Vechiul Testament

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Vechiul Testament este prima din cele două părți ale Sfintei Scripturi (Biblia). Vechiul Testament cuprinde revelația făcută de Dumnezeu prin patriarhii vechi și prin prooroci, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.Hr.), fiind „călăuză spre Hristos” (Galateni 3,24), pregătind venirea Lui. Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărți - Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numeri și Deuteronomul) în care este relatată crearea lumii și a neamului omenesc și sunt evocate istoria, legile, religia, instituțiile, obiceiurile poporului evreu până la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței. Următoarele cărți urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic și militar, evocându-se regimul judecătorilor și apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui David și Solomon. Cartea lui Iov tratează problema suferinței umane, propunând pe Iov ca model grăitor de răbdare și credință neclintită, lămurite prin crâncene încercări. Cartea Psalmilor cuprinde psalmii lui David și ai altor autori care sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căință, psalmi mesianici etc. Cartea Pildele lui Solomon cuprinde proverbe aparținând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situații de viață, fiind un ghid esențial de înțelepciune. Ecclesiastul este o meditație asupra vieții dar și un îndreptar de viață înțeleaptă. Cântarea Cântărilor este un poem de dragoste. Cărțile profetice îi au în centru pe profeți care îi mustră, îi sfătuiesc și îi încurajează pe regii vremii din Israel.

Istorie

Conform istoricilor Bibliei, Revelația divină s-a transmis în principal prin cuvânt, și a început să fie pusă în scris abia după secolul VIII î.Hr., când societățile regatelor Iuda și Israel încep să se alfabetizeze. Procesul de punere în scris a tradiției religioase a vechiului Israel se accelerează în secolul VII î.Hr., așa încât la momentul exilului evreilor în Babilon (597 î.Hr.) cele mai multe cărți ale ceea ce numim azi Vechiul Testament erau deja scrise [1].

Unele scrieri însă (precum cărțile Macabeilor [2]) au fost scrise mai târziu, adică între secolul V și II î.Hr.

Împărțire

Împărțirea tradițională a cărților Vechiului Testament se face după cum urmează. Se disting cărțile legilor (Pentateuhul și cărțile istorice), Psalmii și celelalte cărți de înțelepciune, și profeții, conform cuvintelor Mântuitorului ( Luca 24, 44):

„Și le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci și în psalmi.”

Termenul Vechiul Testament este o traducere a latinului Vetus Testamentum sau din grecescul η Παλαια Διαθηκη (hē Palaia Diathēkē), toate având sensul de Vechiul Legământ sau Testament. Sensul cuvântului latin testamentum îl cuprindea și pe acela de mărturie (testimonium) într-un proces și este mai răspândit; atât în limba română, cât și în alte limbi, termenul, ca în expresia „a-și face testamentul” (care semnifică un act cu o valoare legală bine definită) a căpătat o importantă conotație legalistă, deși sensul său inițial se dorea a fi sinonim cu cel de legământ sau alianță.

Biserica Ortodoxă include între cărțile canonice ale Vechiului Testament și zece cărți care se regăsesc în Septuaginta dar nu și în biblia ebraică, numite Cărțile deuterocanonice, precum și cărți pe care critica protestantă le numește Apocrife.

Pentateuhul

Prima parte a Vechiului Testament este numită Pentateuh, care în grecește înseamnă „cinci cărți”. Mai este numită și Tora, care în ebraică înseamnă Legea. Uneori aceste cărți sunt numite Cărțile lui Moise.

Pentateuhul cuprinde:

  • Facerea sau Geneza בראשית - Întâia Carte a lui Moise
  • Ieșirea sau Exodul שמות - A Doua Carte a lui Moise
  • Leviticul ויקרא - A Treia Carte a lui Moise
  • Numerii במדבר - A Patra Carte a lui Moise
  • Deuteronomul („a doua Lege”) דברים - A Cincea Carte a lui Moise

Evenimentele descrise în aceste cărți, de la chemarea lui Avraam până la moartea lui Moise, s-au petrecut probabil în al doilea mileniu înainte de Hristos (2000-1200 î.Hr.).

Biserica leagă cărțile Pentateuhului de persoana lui Moise, cel căruia Domnul... [îi] grăia... față către față, cum ar grăi cineva cu prietenul său. (Exodul 33, 11)

Cărțile istorice

Următoarele cărți prezintă istoria poporului lui Israel de la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței, până în primele secole înainte de Hristos. Acestea sunt:

În canonul Bisericii Ortodoxe, care în general îl urmează pe cel din Septuaginta, traducerea greacă a Bibliei în ebraică, 1 și 2 Samuel din canonul occidental sunt numite 1 și 2 Regi, iar cărțile 1 și 2 ale Regilor devin 3 și 4 Regi.

Cărțile poetice

Cărțile profetice

16 cărți din Vechiul Testament au primit numele unor profeți. Profetul este acea persoană care transmite cuvântul primit direct de la Dumnezeu (prin inspirație), nu doar cineva care prezice viitorul.

Profeții mari

Patru din cărțile profetice sunt numite „ale profeților mari”:

Profeții mici

Cele douăsprezece cărți ale „profeților mici” sunt:

Cărți necanonice

Rugăciunea regelui Manase este inclusă în slujba ortodoxă a Pavecerniței Mari.

Alte cărți

În unele Biserici Ortodoxe, mai apar:

Traduceri

Note

  1. cf. William M. Schniedewind, Comment la Bible est devenue un livre, Ed. Bayard, 2006 - ISBN : 2227474815
  2. Macabeii sunt sfinți martiri - prăznuiți la 1 august - care au trăit în secolul al II-lea înainte de Hristos sub domnia regelui Siriei Antioh Epifaniu, din dinastia Seleucizilor (175-164 î.Hr.)

Bibliografie

Nicolae Ciudin - Studiul Vechiului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2002, ISBN 973-9332-59-5 (pentru profeți: Isaia - pag. 182, Ieremia - pag. 190, Iezechiel - pag. 199, Daniel - pag. 207, Moise - pag. 49: clasificarea cărților Bibliei - pag. 355-356)

Legături externe

În limbă română:

În limbă engleză: