Botez

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
BotezulMirungerea
Sf. ÎmpărtășanieSpovedania
CăsătoriaPreoția
Sf. Maslu
Starea omului
PăcatulPatimaVirtutea
RaiulIadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

CredințaNădejdeaIubirea

Virtuțile morale

ÎnțelepciuneaSmerenia
RăbdareaStăruința în bine
PrieteniaIertareaBlândețea
PaceaMilaDreptateaHărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia Pocăința
IsihiaDiscernământul
Mintea
Asceza
FecioriaAscultarea
StatorniciaPostul
SărăciaMonahismul
Rugăciunea
ÎnchinareaCinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. MoașteSemnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Botezul creștin este taina începerii unui nou fel de viață prin moartea celei vechi și nașterea din nou la o viață în Hristos. În Biserica Ortodoxă, botezul este pentru "spălarea de păcate" (conform cu Crezul de la Niceea) și intrarea în Biserică.

Învățături ortodoxe despre botez

"Şi mărturisim un botez spre iertarea păcatelor."

Aceste cuvinte, din Crezul Niceo-Constantinopolitan, simple și totuși clare, afirmă învățătura ortodoxă despre botez. Evenimentul botezului este adesea considerat evenimentul creștin de bază.

Scufundarea în apă

Cuvântul a boteza vine din baptizo, forma transcrisă din greacă a cuvântului βάπτειν sau βαπτιζω. Într-un context istoric, acesta înseamnă "a scufunda, a plonja (prin imersiune)" ceva în întregime, de exemplu în apă. Cu toate că de obicei este asociat cu botezul creștin, acest cuvânt este cunoscut ca având și alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit Nicandru a scris o rețetă de murături care ilustrează folosirea uzuală a acestui cuvânt. El spune prima dată trebuie scufundate (bapto) în apă fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) într-o soluție de oțet. De asemenea, cuvântul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor într-o soluție de vopsire. Ritualul creștin de botezare în apă merge înapoi în timp până la Sfântul Ioan Botezătorul, despre care Sfânta Scriptură spune că îi boteza pe mulți, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate și în Vechiul Testament. Adițional, botezul era practicat și în cadrul unor religii păgâne ca simbol al morții și renașterii.

Botezul ca Taină

În contrast cu punctele de vedere protestante obișnuite, botezul este mai mult decât un act simbolic de îngropare și înviere (cf. Romani 6, 3-5; Coloseni 2, 12 și 3,1-4).

Scufundarea completă este marca botezului ortodox.

Botezul se face prin cufundarea în apă de trei ori a unei persoane în numele Sfintei Treimi. Adică, o persoană este scufundată "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh", câte una pentru fiecare Persoană a Sfintei Treimi. Botezarea prin stropire în loc de cufundarea în apă nu este învățată sau practicată de Biserica Ortodoxă așa cum este ea practicată în alte Biserici precum cea romano-catolică sau în Bisericile protestante. Botezul este imediat urmat de Mirungere și de Sfânta Împărtășanie la următoarea Sfântă Liturghie, indiferent de vârstă.

Catehumenii

Adulții sunt botezați după ce și-au încheiat perioada de catehizare.

Botezarea copiilor

De asemenea, ortodocșii practică botezul copiilor; pentru această practică, Biserica se sprijină pe numeroase texte biblice (cum ar fi [Matei 19,14]) care sunt interpretate astfel încât să acorde copiilor statutul de membri cu drepturi depline ai Bisericii. Acest lucru se realizează în general prin aducerea mărturisirii de credință pentru copil de către nașii săi. Biserica Ortodoxă nu practică botezul copiilor pentru curățarea stricăciunii lăsate de păcatul originar, pentru că această doctrină nu este o învățătură a Bisericii Ortodoxe.

Validitatea botezului

Deoarece Taina Botezului are efecte spirituale și mântuitoare reale, anumite criterii sunt obligatoriu de îndeplinit pentru a asigura validitatea acesteia (adică pentru a avea într-adevăr efect). Botezul cu apă este una din aceste reguli implicite. Nerespectarea anumitor reguli referitoare la botez îl face să fie ilicit (adică nerespectarea canoanelor Bisericii, și este un considerată păcat participarea de bunăvoie și în cunoștință de cauză la acesta) dar totuși Botezul este valid. De exemplu, dacă un preot introduce unele elemente neautorizate în slujba Botezului, botezul este valabil atâta timp cât anumite criterii cheie sunt îndeplinite, chiar și în cazul în care preotul nu a respectat regulile stabilite de Biserică și păcătuind astfel, atât el cât și ceilalți participanți (dacă ei cunoșteau caracterul ilicit al comportării preotului).

În condiții normale, un botez valabil este realizat de către un episcop, sau un preot, aflat în comuniune cu Biserica. Cu toate acestea, în caz de urgență (de exemplu: copilul este pe moarte), oricine, chiar și părinții (cu condiția ca cel ce săvârșește botezul să fie la rândul său botezat ortodox) poate face botezul, doar prin rostirea cuvintelor "Se botează robul lui Dumnezeu..., în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh". Un altfel de botez (numit uneori "de urgență") este confirmat de Biserică prin Mirungere.

Unul din criteriile pentru validitatea botezului se referă la formula corectă folosită. Ortodocșii folosesc formula "Se botează robul lui Dumnezeu ...". Catolicii folosesc formula "(Eu) Te botez ...". În orice caz, ambele Biserici recunosc formulele celeilalte ca fiind valabile. Biserica Catolică învață că folosirea verbului "a boteza" este esențială.

De asemenea este considerată esențială utilizarea unei formule baptismale trinitariene (Botezul în numele Sfintei Treimi). Botezul în bisericile ne-trinitariene, care nu recunosc dogma Sfintei Treimi, cum este cazul unora dintre penticostali (Penticostalii Unimii) este în general considerat nevalid. Există o veche controversă referitoare la botezul cu privire la folosirea formulei baptismale a Penticostalilor Unimii, întrucât existau unele autorități care susțineau că și aceasta ar fi fost valabilă. Totuși, aceste poziții erau motivate de folosirea evidentă în unele locuri din Scriptură a acestei formule și nu din considerente anti-trinitariene (care aproape sigur puteau invalida botezul, chiar dacă formula era corectă). Partea cea mai importantă, au argumentat unii teologi, nu implică atât de mult formularea trinitariană, cât intenția trinitariană și recunoașterea faptului că botezul implică toate trei Persoanele Sfintei Treimi.

Unii teologi au argumentat și că stropirea unei alte părți a corpului, alta decât capul, în caz de urgență conduce la validitatea botezului.

O persoană, odată botezată, nu poate fi rebotezată. A existat o practică veche în unele locuri de a-i reboteza pe cei care se reîntorc în Biserică din erezie, dar această practică a fost respinsă peste tot.

Botezarea de către neortodocși

Diferitele jurisdicții ale Bisericii Ortodoxe, în general, acceptă botezul făcut de alte denominațiuni ca fiind valid, dar în anumite condiții. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominațiuni nu mai pot fi botezați după convertire. În schimb, pentru acești convertiți se face Mirungerea. Totuși, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validității botezului, astfel încât, dacă există dubii, se face un botez condiționat, în care oficianții spun ceva de forma "Se botează robul lui Dumnezeu.... dacă nu a fost botezat". Nevoia unei botezări condiționată nu este motivată numai de incertitudini reale referitoare la botezul inițial, ci și de incertitudinile teologiei botezului privind condițiile exacte pentru validitatea botezului. (Biserica spune că nimeni nu poate fi sigur că opiniile unui teolog pios, dar despre care Biserica nu s-a pronunțat cu autoritate, sunt corecte, și chiar enunțările hotărâte pot avea mai multe interpretări pe care Biserica nu le-a acceptat sau respins definitiv.)

Fundalul evreiesc

Ritualul botezului este prefigurat în regulile de purificare din legea și tradiția ebraică. În Tanakh și în tradiția învățăturilor din Tora, o baie rituală pentru eliminarea necurățiilor se făcea de obicei în circumstanțe precizate pentru restaurarea stării inițiale de puritate. De exemplu, femeile după menstruație și după un anumit număr de zile de lăuzie erau spălate într-o baie rituală numită mikvah. Cei care, ritualic, se murdăreau prin contactul cu ceva infectat, trebuiau să se curețe prin mikvah ca parte din procesul vindecării. De asemenea, spălatul era necesar convertiților. Prin astfel de practici, scufundarea în mikvah a început să reprezinte purificarea și restaurarea și calificarea pentru a deveni membri deplini ai comunităților religioase (Numeri cap 19). Convertirea tradițională la iudaism, de asemenea, necesita o mikvah, astfel încât pentru convertiții la iudaism inițierea era, într-o anumită măsură, similară cu convertirea creștină, cu toate că termenul botez nu era folosit pentru a descrie convertirea la iudaism.

Botezul în Evanghelii

Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

O înțelegere preliminară a botezului o găsim la Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul, vărul Domnului Iisus Hristos. Ioan vorbește despre botez ca despre un fel de repetiție pentru pregătirea venirii lui Mesia.

"În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor, precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: "Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui. Orice vale se va umple și orice munte și orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte și cele colțuroase, drumuri netede. Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu" (Luca 3,3-6; vezi și Matei 3,1-6, Marcu 1,1-5).

În legătură cu raportarea sa la venirea Domnului, Ioan vorbește, de asemenea, de un alt fel de botez:

" A răspuns Ioan tuturor, zicând: Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc, a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să curețe aria și să adune grâul în jitnița Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins" (Luca 3,16-17, vezi și Matei 3,7-12, Marcu 1,6-8).

Botezul Domnului

Botezul Domnului (Epifania)

În timpul propovăduirii Sfântului Ioan, Domnul Iisus a mers la el pentru a fi botezat:

"Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel și a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoșteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu." (Ioan 1, 32-34, Matei 3, 13-17, Marcu 1, 9-11).

Se pare că există și unele indicii despre faptul că Iisus și/sau discipolii săi ar fi botezat unele persoane înainte de moartea Mântuitorului pe Cruce (cf. Ioan 3, 22-26; 4, 1-3).

Trimiterea Apostolilor

Domnul Iisus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, și le-a zis,

"...Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ. Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin." (Matei 28, 18-20; a se vedea și Marcu 16,14-20, Faptele Apostolilor 2,38).

Porunca Domnului de a boteza "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh" era practicată de Biserica timpurie și este încă prezentă în practica ortodoxă a botezului până în zilele noastre (vezi Faptele Apostolilor 2,38; 8,16; 10,48; 19,5).

Părinții Bisericii despre Botez

"...În privința apei, desigur, este scris,referindu-se la israeliteni, că ei nu trebuie să primească botezul care duce la iertarea păcatelor, dar trebuie să-și găsească altul pentru ei însăși..." (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)
"Binecuvântați sunt aceia care, punându-și speranța în cruce, au fost scufundați în apă... într-adevăr noi suntem coborâți în apă plini de păcate și pângăriri, dar suntem ridicați, aducând rod în inima noastră, cu frică de Dumnezeu și cu speranța în Iisus în sufletul nostru" (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)
"El s-a născut și botezat, astfel încât prin Răstignirea Sa, El să curețe apa." (Epistola către Efeseni a Sfântului Ignatie Teoforul, Capitolul 18, Roberts-Donaldson)

Protestanții despre botez

De-a lungul secolelor, mulți protestanți au minimalizat rolul botezului în credința creștină. În realitate, o parte din cei implicați direct în Reformă proveneau din Biserica Romano-Catolică și aveau o mare considerație pentru Sfintele Taine și pentru Sfânta Tradiție.

Martin Luther a pus puternic accentul pe botezare. Luther scrie în Catehismul Mare din 1529 AD,

"Spunând-o cât mai simplu, puterea, efectul, beneficiul, rezultatul și scopul botezului este mântuirea. Pentru a fi mântuiți, noi știm că nu există altă posibilitate decât să fim izbăviți de păcat, moarte și diavol și să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, în care să trăim veșnic împreună cu El."

Sursa

Legături externe

În limba engleză:

Botez și ecumenism