Samuel

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sf. Prooroc Samuel
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Măritul Profet Samuel a trăit cu aproximativ 1146 de ani înainte de nașterea lui Hristos, fiind cel de-al cincisprezecelea și ultimul dintre judecătorii lui Israel (Fapte 13, 20) și primul dintre proorocii care au profețit israeliților în pământul lui Israel (Fapte 3, 24). Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face pe 20 august.

Viața

Samuel se trăgea din Tribul lui Levi și era fiul lui Elkanah din Ramataim[1] Țofim în Muntele Efraim. S-a născut în urma rugăciunilor făcute către Dumnezeu de mama sa, Ana (de unde și numele de Samuel care înseamnă « cerut de la Domnul »). Încă înainte de nașterea sa a fost făgăduit Domnului. Cântarea Anei « Bucuratu-s-a inima mea întru Domnul » este cea de-a treia cântare din Vechiului Testament (I Regi 2, 1-10).

Când băiatul a ajuns la vârsta de trei ani, mama lui a mers cu el la Shiloh (Șilo) și conform jurământului făcut, l-a dăruit ca să slujească Domnului. Ea l-a dat în grija marelui preot Eli care în acel moment era judecător peste Israel. Profetul a crescut în frica de Dumnezeu și la doisprezece ani a avut o revelație cum că Dumnezeu va pedepsi casa marelui preot Eli întrucât acesta nu a înfrânat nelegiuirea fiilor săi. Întreaga familie a lui Eli a fost nimicită într-o singură zi.

Profeția s-a împlinit desăvârșit când Filistenii, după ce au omorât 30.000 de israeliteni (printre care se găseau și fii marelui preot, Ofni și Fineea, au câștigat victoria și au capturat Chivotul Legii. Auzind despre acestea, marele preot Eli a căzut de pe scaun pe spate la poartă și a murit. Soția lui Fineea (Phinees) la rândul ei, auzind cele întâmplate, în același moment a și născut un fiu (Ichabod) și a murit spunând aceste cuvinte : „S-a dus slava din Israel căci s-a luat Chivotul Domnului” (I Regi 4, 22).

După moartea lui Eli, Samuel a devenit judecătorul lui Israel. Din proprie inițiativă, Filistenii au restituit israelitenilor Chivotul Legii. După întoarcerea la Domnul, israelitenii și-au recuperat cetățile pe care filistenii le luaseră. La adânci bătrâneți, Profetul Samuel a numit pe fii săi, Joel și Abiah, regi peste Israel, însă ei nu au fost următori integrității și dreptății în judecată precum tatăl lor întrucât erau stăpâniți de lăcomie.

În aceea vreme, bătrânii lui Israel, pentru că doreau ca poporul lui Dumnezeu să fie «asemenea celorlalte popoare» (I Regi 8, 20), i-au cerut Profetului Samuel să le aleagă un rege. Profetul Samuel l-a uns pe Saul rege, dar a văzut prin aceasta o decădere a poporului pe care Dumnezeu Însuși îl condusese până atunci, făcându-le cunoscută voia Sa prin sfinții săi aleși. Renunțând la aceasta poziție de judecător, Profetul Samuel a întrebat poporul dacă consimțeau ca el să continue să-i conducă, dar nimeni n-a răspuns.

După ce l-a destituit pe primul rege, Saul, pentru nesupunerea sa față de Domnul, Profetul Samuel îl unge rege pe David. Acesta i-a oferit lui David azil, salvându-l astfel de urmărirea Regelui Saul. Profetul Samuel a murit la adânci bătrâneți. Viața sa se află scrisă în Biblie (Vechiul Testament, I Regi și Sirah 46, 13-20).

În anul 406 d.Hr., moaștele Profetului Samuel au fost mutate din Iudeea în Constantinopol.

Imnografie

Tropar (glas 2)[2]

Fost-ai dat ca dar prețios pântecelui celui sterp
Și ai fost oferit ca jertfă bine mirositoare Domnului
În adevăr și dreptate i-ai slujit Lui
Pentru aceasta te cinstim pe tine, o, Samuele, prooroc al lui Dumnezeu.
Mijlocește pentru sufletele noastre.

Tropar (glas 2)

Prăznuind pomenirea prorocului tău Samuel, Doamne, printr-însul Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.

Condac (glas 2)

Ca un mult cinstit dar, mai înainte de zămislire fiind dat lui Dumnezeu, din pruncie ca un înger ai slujit Lui, preafericite, și te-ai învrednicit mai înainte a spune cele ce aveau să fie. Pentru aceasta către tine grăim: Bucură-te, proorocule al lui Dumnezeu Samuele, mare arhiereu.

Surse

Legături externe

Note

  1. Probabil localitatea Arimateea din Noul Testament, localitatea de unde venea Iosif din Arimateea. - cf. Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 128
  2. Tropar tradus din limba engleză