Hirotonie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Hirotonirea unui preot.
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Spovedania
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Starea omului
Păcatul - Patima - Virtutea
Raiul - Iadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Iertarea - Blândețea
Pacea - Mila - Dreptatea - Hărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia - Pocăința
Isihia - Discernământul
Mintea
Asceza
Fecioria - Ascultarea
Statornicia - Postul
Sărăcia - Monahismul
Rugăciunea
Închinarea - Cinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. Moaște - Semnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Hirotonirea este taina (sau Sfânta Taină a) Preoției. Cuvintele cheirotonia și cheirothesia vin din greacă și înseamnă amândouă „punerea mâinilor”. Componenții ordinelor mari ale cleruluiepiscopul, preotul și diaconul — sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii de către episcop, care de obicei este asistat de câțiva preoți. În concordanță cu învățăturile ortodoxe, procesul hirotonirii începe cu comunitatea locală; dar episcopul singur, care acționează în numele bisericii universale, poate finaliza această acțiune.

Acei care fac parte din ordinele mici (subdiacon, citeț, și în unele tradiții, cantorul) sunt făcuți astfel prin hirotesie, care și această înseamnă „punerea mâinilor”, dar este distinctă din punct de vedere tehnic de hirotonire, care este folosită doar pentru ordinele mari. În conformitate cu DEC, hirotesia nu este privită ca o Sfântă Taină a hirotonirii (p. 117).

Hirotonia și hirotesia, din punct de vedere formal sunt interschimbabile, dar în timp au primit sensuri diferite. În plus, episcopii sunt „consacrați” mai degrabă decât „hirotoniți”, dar o astfel de distincție nu era prezentă în biserica timpurie (ODCC, p. 1189)

Ordinele mici

Cantor

Citeț

În perioada de dinaintea tunderii candidatul trebuie să pregătească o sutană. În seara de dinaintea ceremoniei, candidatul trebuie să participe la Vecernie și după o cină ușoară începe să se pregătească pentru bucuria euharistiei. În acest timp, el trebuie să fie deranjat de alte persoane cât mai puțin și să-și petreacă timpul în rugăciune și pregătindu-se pentru tundere. Candidații căsătoriți trebuie să se abțină de la relații conjugale în această perioadă. Ei trebuie să se spovedească, fie după vecernie, fie în timpul utreniei din ziua tunderii.

În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor de dinaintea Sfintei Liturghii, candidatul este adus de asistentul episcopului în mijlocul soleei, în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului Altar și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui. Episcopul își pune mâinile pe capul candidatului.

Subdiacon

Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii imediat după „Binecuvântată este împărăția Ta”, imediat ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie să se mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire.

Ordinele mari

Diaconia

Preoția

În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot conduce candidatul care apoi îngenunchează și își pune capul pe altar. Episcopul își pune patrafirul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi Duhul Sfânt. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire și mărturisește lucrarea Duhului Sfânt spunând la unison „Vrednic este!” (în greacă 'Axios'). Episcopul dă veșmintele sfinte proaspătului preot care apoi primește Sfânta Împărtășanie și spune o rugăciune specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui seminar.

Episcopia

Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. Veșmintele neliturgice ale episcopului includ: Potcapul și Camilafca (voal) (care sunt prinse împreună și formează klobuk în tradiția rusă), împreună cu mantia, toate acestea fiind specifice monahismului.

Bibliografie

  • Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (DEC), p. 117 – Dicționarul Blackwell de creștinism răsăritean
  • Oxford Dictionary of the Christian Church (ODCC), 3rd ed., pp. 1188-89 – Dicționarul Oxford al Bisericii Creștine

Legături externe

Acest articol face parte din seria
Cler
Sinod local Antiohian
Ordinele mari Episcop | Preot | Diacon
Ordinele mici Subdiacon | Citeț | Cantor | Acolit
Ordine dispărute Horepiscop | Exorcist | Paznicul ușii | Diaconiță
Titluri episcopale Patriarh | Catolicos | Mitropolit | Arhiepiscop | Episcop | Vicar | Titular
Titluri preoțești Protopop | Paroh | Protosinghel | Sachelar | Iconom | Iconom stavrofor
Titluri diaconale Arhidiacon | Protodiacon | Ierodiacon
Titluri monahale Arhimandrit | Stareț | Egumen
Adiacente Hirotonie | Veșminte | Formule de adresare | Distincții bisericești | Exarh | Vicar
Editați această casetă