Iezechia

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament - Septuaginta
Pentateuhul sau "Legea"
Facerea - Ieșirea - Leviticul - Numerii - Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi - Judecători - Rut

I Regi - II Regi - III Regi - IV Regi
I Cronici - II Cronici - I Ezdra - Neemia - Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov - Cartea Psalmilor - Pildele lui Solomon - Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor - Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel

Profeții Mici, sau "Cei Doisprezece"

Osea - Amos - Miheia - Ioil - Avdie - Iona - Naum
Avacum - Sofonie - Agheu - Zaharia - Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit - Iudita - Baruh - Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri - III Ezdra - Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei - II Macabei - III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Noe - Avraam - Isaac - Lot
Iacov (Israel) - Iosif - Moise - Aaron
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul - Elisei - Iezechia
Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel
Iona - Osea - David - Solomon
Avacum - Iov - Miheia - Maleahi
Samuel - Zaharia - Agheu
Regi Iuda (după diviziune): Roboam - Abia - Asa- Iosafat
Atalia - Ioram- Ahazia - Ioas- Amația
Ozia - Iotam- Ahaz - Iezechia (Ezechia) - Manase
Amon - Iosia - Ioahaz- Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin- Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I - Nadab - Baeșa
Ela - Zimri - Omri - Ahab - Izabela
Ahazia - Ioram - Iehu - Ioahaz - Ioas - Ieroboam al II-lea
Zaharia - Șalum - Menahem - Pecahia - Pecah - Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Iezechia (Ezechia în unele traduceri; n. 715 - d. 687 î.Hr) a fost fiul lui Ahaz şi al lui Abia (fata lui Zaharia), împărat al lui Iuda în sec VIII-VII. Şi-a pus nădejdea (încrederea) în Domnul aşa cum n-a făcut-o până la el şi nu o va face nici după el vreun împărat al lui Iuda.[1] În cei 29 de ani de domnie a restabilit credinţa adevărată şi puternică în Dumnezeu prin nimicirea idolatriei, ţinerea sărbătorilor şi prin respectarea tuturor regulilor legii lui Moise. Intrat în conflict cu împăratul asirienilor, puternicul, batjocoritorul şi vicleanul Sanherib, Ezechia beneficiază de ajutorul nemijlocit al lui Dumnezeu care nimiceşte fără luptă, printr-un înger, o mare parte din armata acestuia. Acţiunea îngerului a luat forma unei plăgi (Britannica, Encarta), Herodot spunând că a fost vorba de o plagă cauzată de şoarecii de câmp.(Encarta 2006) Sanherib se întoarce în Asiria, unde este ucis chiar de fiii săi. Ezechia se îmbolnăveşte de moarte dar, rugându-se la Dumnezeu, capătă de la acesta vindecare şi prelungirea vieţii cu 15 ani. Părăsit de Dumnezeu care vroia să-l încerce, el devine îngâmfat şi se fuduleşte cu bogăţiile sale unor soli babilonieni. Isaia îi prooroceşte unele nenorociri, Ezechia se smereşte din mândria sa împreună cu locuitorii Ierusalimului şi face ca mânia Domnului să nu vină peste el în timpul vieţii sale. A făcut unele lucrări practice de aducerea apelor în cetatea Ierusalimului. Isaia a fost proorocul care l-a sfătuit şi pe care l-a ascultat. Domnia sa este evocată în Cartea a patra a regilor cap.18-20 şi Cartea a II-a a Cronicilor, cap 29-32. Biserica Ortodoxă îi face prăznuirea pe 28 august.

Consideraţii generale

Ezechia ,,a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David”(4Regi18.3). El ,,şi -a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n'a fost nici unul ca el”(4Regi18.5) sub acest aspect al încrederii (nădejdii) în Domnul.[2] Iezechia ,,s'a alipit de Domnul, nu s'a abătut dela El, şi a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul/ Şi Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut.(4Regi18.6-7). El ,,a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David”.(2Cron29.2) ,,Iată ce a făcut Ezechia în tot Iuda. El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat, înaintea Domnului, Dumnezeului său. 21A lucrat cu toată inima, şi a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege şi pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.”(2Cron31.20-21)

Restabilirea credinţei în Dumnezeu

Regele Iezechia distrugând idolii, Matthaeus Merian the Elder, 1625-30

Ezechia a deschis uşile Casei Domnului, le-a dres, a curăţit Casa Domnului de lucrurile necurate care au fost scoase şi aruncate în pârâul Chedron. Apoi a adus jertfe de ispăşire pentru păcatele întregului Israel şi poporul a adus jertfe de mulţumire. A vestit sărbătorirea Paştelor Domnului chemând pe toţi din Israel şi Iuda la pocăinţă şi la participarea la sărbătoare, care a durat două săptămâni, fiind cea mai fastuoasă sărbătoare de la Solomon până atunci. Ezechia a nimicit toţi idolii la care se închina poporul. A orânduit slujbele preoţilor şi leviţilor, a dat o parte din averile sale pentru arderile de tot de la sărbători şi a poruncit poporului sa dea preoţilor şi leviţilor partea cuvenită lor (primele roade şi zeciuiala din toate), potrivit legii lui Moise.

Înfrângerea lui Sanherib

Tensiuni

Ezechia s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei, şi nu i -a mai fost supus.(4Regi18.7).Sanherib cucereşte Samaria de la împăratul Israelului, Osea (4Regi18.9-12). Apoi se suie împotriva lui Iuda punând stăpânire pe cetăţile întărite în Iuda. Ezechia îi spune lui Sanherib că a greşit şi că va purta ce bir va pune asupra sa. Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.,,Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului.16Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului."(4Regi18.13-16) Se pare că suma întreagă cerută nu a putut fi dată de Ezechia.

Mesajul lui Rabşache

Rabşache, purtătorul de cuvânt al lui Sanherib, are un mesaj arogant (4Regi18.23-24,33-35), batjocoritor la adresa lui Dumnezeu(4Regi19.4), înjositor la adresa poporului(4Regi18.27) şi viclean căci acesta promite bunăstare poporului (4Regi 18.31-32) în schimbul supunerii, strigându-şi propunerea tare, în auzul poporului şi în limba acestuia (4Regi18.26-27). ,,Poporul a tăcut, şi nu i -a răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta: ,,Să nu-i răspundeţi.``,,Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfîşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache., Când a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus în Casa Domnului./A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrâni, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.(4Regi18.36-19.2)

Proorocirile lui Isaia şi împlinirea lor

Isaia le spune că Dumnezeu va pune în el un duh care îl va face ca la auzul unei veşti să se întoarcă în ţara lui şi că va cădea ucis de sabie în ţara sa.(4Regi19.7) Lucrul se întâmplă întocmai: acesta aude că împăratul Etiopiei, Tirhaca, a pornit un război împotriva lui şi se întoarce în ţara lui. Apoi trimite soli lui Ezechia cu acelaşi mesaj batjocoritor. Ezechia se roagă Domnului să izbăvească ţara din mâna lui Sanherib.(4Regi19.14-19) Isaia îi spune lui Ezechia mesajul Domnului: Dumnezeu va pune belciugul în nările lui Sanherib din pricina furiei sale împotriva Domnului şi a trufiei sale care ajuns la urechile Domnului dar nu va exista nicio luptă.(4Regi19.21-28-32-34). ,,În noaptea aceea, a ieşit îngerul Domnului, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi când s'au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte. 36Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s'a întors; şi a locuit la Ninive. 37Şi, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia,(împlinind profeţia Domnului-4Regi19.7) şi au fugit în ţara Ararat. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.(4Regi19.35-37, 2Cron32.21-23) După înfrângerea lui Sanherib ,,23Mulţi au adus Domnului daruri în Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, împăratul lui Iuda, care de atunci s'a înălţat în ochii popoarelor(2Cron32.23)

Boala şi însănătoşirea lui Ezechia

Ezechia a fost în acea vreme bolnav de moarte iar Isaia i-a spus să se pregătească de moarte. Dar Ezechia s-a rugat Domnului cu lacrimi aducându-I aminte de credincioşia şi curăţia sa de inimă. Atunci Domnul i-a transmis tot prin Isaia că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea, că se va face sănătos şi a treia zi se va sui la Casa Domnului. Şi că a hotărât să mai adauge 15 ani la zilele lui. 7Isaia a zis: ,,Luaţi o turtă de smochine.`` Au luat -o şi au pus -o pe umflătură. Şi Ezechia s'a vindecat. (4Regi20.1-7)

Bogăţiile

27Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi -a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile care se pot dori; 28hambare pentru roadele de grîu, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite, şi staule pentru oi. 29Şi -a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuţii.(2Cron32.27-29)

Îngâmfarea şi smerirea lui Ezechia

Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit–o (vindecarea şi primirea a încă 15 ani de viaţă), căci i s'a îngâmfat inima. Aceasta s-a datorat bogăţiilor(“Cron32.27-29). În fudulia sa şi părăsit de Dumnezeu care vroia să-l încerce(2Cron32.31) a arătat unor soli din Babilon aparţinând lui Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, toate locurile unde-şi ţinea lucrurile de preţ. Proorocul Isaia îi spune că vor veni vremuri în care vor duce în Babilon toate lucrurile de preţ adunate inclusiv de părinţii săi astfel încât nu va rămâne nimic iar pe fiii săi îi vor face fameni slujitori în casa împăratului. 4Regi20.12-18; acesta fiind semnul mâniei Domnului-2Cron32.25. El îi spune că acest cuvânt al Domnului este bun căci ,,va fi linişte şi pace în timpul vieţii lui. (4Regi20.19) Ezechia s'a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mânia Domnului n'a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia.(2 Cron32.26)

Lucrări practice

Ezechia a astupat şi gura de sus a apelor Ghihon şi le-a adus în jos spre apus de cetatea lui David(2Cron32.30) . El a făcut iazul şi canalul de apă şi a adus apele în cetate (4Regi 20.20)

Descoperiri arheologice

Tunelul lui Iezechia

Tunelul lui Iezechia

În 1838 Edward Robinson a descoperit un tunel de apă care a fost identificat ca fiind al lui Ezechia. În 1880 un localnic a descoperit o inscripţie în interiorul tunelului, care consemnează că tunelul a fost excavat din est şi din vest, lucrătorii întâlnindu-se la mijloc. Tunelul are aproximativ 554 m. Este confirmată relatarea din IV Regi 20.20:,,Celelalte fapte ale lui Iezechia, luptele lui şi cum că el a făcut iazul şi canalul pentru adus apă în cetate, sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda...". Biblia spune pe de altă parte că Iezechia a astupat izvoarele de apă care erau afară din cetate pentru ca regele asirian Sanherib să nu găsească apă.(2Cron32.1-4) Tunelul porneşte de la Izvorul Gihon şi ajunge la Bazinul Siloamului. El se poate străbate la ora actuală de către vizitatori.[3][4][5][6][7][8]

Inscripţia Siloamului

Un zid

După 1967, în cursul unor excavaţii desfăşurate la Ierusalim, în zonele oraşului vechi,, a ieşit la lumină o porţiune de 65 m a unui zid lat de 7 m. El a fost datat ca fiind în sec al VIII-lea graţie ceramicii descoperite acolo. Acest zid se leagă de eforturile de construcţie ale lui Ezechia menţionate în Biblie în 2Cron 32.5.[9][10][11]

Zidul lui Iezechia

Amprentă de sigiliu cu numele lui Ezechia

În siturile din Iuda de la sfârşitul secolului al VII-lea s-au descoperit peste o mie două sute de vase mari (sau numai toartele vaselor), fiecare purtând o amprentă a unui sigiliu care se citeşte lmlk adică ,,pentru rege”, urmată în unele cazuri de numele unei cetăţi. Acestea par să fi făcut parte dintr-un sistem de distribuţie instituit de Ezechia pentru a se asigura că există provizii suficiente pentru asediul asirian. Peste cinci sute au fost găsite la Lahiş în stratul de distrugere de la sfârşitul sec. al VIII-lea. Una dintre amprentele de sigiliu îl numeşte efectiv pe Ezechia ca rege al lui Iuda.[12]

Analele lui Senaherib trec sub tăcere finalul campaniei în Ierusalim

Senaherib evocă pe larg cea de-a treia campanii în analele sale, rapoarte anuale ale celor mai importante realizări ale sale. După campania din Fenicia, el a atacat Filistia în Sud şi i-a prins pe regii răzvrătiţi ai Ascalonului şi ai Ecronului, care-şi plănuiseră revolta odată cu cea a lui Ezechia. Apoi Senaherib a invadat Iuda. El afirmă că a asediat 46 dintre cetăţile fortificate ale lui Iuda. Lahişul este una dintre aceste cetăţi şi Biblia menţionează atacul lui Senaherib asupra acesteia (4 Regi 18.14,17, 19.8). Ierusalimul este şi el amintit la loc de frunte, regele asirian fălindu-se că a încercuit capitala ca pe o „pasăre în colivie”. Biblia arată că un înger a ucis 185 000 soldaţi asirieni în noaptea de dinaintea bătăliei iar regele s-a întors la Ninive. „Demn de remarcat este faptul că relatările sale bombastice trec sub tăcere finalul campaniei din Ierusalim” (J.K. Hoffmeier, pag. 110). Senaherib şi-a celebrat victoria asupra lui Iuda, concentrându-şi reliefurile sculptate asupra evenimentelor de la Lahiş şi nu asupra celor din Ierusalim.[13]

Moartea

Iezechia a murit la vârsta de 54 de ani şi a fost îngropat cu înalte onoruri la Ierusalim.

Sărbătorirea

Amintirea Dreptului Iezechia se prăznuiește şi în Duminica iertării (a lăsatului sec de brânză), în Duminica Sfinţilor Strămoşi şi la 28 august.

Iconografie

Conform Erminiei lui Dionisie din Furna (ed. Sofia, București, 2000, p. 88), regele Ezechia, fiul lui Ahaz trebuie zugrăvit ca un bătrân cu barba ţuguiată.

Note

  1. 4Regi18.5
  2. Similar, Iosia reprezintă excelenţa absolută în ceea ce priveşte întoarcerea la Domnul cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toate puterile - 4Regi23.25, iar Solomon excelenţa absolută în ceea ce priveşte înţelepciunea şi priceperea-3Regi3.12
  3. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  4. http://www.bibleplaces.com/heztunnel.htm
  5. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305440305001688
  6. http://www.israel-resort-vacation.com/hezekiah%E2%80%99s-tunnel-living-proof-of-god%E2%80%99s-greatness-throughout-human-history/
  7. http://www.youtube.com/watch?v=boC7lOV-1PU
  8. http://articolecrestine.com/subcategorie-1/arheologia-si-reconstituirea-istoriei/6-dezgroparea-palestinei-antice.html
  9. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  10. Jerusalem: an archaeological biography, Hershel Shanks,Random House, 1995, p. 80.
  11. Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: The finds from areas A, W and X-2 : final report Volume 2 of Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: Conducted by Nahman Avigad, 1969-1982, Nahman Avigad, Hillel Geva, Israel Exploration Society, 2000.
  12. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  13. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
  2. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  3. http://www.encyclopedia.com/topic/Hezekiah.aspx#3
  4. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  5. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2