Avraam

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament - Septuaginta
Pentateuhul sau "Legea"
Facerea - Ieșirea - Leviticul - Numerii - Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi - Judecători - Rut

I Regi - II Regi - III Regi - IV Regi
I Cronici - II Cronici - I Ezdra - Neemia - Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov - Cartea Psalmilor - Pildele lui Solomon - Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor - Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel

Profeții Mici, sau "Cei Doisprezece"

Osea - Amos - Miheia - Ioil - Avdie - Iona - Naum
Avacum - Sofonie - Agheu - Zaharia - Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit - Iudita - Baruh - Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri - III Ezdra - Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei - II Macabei - III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Noe - Avraam - Isaac - Lot
Iacov (Israel) - Iosif - Moise - Aaron
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul - Elisei - Iezechia
Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel
Iona - Osea - David - Solomon
Avacum - Iov - Miheia - Maleahi
Samuel - Zaharia - Agheu
Regi Iuda (după diviziune): Roboam - Abia - Asa- Iosafat
Atalia - Ioram- Ahazia - Ioas- Amația
Ozia - Iotam- Ahaz - Iezechia (Ezechia) - Manase
Amon - Iosia - Ioahaz- Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin- Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I - Nadab - Baeșa
Ela - Zimri - Omri - Ahab - Izabela
Ahazia - Ioram - Iehu - Ioahaz - Ioas - Ieroboam al II-lea
Zaharia - Șalum - Menahem - Pecahia - Pecah - Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Avraam este un drept patriarh din Vechiul Testament, considerat strămoșul poporului evreu.

Biserica Ortodoxă face prăznuirea lui, împreună cu Dreptul Lot, nepotul său pe 9 octombrie, dar și în Duminica Sfinților Strămoși (duminica dinaintea praznicului Nașterii Domnului), dimpreună cu ceilalți strămoși ai Domnului Iisus Hristos.

Numele de Avraam

Numele de Avraam are două etimologii posibile:

  • în babiloniană: "cel care iubește pe tatăl"
  • în aramaică: "tatăl [Dumnezeu] este înălțat"

Viața

Originar din Haran, în Mesopotamia, sau din Ur, în Caldeea, Avraam a trăit către secolul al XIX-lea î.Hr. Viața sa este povestită de Moise în Cartea Facerii 12-35.

Personalitatea lui Avraam domină întreaga Biblie, în așa măsură încât unul din numele lui Dumnezeu este "Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov" (Ieș. 3, 6; Matei 22, 32; Marcu 12, 26; Luca 20, 37; Fapte 3, 13, 25).

În Noul Testament și în tradiția Bisericii în general, Avraam este un model al credinței față de Dumnezeu, pe care le-a dovedit în mai multe ocazii, cum ar fi părăsirea țării lui pentru a merge într-o țară pe care nu o cunoștea (Evrei 11, 8) sau disponibilitatea de a jertfi pe Isaac, fiul său. (Isaac nu este jertfit, îngerul Domnului oprește această jertfă, spunându-i lui Avraam să nu facă vreun rău copilului și face să apară un berbec care este jertfit.(Fac22.1-18) Întâmplarea este o încercare a credinței lui Avraam. Oricum la evrei sacrificiile umane erau interzise, fiind considerate un mare păcat, caracteristic unor popoare ale vremii-Lev18.21, Lev20.1-5, Deut12.29-32, Deut18.10, Ier7.31, Ier.32.35, 2Împ17.17, 2Împ23.10, 2Cron33.6, Ezec20.24-31, 2Regi3.26-27 (Facere 15, 6; 22, 1-19; Evrei 11, 17, 19; Iacov 2, 21).

Avraam este un model de credință și ascultare, de primire a străinilor.

Avraam este "prietenul lui Dumnezeu" (Isaia 41, 8; Iacov 2, 23), tatăl credincioșilor și al tuturor neamurilor (Matei 3, 9; Luca 3, 8; Ioan 8, 33-39; Romani 3, 27 - 4, 25; Galateni 3, 6-29).

Pentru lumea monahismului, patriarhul Avraam este un model de credință, ascultare, lepădare de voia proprie și înstrăinare (gr. xeniteia)[1].

Legături externe

Note

  1. Sfântul Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cap.3 „Despre înstrăinare”, 28-29. Sfântul Ioan Casian, Convorbiri III, 4–7.