Lista relațiilor de ucenicie: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Alte ucenicii importante: Adăugare Eftimie de Târnovo -> Grigorie Țamblac)
(Eftimie de Târnovo a fost ucenic indirect al lui Grigorie Sinaitul prin Teodosie de Târnovo)
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 92: Linia 92:
 
*** [[Teofana Basarab]]
 
*** [[Teofana Basarab]]
 
** [[Grigorie Isihastul]]
 
** [[Grigorie Isihastul]]
 +
** [[Teodosie de Târnovo]]
 +
*** [[Eftimie de Târnovo]]
 +
**** [[Grigorie Țamblac]]
 
* [[Dosoftei al Moldovei]]
 
* [[Dosoftei al Moldovei]]
 
** [[Mitrofan al Buzăului]]
 
** [[Mitrofan al Buzăului]]
Linia 136: Linia 139:
 
** [[Cleopa Ilie]]
 
** [[Cleopa Ilie]]
 
*** [[Arsenie Papacioc]]
 
*** [[Arsenie Papacioc]]
 +
**** [[Ioan Ianolide]]<ref>Ioan Ianolide spune că a crescut astfel: „sub îndrumarea inițială a lui Arsenie, pe care-l voi considera toată viaţa drept ctitor al sufletului meu” (Ioan Ianolide, ''Deținutul Profet'', Editura Bonifaciu, 2009.)</ref>
 +
***** [[Grupul misticilor]] (între 1949 și 1964)<ref>În închisori, Ianolide a fost considerat liderul [[grupul misticilor|misticilor]] mai întâi alături de [[Valeriu Gafencu]] în Târgu-Ocna (1949-1952) iar mai târziu alături de părintele său spiritual, [[Arsenie Papacioc]] și de [[Ioan Iovan]] înapoi în Aiud (1958-1964). Între 1952 și 1958, Ianolide a continuat să susțină duhovnicește frații din închisori după ce Gafencu s-a dus la Domnul. Înainte de 1949, perioada formativă a grupului misticilor a fost îndrumată de [[Traian Trifan]], [[Traian Marian]], și [[Arsenie Papacioc]] (pe atunci Anghel Papacioc).</ref>
 +
**** [[Virgil Maxim]]
 +
**** [[Valeriu Gafencu]]
 +
***** [[Gheorghe Jimboiu]]
 
*** [[Ioanichie Bălan]]
 
*** [[Ioanichie Bălan]]
 
** [[Irineu Curtescu]]
 
** [[Irineu Curtescu]]
Linia 232: Linia 240:
 
* [[Porfirie din Gaza]]
 
* [[Porfirie din Gaza]]
 
** [[Marcu Diaconul]]
 
** [[Marcu Diaconul]]
* [[Teodosie de Târnovo]]
 
** [[Eftimie de Târnovo]]
 
*** [[Grigorie Țamblac]]
 
 
* [[Chir și Ioan|Chir de la Alexandria]]  
 
* [[Chir și Ioan|Chir de la Alexandria]]  
 
** [[Chir și Ioan|Ioan de la Alexandria]]   
 
** [[Chir și Ioan|Ioan de la Alexandria]]   

Versiunea de la data 3 iunie 2024 17:22

Acest articol este incomplet.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc.


Relațiile de ucenicie au fost fundamentale creștinismului de la chemarea apostolilor până la dezvoltarea vieții monahale și succesiunea apostolică ce continuă până în ziua de azi.

Ucenicii apostolice

Ucenicii ce includ români

Ucenicii din monahismul timpuriu

Egipt

Palestina

Siria

Alte ucenicii importante

Note

  1. Pe lângă legătura cu Teofana Basarab, Pr. Prof. Mircea Păcurariu menționează că „pe lângă Sfântul Grigorie Sinaitul, în așezarea isihastă de la Paroria, în apropiere de Adrianopol, au fost și români.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9)
  2. Ioan Ianolide spune că a crescut astfel: „sub îndrumarea inițială a lui Arsenie, pe care-l voi considera toată viaţa drept ctitor al sufletului meu” (Ioan Ianolide, Deținutul Profet, Editura Bonifaciu, 2009.)
  3. În închisori, Ianolide a fost considerat liderul misticilor mai întâi alături de Valeriu Gafencu în Târgu-Ocna (1949-1952) iar mai târziu alături de părintele său spiritual, Arsenie Papacioc și de Ioan Iovan înapoi în Aiud (1958-1964). Între 1952 și 1958, Ianolide a continuat să susțină duhovnicește frații din închisori după ce Gafencu s-a dus la Domnul. Înainte de 1949, perioada formativă a grupului misticilor a fost îndrumată de Traian Trifan, Traian Marian, și Arsenie Papacioc (pe atunci Anghel Papacioc).