Iosia

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament - Septuaginta
Pentateuhul sau "Legea"
Facerea - Ieșirea - Leviticul - Numerii - Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi - Judecători - Rut

I Regi - II Regi - III Regi - IV Regi
I Cronici - II Cronici - I Ezdra - Neemia - Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov - Cartea Psalmilor - Pildele lui Solomon - Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor - Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel

Profeții Mici, sau "Cei Doisprezece"

Osea - Amos - Miheia - Ioil - Avdie - Iona - Naum
Avacum - Sofonie - Agheu - Zaharia - Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit - Iudita - Baruh - Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri - III Ezdra - Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei - II Macabei - III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Noe - Avraam - Isaac - Lot
Iacov (Israel) - Iosif - Moise - Aaron
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul - Elisei - Iezechia
Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel
Iona - Osea - David - Solomon
Avacum - Iov - Miheia - Maleahi
Samuel - Zaharia - Agheu
Regi Iuda (după diviziune): Roboam - Abia - Asa- Iosafat
Atalia - Ioram- Ahazia - Ioas- Amația
Ozia - Iotam- Ahaz - Iezechia (Ezechia) - Manase
Amon - Iosia - Ioahaz- Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin- Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I - Nadab - Baeșa
Ela - Zimri - Omri - Ahab - Izabela
Ahazia - Ioram - Iehu - Ioahaz - Ioas - Ieroboam al II-lea
Zaharia - Șalum - Menahem - Pecahia - Pecah - Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Iosia (640-609) a fost fiul lui Amon şi al lui Iedida, a domnit peste Iuda 31 de ani (de la vârsta de 8 ani) în secolul al 7-lea î.Hr. Iosia ,,s-a întors la Domnul din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, aşa cum nu mai făcuse niciun împărat până la el şi cum nu avea să mai facă vreunul după el”(4Regi23.25)[1] A nimicit idolatria şi vrăjitoria şi a restabilit credinţa adevărată în Dumnezeu chiar pe baza Cărţii Legii pe care au găsit-o oamenii lui în Casa Domnului. Domnia sa este evocată în Cartea a patra a regilor cap.22-23.30 şi Cartea a II-a a Cronicilor, cap 34-35.

Restabilirea credinţei

În al 8-lea an al domniei sale, pe când era încă tânăr (avea atunci 16 ani), a început să caute pe Dumnezeul tatălui său, David(2 Cron 34.3)A distrus toţi idolii la care se închina poporul şi a junghiat pe preoţii înălţimilor (4Regi23.20), potrivit legii lui Moise (Exod22.20). A stârpit pe toţi cei care chemau duhurile şi pe cei ce spuneau viitorul(Exod 23.24), potrivit prevederilor legii lui Moise(Exod22.18, Lev20.27)

Găsirea cărţii Legii

În al 18-lea an al domniei, marele preot Hilchia îl anunţa pe logofătul împăratului, Şafan că a găsit cartea Legii în Casa Domnului şi i-o înmânează. Aceasta o citeşte şi înaintea împăratului, care îşi sfâşie hainele şi se smereşte. El trimite soli către proorociţa Hulda (nevasta lui Şalum) care prevesteşte nenorociri amarnice dar care, din pricina smereniei împăratului, căruia i s-a mişcat inima şi a plâns şi s-a smerit, sunt amânate până după moartea sa(22.3-20); 2Cron34.14 Iosia a citit apoi cuvintele cărţii în casa Domnului înaintea poporului şi s-a angajat să le respecte iar poporul a intrat şi el în legământ.2Cron 34.29-33

Moartea

A murit la Meghido, ucis de faraonul Neco, care se suise împotriva asirienilor şi căruia i-a ieşit în faţă.(23.29). Deşi Neco trimite soli care-i transmit că nu are nimic cu el, ci că a pornit un război împotriva asirienilor, şi-l avertizează că Dumnezeu i-a spus să se grăbească şi îl roagă să nu se împotrivească lui Dumnezeu, acesta nu-l ascultă, îşi schimbă hainele, hotărât să lupte împotriva lui. Iosia este rănit rău de arcaşi şi moare(2 Cron35.20-24).

Cântec de jale

Ieremia a făcut un cântec de jale pentru Iosia şi toţi cântăreţii şi cântăreţele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale până în ziua când a fost scrisă Cartea a II-a a Cronicilor şi au ajuns o datină în Israel, cântările fiind scrise în ,,Cântecele de jale”(2 Cron 25-27).

Descoperire arheologică

În 1979 arheologul israelian Gabriel Barkay a făcut o descoperire foarte importantă în afara zidurilor Ierusalimului, în valea Ben-Hinom. El a găsit două suluri micuţe de argint care conţineau inscripţii în interior şi aveau gravate rugăciuni de protecţie în interiorul foiţei de argint. Ambele rugăciuni se încheie cu cuvintele marelui preot din Numeri 6.24-26. În continuare este dată o nouă traducere din prima amuletă, traducere realizată de Barkay şi de echipa sa de cercetători:,,căci YHWH este...(şi) stânca noastră. Fie ca YHWH să te binecuvânte(ze) şi (fie ca El) să te păzească. (Fie ca)YHWH să facă (faţa Lui) să strălucească...". Aceste amulete erau purtate în timpul vieţii de oamenii locului, indicând că ei căutau binecuvântarea şi protecţia Domnului şi nu a zeităţilor păgâne. Amuletele au fost datate ca fiind din secolul al VII-lea, deci posibil să fi fost în perioada domniei lui Iosia.[2]


Note

  1. Similar, Iezechia reprezintă excelenţa absolută în ceea ce priveşte încrederea sau nădejdea în Domnul- 4Regi18.5, iar Solomon excelenţa absolută în ceea ce priveşte înţelepciunea şi priceperea-3Regi3.12
  2. J.K. Hoffmeier-Arheologia Bibliei, pag 112, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2