Cartea a II-a a Cronicilor

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Regele Solomon, icoană rusească, sec XVIII
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament - Septuaginta
Pentateuhul sau "Legea"
Facerea - Ieșirea - Leviticul - Numerii - Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi - Judecători - Rut

I Regi - II Regi - III Regi - IV Regi
I Cronici - II Cronici - I Ezdra - Neemia - Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov - Cartea Psalmilor - Pildele lui Solomon - Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor - Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel

Profeții Mici, sau "Cei Doisprezece"

Osea - Amos - Miheia - Ioil - Avdie - Iona - Naum
Avacum - Sofonie - Agheu - Zaharia - Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit - Iudita - Baruh - Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri - III Ezdra - Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei - II Macabei - III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Noe - Avraam - Isaac - Lot
Iacov (Israel) - Iosif - Moise - Aaron
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul - Elisei - Iezechia
Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel
Iona - Osea - David - Solomon
Avacum - Iov - Miheia - Maleahi
Samuel - Zaharia - Agheu
Regi Iuda (după diviziune): Roboam - Abia - Asa- Iosafat
Atalia - Ioram- Ahazia - Ioas- Amația
Ozia - Iotam- Ahaz - Iezechia (Ezechia) - Manase
Amon - Iosia - Ioahaz- Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin- Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I - Nadab - Baeșa
Ela - Zimri - Omri - Ahab - Izabela
Ahazia - Ioram - Iehu - Ioahaz - Ioas - Ieroboam al II-lea
Zaharia - Șalum - Menahem - Pecahia - Pecah - Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

A doua carte a Cronicilor este a 9-a din cărţile istorice ale Vechiului Testament. Ea evocă, în prima sa parte, domnia lui Solomon care a poruncit întregului Israel, apoi divizarea naţională a regatului în două independente: Iuda şi Israel şi domnia regilor din aceste regate începând cu Roboam(Iuda) şi Ieroboam I (Israel) până la Sedechia şi iniţiativa lui Cir, împăratul perşilor. Perioada mai este evocată şi în Cartea a III-a a Regilor şi Cartea a IV-a a Regilor.

Formă, izvoare, dată, autor

Cărţile I şi II Paralipomena au format o singură carte în originalul ebraic, fiind distincte tot odată cu Daniel Bomberg, ca şi Cărţile Regilor.[1][2] Traducătorii alexandrini şi Fericitul Ieronim le tratează ca două cărţi. În Vulgata se numesc Cronici. În Septuaginta denumirea lor este derivată de la grecescul paraleipo= a omite, făcând trimitere la ,,cele omise’’, ,,cele lăsate deoparte’’, ,,ceea ce nu s-a spus’’ din cărţile Regilor.[1][2].

În afara celor 4 cărţi ale Regilor, autorul a mai utilizat şi numeroase alte izvoare pe care le menţionează în carte, scrieri din care nici una nu ne e cunoscută.[2]

Cărţile sunt scrise în mod sigur după ieşirea edictului lui Cirus (538 î.Hr).[1][2] În plus, autorul scrie în timpul dominaţiei persane (sec 6-4 î.Hr), deoarece moneda în circulaţie este daricul, iar lunile, după obicei persan, se numără şi nu se numesc cu nume propriu.[1] În timpul dominaţiei greceşti, deci după Alexandru cel Mare,(330 î.Hr) moneda în circulaţie era drahma, iar lunile se numeau cu nume proprii.[1] Influenţele aramaizante indică epoca lui Ezra (sec 4 î.Hr), ca şi aramaismele din cărţile lui Ezra şi a lui Neemia.[1] Asemănările dintre această carte şi cartea lui Ezra (aproape cu aceleaşi cuvinte se descriu serbările religioase, aceleaşi sunt şi sacrificiile de adus în anumite zile, aproape aceleaşi sunt şi genealogiile) îl indică pe Ezra ca autor al acestei cărţi.[1] Talmudul, în tratatul Baba-Bathra, spune următoarele: ,,Ezdra a scris cartea sa şi genealogiile Paralipomenelor.’’[1]

Note

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag173,175, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, introducere la Cărţile Paralipomena, pag449-450

Bibliografie

  1. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag 173-177, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag449-450, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2