi îi dă ,,o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el(3Regi3.10-12); Dumnezeu a dat lui Solomon înţelepciune, foarte mare pricepere şi cunoştinţe multe ca nisipul mării(3Regi4.29). Înţelepciunea sa întrecea înţelepciunea tuturor fiilor Răsăritului şi toată înţelepciunea egiptenilor(3Regi4.29-30). El era mai înţelept decât orice om, mai mult decât Etan, Ezrahitul, mai mult decât Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol(3Regi4.31). Solomon a rostit trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci cântări(3Regi4.32) a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce creşte pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare şi despre peşti(3Regi4.33). Faima înţelepciunii sale devenise aşa de mare încât veneau oameni din toate colţurile lumii(3Regi10.24-25), inclusiv cei trimişi de împăraţii pământului(3Regi4.34) ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în mintea lui. Împărăteasa din Seba a venit să-l încerce prin întrebări grele iar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, aşa încât împărăteasa exclamă că ,,nici pe jumătate nu i s-a spus’’ şi că are mai multă înţelepciune şi propăşire decât i se răspândise faima(3Regi10.1-13).
b) cazul lui Iosif, logodnicul Mariei
Iosif este avertizat în vis să nu se teamă să ia de soţie pe Fecioara Maria, spunându-i că ceea ce are în pântece este de la Duhul Sfânt. (Mt1.20). El este apoi îndemnat să plece în Egipt întrucât Irod urma să caute pruncul să-L omoare,(Mt2.13) apoi este rechemat din Egipt atunci când Irod moare. (Mt2.19)
c) cazul lui Iacov, care a visat scara cu îngerii şi Dumnezeu i-a spus ce se va întâmpla cu el iar el i-a făcut unele promisiuni
10Iacov a plecat din Beer-Şeba, şi şi -a luat drumul spre Haran.
11A ajuns într'un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus -o căpătîi, şi s'a culcat în locul acela.
12Şi a visat o scară rezemată de pămînt, al cărei vîrf ajungea pînă la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe scara aceea.
13Şi Domnul stătea deasupra ei, şi zicea: ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.`` Pămîntul pe care eşti culcat, ţi -l voi da ţie şi seminţei tale.
14Sămînţa ta va fi ca pulberea pămîntului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la mează-noapte şi la mează-zi; şi toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine şi în sămînţa ta.
15Iată, Eu sînt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge, şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, pînă nu voi împlini ce-ţi spun.``
16Iacov s'a trezit din somn, şi a zis: ,,Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, şi eu n'am ştiut.``
17I -a fost frică, şi a zis: ,,Cît de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!``
18Şi Iacov s'a sculat dis de dimineaţă, a luat piatra pe care o pusese căpătîi, a pus -o ca stîlp de aducere aminte, şi a turnat untdelemn pe vîrful ei.
19A dat locului acestuia numele Betel; dar mai înainte cetatea se chema Luz.
20Iacov a făcut o juruinţă, şi a zis: ,,Dacă va fi Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pîne să mănînc şi haine să mă îmbrac,
21şi dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu;
22piatra aceasta, pe care am pus -o ca stîlp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu, şi Îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.``(Fac28.10-22)
În Cartea Numerilor stă scris:Şi a zis: ,,Ascultaţi bine ce vă spun! Când va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într'o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis.(Num12.6)
Vise cu înţeles simbolic
Uneori visele poartă un înţeles simbolic:
a) cazul visurilor lui Nabucadneţar
Nabucadneţar are un vis pe care-l tulbură şi pe care nu şi-l aminteşte. Le cere vrăjitorilor de la palat să-i spună visul şi să i-l tâlcuiască, aceştia spun că acest lucru ei nu pot să-l facă, că nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor aşa ceva şi că niciun muritor nu poate acest lucru. Înţelepţii începuseră să fie omorâţi, urmau Daniel şi prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului să-i dea vreme. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopţii. În esenţă este vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui Hristos, (Dan, cap2)
Altădată, pe când trăia liniştit şi fericit, Nabucadneţar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuieşte, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuşi împăratul şi ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte ani. Daniel îl îndeamnă să se pocăiască pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! “. Dar Nabucadneţar nu-l ascultă şi, peste un an, când se plimba pe acoperişul casei sale şi are un moment de trufie, un glas din cer se aude care-l anunţă că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron şi a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea; şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie. (Dan4.1-37, 5.18-21)
b) cazul visurilor paharnicului şi pitarului împăratului Egiptului, tălmăcite de Iosif, căruia i-au fost descoperite de Dumnezeu.
1După cîtăva vreme, s'a întîmplat că paharnicul şi pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului.
2Faraon s'a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor şi pe mai marele pitarilor.
3Şi i -a pus subt pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniţă, în locul unde fusese închis Iosif.
4Căpetenia străjerilor i -a pus subt privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; şi au stat mai multă vreme în temniţă.
5Paharnicul şi pitarul împăratului Egiptului, cari erau închişi în temniţă, au visat într'o noapte amîndoi cîte un vis, şi anume fiecare cîte un vis, care putea să capete o tălmăcire deosebită.
6Iosif, cînd a venit dimineaţa la ei, s'a uitat la ei; şi i -a văzut trişti.
7Atunci a întrebat pe dregătorii lui Faraon, cari erau cu el în temniţa stăpînului său, şi le -a zis: ,,Pentruce aveţi o faţă aşa de posomorîtă azi?``
8Ei i-au răspuns: ,,Am visat un vis, şi nu este nimeni care să -l tălmăcească.`` Iosif le -a zis: ,,Tălmăcirile sînt ale lui Dumnezeu. Istorisiţi-mi dar visul vostru.``
9Mai marele paharnicilor şi -a istorisit lui Iosif visul, şi i -a zis: ,,În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viţă.
10Viţa aceasta avea trei mlădiţe. Cînd a început să dea lăstari, i s'a deschis floarea, şi ciorchinele au făcut struguri copţi.
11Paharul lui Faraon era în mîna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon, şi am pus paharul în mîna lui Faraon.``
12Iosif i -a zis: ,,Iată tîlmăcirea visului. Cele trei mlădiţe sînt trei zile.
13Peste trei zile Faraon te va scoate din temniţă, te va pune iarăş în slujba ta, şi vei pune iarăş paharul în mîna lui Faraon, cum obicinuiai mai înainte, cînd erai paharnicul lui.
14Dar adu-ţi aminte şi de mine, cînd vei fi fericit, şi arată, rogu-te, bunătate faţă de mine; pune o vorbă bună pentru mine la Faraon, şi scoate-mă din casa aceasta.
15Căci am fost luat cu sila din ţara Evreilor, şi chiar aici n'am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniţă.``
16Mai marele pitarilor, văzînd că Iosif dăduse o tălmăcire îmbucurătoare, a zis: ,,Iată, şi în visul meu, se făcea că port trei coşuri cu pîne albă pe capul meu.
17În coşul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru Faraon: prăjituri coapte în cuptor; şi păsările mîncau din coşul care era deasupra de tot pe capul meu.``
18Iosif a răspuns, şi a zis: ,,Iată -i tîlmăcirea. Cele trei coşuri sînt trei zile.
19Peste trei zile, Faraon îţi va lua capul, te va spînzura de un lemn, şi carnea ţi -o vor mînca păsările.``
20A treia zi, era ziua naşterii lui Faraon. El a dat un ospăţ tuturor slujitorilor săi; şi a scos afară din temniţă pe mai marele paharnicilor şi pe mai marele pitarilor, în faţa slujitorilor săi:
21pe mai marele paharnicilor l -a pus iarăş în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mîna lui Faraon;
22iar pe mai marele pitarilor l -a spînzurat, după tîlmăcirea pe care le -o dăduse Iosif.
23Mai marele paharnicilor nu s'a mai gîndit însă la Iosif. L -a uitat.(Fac40)
b)cazul visurilor lui Iosif, fiul lui Iacov
4Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.
5Iosif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, care l-au urît şi mai mult.
6El le -a zis: ,,Ia ascultaţi ce vis am visat!
7Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s-a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s-au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.``
8Fraţii lui i-au zis: ,,Doar n-ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuieşti tu pe noi?`` Şi l-au urât şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.
9Iosif a mai visat un alt vis, şi l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: ,,Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.``
10L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis: ,,Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pământ înaintea ta?``
11Fraţii săi au început să -l pizmuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.(Fac37.4-11)
d) cazul visurilor faraonului
Visele faraonului erau despre cele cele şapte vaci frumoase şi grase şi cele 7 vaci slabe şi urâte care le-au mâncat pe primele şi care sunt tălmăcite de Iosif. Acestea simbolizau 7 ani de belşug urmaţi de şapte ani de secetă şi foamete. Iosif face provizii în cei 7 ani de belşug, apoi le vinde populaţiei grâul contra argintului, apoi contra vitelor şi apoi contra pământurilor (cu excepţia celor ale preoţilor). Iosif le dă sămânţă, ei o pun în pământ şi sunt obligaţi să dea o cincime din produse faraonului.(Fac41)
Visul ca mijloc de testare a fidelităţii faţă de Dumnezeu
În Deuteronom visul apare cu un astfel de înţeles:
1Dacă se va ridica în mijlocul tău un prooroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune,
2şi se va împlini semnul sau minunea aceea de care ţi -a vorbit el zicînd: ,,Haidem după alţi dumnezei``, -dumnezei pe cari tu nu -i cunoşti, -,,şi să le slujim``!
3să n'asculţi cuvintele acelui prooroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.
4Voi să mergeţi după Domnul, Dumnezeul vostru, şi de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să -I slujiţi, şi de El să vă alipiţi.
5Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răsvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v'a scos din ţara Egiptului şi v'a izbăvit din casa robiei, şi a voit să te abată dela calea în care ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău. (Deut13.1)
Vise profetice mincinoase
Unii se pretind prooroci şi pretind că au avut vise dar sunt, de fapt, nişte mincinoşi, precum evocă proorocul Ieremia:
25,,Am auzit ce spun proorocii, cari proorocesc minciuni în Numele Meu, zicînd: ,Am avut un vis! Am visat un vis!`
26Pînă cînd vor prooroci aceştia să proorocescă minciuni, să proorocească înşelătoriile inimii lor?
27Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe cari le istoriseşte fiecare din ei aproapelui său, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal?
28Proorocul, care a avut un vis, să istorisească visul acesta, şi cine a auzit Cuvîntul Meu, să spună întocmai Cuvîntul Meu! ,Pentruce să amesteci paiele cu grîul? zice Domnul.``
29,,Nu este Cuvîntul Meu ca un foc, zice Domnul, şi ca un ciocan care sfărîmă stînca?``
30,,De aceea, iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari îşi ascund unul altuia cuvintele Mele.``
31,,Iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari iau cuvîntul lor şi -l dau drept cuvînt al Meu.``
32,,Iată, zice Domnul, am necaz pe cei ce proorocesc visuri neadevărate, cari le istorisesc şi rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile şi cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, şi nu sînt de niciun folos poporului acestuia, zice Domnul.``
33,,Dacă poporul acesta, sau un prooroc, sau un preot te va întreba: ,Care este ameninţarea Domnului?` să le spui care este această ameninţare: ,Vă voi lepăda, zice Domnul.``
34,,Şi pe proorocul, pe preotul, sau pe acela din popor care va zice: ,O ameninţare a Domnului,` îl voi pedepsi, pe el şi casa lui!
35Aşa să spuneţi însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: ,Ce a răspuns Domnul?` Sau: ,Ce a zis Domnul?`
36Dar să nu mai ziceţi: ,O ameninţare a Domnului,` căci cuvîntul fiecăruia va fi o ameninţare pentru el, dacă veţi suci astfel cuvintele Dumnezeului Celui viu, cuvintele Domnului oştirilor, Dumnezeului nostru!
37Aşa să zici proorocului: ,Ce ţi -a răspuns Domnul?` Sau: ,Ce a zis Domnul?`
38Dar dacă veţi mai zice: ,O ameninţare a Domnului,` atunci aşa vorbeşte Domnul: ,Pentrucă spuneţi cuvintele acestea: ,O ameninţare a Domnului,` măcar că am trimes să vă spună: Să nu mai ziceţi: O ameninţare a Domnului,
39din pricina aceasta, iată, vă voi uita, şi vă voi lepăda, pe voi şi cetatea, pe care v'o dădusem vouă şi părinţilor voştri, vă voi arunca dinaintea Mea;
40şi voi pune peste voi o vecinică ocară, şi o vecinică necinste, care nu se va uita.``(Ier23.25,28,32-40)
Altădată proorocul Ieremia arată că unii au proorocit chiar lucruri care erau în vădită contradicţie cu cuvântul Domnului care le spunea să fie supuşi lui Nabucadneţar
8Dar dacă un popor sau o împărăţie nu se va supune lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul supt jugul împăratului Babilonului, voi pedepsi pe poporul acela cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, zice Domnul, pînă îl voi nimici prin mîna lui.
9De aceea, să n'ascultaţi pe proorocii voştri, pe ghicitorii voştri, pe visătorii voştri, pe cititorii voştri în stele, şi pe vrăjitorii voştri, cari vă zic: ,Nu veţi fi supuşi împăratului Babilonului!`
10Căci ei vă proorocesc minciuni, ca să fiţi depărtaţi din ţara voastră, ca să vă izgonesc şi să pieriţi.
11Dar pe poporul care îşi va pleca grumazul supt jugul împăratului Babilonului, şi care -i va fi supus, îl voi lăsa în ţara lui, zice Domnul, ca s'o lucreze şi să locuiască în ea.`
12,Am spus întocmai aceleaşi lucruri lui Zedechia, împăratul lui Iuda: ,Plecaţi-vă grumazul supt jugul împăratului Babilonului, supuneţi-vă lui şi poporului lui, şi veţi trăi.
13Pentruce să muriţi, tu şi poporul tău, de sabie, de foamete şi de ciumă, cum a hotărît Domnul asupra poporului care nu se va supune împăratului Babilonului?
14N'ascultaţi de cuvintele proorocilor cari vă zic: ,Nu veţi fi supuşi împăratului Babilonului!` Căci ei vă proorocesc minciuni;
15,Nu i-am trimes Eu, zice Domnul, ci proorocesc minciuni în Numele Meu, ca să izgonesc şi să pieriţi, voi şi proorocii cari vă proorocesc!`(Ier27.9)
Pentru au preacurvit şi au spus minciuni în Numele Domnului, Ahab şi Sedechia sunt daţi în mâinile lui Nabucadneţar care-i va arde în foc (Ier29.23) iar Şemaia Nehelamitul primeşte o pedeapsă mai blândă.``(Ier29.31-32)
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
- English Standard Version Bible, 1971.
