Cartea lui Isaia
Cartea lui Isaia (gr. Ησαΐας) este una din cele 49 de cărți ale Vechiului Testament. În canonul scrierilor sacre iudaice, Cartea lui Isaia este socotită printre scrierile „profetice”, iar în canonul creștin al Bibliei ea este inclusă printre proorocii mari.
Cuprins
Autor
Tradiția creștină atribuie cartea proorocului Isaia, care a trăit în secolele VIII-VII î.Hr., și a cărui activitate este relatată în Cartea a IV-a a Regilor (sau Cartea a II-a a Cronicilor).
Argumente care atestă faptul că Isaia este autorul cărții: 1. Expresia „Sfântul lui Israel” apare de 12 ori în partea considerată de unii exegeți (atei, unii protestanți, unii catolici[1]) ca fiind partea I (cap 1-40) și de 14 ori în partea considerată de aceștia a doua (cap 40-56) http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=sf%C3%A2ntul+lui+Israel
2. Expresia „gura lui Iahve a vorbit” se află de 5 ori în așa-zisa parte I și de două ori în așa-zisa parte a II-a, la 40.5, 58.14
3. În așa-zisa parte a doua este menționat cedrul, care era total necunoscut locuitorilor din Babilon. http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=cedr. (44.14, 41.19) Folosirea acestui cuvânt nu este compatibilă cu un scriitor care a trăit și a petrecut toată viața în exil
4. Septuaginta, cea mai veche traducere a cunoscut cartea lui Isaia în forma de astăzi
5. Noul Testament citează drept cuvinte ale lui Isaia 11 locuri scoase din capitolele 40-66
6. Isaia a scris aproape jumătate de secol, stilul lui de scriere putând fi diferit de la epocă la alta. Deosebirea de stil se poate explica și prin diferența de conținut a cuprinsului celor două părți. În partea I predomină amenințările, în cea de-a doua mângâierile.[2]
Isaia în creștinism
În Noul Testament, profețiile lui Isaia sunt citate de Iisus Hristos şi apostoli de aproape de 50 ori în mod exact şi de vreo 40 de ori în mod liber. Isaia a dat lui Mesia numele de Emanuel, care se tâlcuiește „Dumnezeu e cu noi”.
Isaia l-a prezis pe Mesia cu atâtea amănunte încât Sfinții Părinți l-au numit „Evanghelistul Vechiului Testament”.
Note
- ↑ Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2, pag 888
- ↑ Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda - Studiul Vechiului Testament, pag 201, manual pentru Facultățile Teologice, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură, introducere la Cartea lui Isaia, pag 885-888, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
- Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultăţile Teologice, pag 195-203, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4