Psaltire: Diferență între versiuni
(Psaltirea în limba română) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
||
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | '''Psaltirea''' (cunoscută | + | {{VechiulTestament}} |
+ | '''Psaltirea''' (cunoscută și sub numele de '''Psalmii lui David''' sau '''Cartea Psalmilor''') este o carte din [[Vechiul Testament]] care conține [[imn]]uri și poeme atribuite în mod tradițional [[Prooroc|profetului]] și regelui [[David]], strămoș al Domnului [[Iisus Hristos]]. Practic fiecare aspect al rugăciunii către [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] (sau al slujbei lui Dumnezeu) – [[lauda]], [[mulțumirea]], [[pocăință|pocăința]], [[mijlocirea]] – este acoperit în Psaltire. | ||
− | ==Locul psaltirii în rugăciunea | + | ==Locul psaltirii în rugăciunea și slujirea ortodoxă== |
− | Un comentator modern a descris Psaltirea ca fiind un fir aurit care trece prin frumosul | + | Un comentator modern a descris Psaltirea ca fiind un fir aurit care trece prin frumosul veșmânt care este slujba divină a [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]]. Într-adevăr, Psaltirea formează centrul fiecărei slujbe ale [[Ceasurile|Ceasurilor]], al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], și ale celorlalte servicii divine ale Bisericii. |
− | Psaltirea este atât de predominantă în rugăciunea | + | Psaltirea este atât de predominantă în [[rugăciunea]] și slujirea ortodoxă încât Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] a spus că oriunde s-ar uita în [[Biserică]], găsește Psaltirea ca fiind „prima, ultima și centrală”. |
==Structura Psaltirii== | ==Structura Psaltirii== | ||
− | === | + | ===Împărțirea Capitolelor — Septuaginta ''vs.'' Textul Masoretic=== |
− | [[Septuaginta]] (LXX) este versiunea Vechiului Testament folosită de către Biserica Ortodoxă. Psaltirea din Septuagintă (LXX) diferă în mai multe | + | [[Septuaginta]] (LXX) este versiunea Vechiului Testament folosită de către Biserica Ortodoxă. Psaltirea din Septuagintă (LXX) diferă în mai multe privințe față de cea din Textul Masoretic (TM), care formează baza pentru versiunea King James și a multor altor traduceri moderne ale Bibliei în limba engleză. |
− | Pe lângă substantive, | + | Pe lângă substantive, diferențele textuale ale Psaltirii dintre versiunea din Septuaginta și cea din Textul Masoretic există în special în împărțirea capitolelor. Acest fapt poate crea confuzie pentru cititorii care nu înțeleg diferențele dintre cele două versiuni. |
− | + | Împărțirea capitolelor Psaltirii din Septuaginta față de cea din Textul Masoretic corespunde după cum urmează: <br><br> | |
<center> | <center> | ||
Linia 31: | Linia 32: | ||
</center> | </center> | ||
<br> | <br> | ||
− | Septuaginta | + | Septuaginta conține un Psalm în plus atribuit lui David. Acest al 151-lea Psalm nu este numerotat împreună cu ceilalți 150 de Psalmi și este necanonic. |
===Catismele=== | ===Catismele=== | ||
− | Psaltirea este | + | Psaltirea este împărțită în 20 de catisme, în cadrul cultului divin ortodox. Fiecare catismă este la rândul ei împărțită în trei stări. Fiecare stare conținând de obicei 1–3 capitole. Excepție face Psalmul 118. Datorită lungimii sale acest capitol constituie întreaga Catismă a XVII-a. |
− | Fiecare sfântă slujbă | + | Fiecare sfântă slujbă conține părți fixe din Psaltire care sunt citite sau cântate de fiecare dată când se oficiază aceste slujbe. În plus, anumite slujbe ale Ceasurilor conțin anumite citiri rânduite de catisme. Acestea se rotesc zilnic astfel încât în afara Postului Paștelui Psaltirea să fie citită în întregime într-o săptămână. |
− | În timpul Sfântului | + | În timpul Sfântului și Marelui Post, citirea catismelor este grăbită astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână. |
+ | |||
+ | Catismele se mai numesc și șezănde (καθίσματα, τά — ''katismata'' = șezânda) pentru că în timpul citirii lor este permis a nu sta în picioare, ci a ședea în [[strană]]. | ||
===Ordinea citirii catismelor=== | ===Ordinea citirii catismelor=== | ||
*'''''În afara Postului Mare''''' | *'''''În afara Postului Mare''''' | ||
− | :În afara Postului Mare, catismele se pun conform următorului ciclu: <br><br> | + | :În afara [[Postul Mare|Postului Mare]], catismele se pun conform următorului ciclu: <br><br> |
<center> | <center> | ||
{| border="1" cellpadding="2" | {| border="1" cellpadding="2" | ||
Linia 73: | Linia 76: | ||
*'''''În timpul Postului Mare''''' | *'''''În timpul Postului Mare''''' | ||
− | :În toate zilele de peste săptămână din Sfântul | + | :În toate zilele de peste săptămână din Sfântul și Marele Post citirea catismelor este adăugata la sfintele slujbe ale Ceasurilor astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână. Ciclul catismelor care trebuie citite în [[Postul mare|Sfântul și Marele Post]] este următorul:<br><br> |
<center> | <center> | ||
{| border="1" cellpadding="2" | {| border="1" cellpadding="2" | ||
− | ! | + | !Zi!![[Utrenie]]!![[Ceasul întâi]]!![[Ceasul al treilea]]!![[Ceasul al șaselea]]!![[Ceasul al nouălea]]!!Vecernie |
|- | |- | ||
!D | !D | ||
Linia 103: | Linia 106: | ||
<br> | <br> | ||
− | ==Psaltirea în limba română== | + | ==Psaltirea în [[limba română]]== |
− | Psaltirea este una din | + | Psaltirea este una din cărțile de cult în care sunt cuprinse cele mai frumoase imnuri de slăvire a lui Dumnezeu, ceea ce explică și cea mai frecventă folosire a ei atât în cadrul cultului divin public, cât și psalmilor. Traducerea și tipărirea Psaltirii în limba română împreună cu [[Liturghier]]ul în 1570 arată locul și importanța ei în cult și pentru satisfacerea pietății creștine. Frumusețea ei a inspirat prima realizare de poezie cultă în literatura română prin „Psaltirea în versuri” de la 1673 pe care Dosoftei o face „dar limbii românești”. |
− | + | În cadrul tipăriturilor bisericești în etapa actuală a Bisericii noastre, Psaltirea s-a bucurat de o editare și reeditare multiplă având cele mai numeroase ediții liturgice, tocmai din cauza circulației sale în rândurile credincioșilor [[Laicat|laici]]. Începând din 1936 și până în 1948 a cunoscut 6 ediții apărute plus alte patru ediții între 1957—1975. | |
− | Începând cu | + | Începând cu ediția din 1957 s-a făcut o nouă revizuire a textului și reactualizare a limbii. La baza ei a stat traducerea Bibliei din 1914 a Sf. Sinod, făcută după [[Septuaginta]] care era folosită și în cărțile de slujbă, în a căror rânduială intră psalmii biblici. În afară de textul Psalmilor cu indicațiile tipiconale, actualele ediții ale Psaltirii cuprind la sfârșit [[Paraclis]]ul (al doilea) [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] (facerea lui [[Teodor Lascaris]], deosebită de al doilea Paraclis din [[Ceaslov]] și [[Acatistier]]). La capitolul [[Pripeală|Pripelelor]] sau [[Mărimuri]]lor (care se află la sfârșitul Psaltirii) din slujba [[Sfinți]]lor și a [[praznic]]elor cu [[Polieleu]] au fost adăugate Pripele sau Mărimuri noi, cu [[stih]]urile respective, pentru sărbătorile Sfinților români canonizați în 1955—-1956; cele ale Sfântului [[mucenic]] [[Ioan Valahul]] ([[12 mai]]) au fost adăugate numai în ultima ediție, ca și cele ale Sfântului mucenic [[Haralambie]] ([[10 februarie]]), care lipseau din edițiile anterioare. S-au făcut adausuri și la învățătura despre rânduiala citirii Psaltirii (Pr. Prof. [[Ene Braniște]]). |
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
− | *(ro) [http://psaltirea.wordpress.com/ Un blog dedicat Psaltirii] - | + | *(ro) [http://psaltirea.wordpress.com/ Un blog dedicat Psaltirii] - Tâlcuiri ale Sfinților Părinți la Psaltire |
*(ro) [http://bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/65/Psalmi Cartea Psalmilor] | *(ro) [http://bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/65/Psalmi Cartea Psalmilor] | ||
*(ro) [http://www.resurse-ortodoxe.ro/cartiaudio/psaltirea-citita-de-pr-mircea-stoleriu/ Psaltirea] în format audio, citită de Pr. Mircea Stoleriu. | *(ro) [http://www.resurse-ortodoxe.ro/cartiaudio/psaltirea-citita-de-pr-mircea-stoleriu/ Psaltirea] în format audio, citită de Pr. Mircea Stoleriu. | ||
*(ro) [http://www.sfaturiortodoxe.ro/psaltirea.htm Psaltirea], împărțită în catisme și cu un ''Cuvânt înainte la Psalmi'' al Sfântului [[Vasile cel Mare]] | *(ro) [http://www.sfaturiortodoxe.ro/psaltirea.htm Psaltirea], împărțită în catisme și cu un ''Cuvânt înainte la Psalmi'' al Sfântului [[Vasile cel Mare]] | ||
*(ro) [http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/psatirea_sf_arsenie.htm ''Psaltirea ca o carte a trebuințelor''], potrivit practicii Sfântului [[Arsenie Capadocianul]], redată de Cuviosul [[Paisie Aghioritul]] | *(ro) [http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/psatirea_sf_arsenie.htm ''Psaltirea ca o carte a trebuințelor''], potrivit practicii Sfântului [[Arsenie Capadocianul]], redată de Cuviosul [[Paisie Aghioritul]] | ||
− | |||
*(ro) [http://www.google.ro/url?sa=t&ct=res&cd=37&url=http%3A%2F%2Fwww.nicugane.ro%2Farticole%2Fbiblioteca%2FDOSOFTEI%2520-%2520Psaltirea%2520in%2520versuri.pdf&ei=F8zbR42rLqP--ALsj-SkCA&usg=AFQjCNEpv4j4jOWIYL0cJ_o2qYgG_D3G2g&sig2=z06WSbUGqrMsMY5905e1xQ ''Psaltirea în versuri'']] a Mitropolitului Dosoftei, ediție critică de N.A. Ursu. | *(ro) [http://www.google.ro/url?sa=t&ct=res&cd=37&url=http%3A%2F%2Fwww.nicugane.ro%2Farticole%2Fbiblioteca%2FDOSOFTEI%2520-%2520Psaltirea%2520in%2520versuri.pdf&ei=F8zbR42rLqP--ALsj-SkCA&usg=AFQjCNEpv4j4jOWIYL0cJ_o2qYgG_D3G2g&sig2=z06WSbUGqrMsMY5905e1xQ ''Psaltirea în versuri'']] a Mitropolitului Dosoftei, ediție critică de N.A. Ursu. | ||
− | |||
*(en) [http://orthodox.seasidehosting.st/ Dynamic Psalter According to the Seventy] (gives the current kathisma readings) | *(en) [http://orthodox.seasidehosting.st/ Dynamic Psalter According to the Seventy] (gives the current kathisma readings) | ||
− | |||
*(en) [http://www.bombaxo.com/kathismata.html Eastern Orthodox Psalm Reading Plan] | *(en) [http://www.bombaxo.com/kathismata.html Eastern Orthodox Psalm Reading Plan] | ||
*(en) [http://www.saintjonah.org/rub/kathisma_abbrev.htm Suggested Abbreviations of the Kathismata] | *(en) [http://www.saintjonah.org/rub/kathisma_abbrev.htm Suggested Abbreviations of the Kathismata] | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
− | *''The Psalter According to the Seventy'', Holy Transfiguration Monastery (ISBN 0943405009) | + | * ''The Psalter According to the Seventy'', Holy Transfiguration Monastery (ISBN 0943405009) |
− | *''Christ in the Psalms'', Archpriest Patrick Henry Reardon (ISBN 1888212217) | + | * ''Christ in the Psalms'', Archpriest Patrick Henry Reardon (ISBN 1888212217) |
+ | * Ene Braniște, ''Liturgica generală'', ed. 1993, p.650 | ||
[[Categorie:Liturgică]] | [[Categorie:Liturgică]] | ||
Linia 134: | Linia 135: | ||
[[Categorie:Sfânta Scriptură]] | [[Categorie:Sfânta Scriptură]] | ||
[[Categorie:Texte]] | [[Categorie:Texte]] | ||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Cărți de cult]] |
+ | [[el:Ψαλμοί]] | ||
[[en:Psalter]] | [[en:Psalter]] |
Versiunea curentă din 5 februarie 2024 23:56
Psaltirea (cunoscută și sub numele de Psalmii lui David sau Cartea Psalmilor) este o carte din Vechiul Testament care conține imnuri și poeme atribuite în mod tradițional profetului și regelui David, strămoș al Domnului Iisus Hristos. Practic fiecare aspect al rugăciunii către Dumnezeu (sau al slujbei lui Dumnezeu) – lauda, mulțumirea, pocăința, mijlocirea – este acoperit în Psaltire.
Cuprins
Locul psaltirii în rugăciunea și slujirea ortodoxă
Un comentator modern a descris Psaltirea ca fiind un fir aurit care trece prin frumosul veșmânt care este slujba divină a Bisericii Ortodoxe. Într-adevăr, Psaltirea formează centrul fiecărei slujbe ale Ceasurilor, al Sfintei Liturghii, și ale celorlalte servicii divine ale Bisericii.
Psaltirea este atât de predominantă în rugăciunea și slujirea ortodoxă încât Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că oriunde s-ar uita în Biserică, găsește Psaltirea ca fiind „prima, ultima și centrală”.
Structura Psaltirii
Împărțirea Capitolelor — Septuaginta vs. Textul Masoretic
Septuaginta (LXX) este versiunea Vechiului Testament folosită de către Biserica Ortodoxă. Psaltirea din Septuagintă (LXX) diferă în mai multe privințe față de cea din Textul Masoretic (TM), care formează baza pentru versiunea King James și a multor altor traduceri moderne ale Bibliei în limba engleză.
Pe lângă substantive, diferențele textuale ale Psaltirii dintre versiunea din Septuaginta și cea din Textul Masoretic există în special în împărțirea capitolelor. Acest fapt poate crea confuzie pentru cititorii care nu înțeleg diferențele dintre cele două versiuni.
Împărțirea capitolelor Psaltirii din Septuaginta față de cea din Textul Masoretic corespunde după cum urmează:
LXX | TM | - | LXX | TM |
---|---|---|---|---|
1-8 | 1-8 | - | 115 | 116:10-19 |
9 | 9-10 | - | 116-145 | 117-146 |
10-112 | 11-113 | - | 146 | 147:1-11 |
113 | 114-115 | - | 147 | 147:12-20 |
114 | 116:1-9 | - | 148-150 | 148-150 |
Septuaginta conține un Psalm în plus atribuit lui David. Acest al 151-lea Psalm nu este numerotat împreună cu ceilalți 150 de Psalmi și este necanonic.
Catismele
Psaltirea este împărțită în 20 de catisme, în cadrul cultului divin ortodox. Fiecare catismă este la rândul ei împărțită în trei stări. Fiecare stare conținând de obicei 1–3 capitole. Excepție face Psalmul 118. Datorită lungimii sale acest capitol constituie întreaga Catismă a XVII-a.
Fiecare sfântă slujbă conține părți fixe din Psaltire care sunt citite sau cântate de fiecare dată când se oficiază aceste slujbe. În plus, anumite slujbe ale Ceasurilor conțin anumite citiri rânduite de catisme. Acestea se rotesc zilnic astfel încât în afara Postului Paștelui Psaltirea să fie citită în întregime într-o săptămână.
În timpul Sfântului și Marelui Post, citirea catismelor este grăbită astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână.
Catismele se mai numesc și șezănde (καθίσματα, τά — katismata = șezânda) pentru că în timpul citirii lor este permis a nu sta în picioare, ci a ședea în strană.
Ordinea citirii catismelor
- În afara Postului Mare
- În afara Postului Mare, catismele se pun conform următorului ciclu:
Zi | Utrenie | Vecernie |
---|---|---|
D | II, III | - |
L | IV, V | VI |
Ma | VII, VIII | IX |
Mi | X, XI | XII |
J | XIII, XIV | XV |
V | XIX, XX | XVIII |
S | XVI, XVII | I |
- În timpul Postului Mare
- În toate zilele de peste săptămână din Sfântul și Marele Post citirea catismelor este adăugata la sfintele slujbe ale Ceasurilor astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână. Ciclul catismelor care trebuie citite în Sfântul și Marele Post este următorul:
Zi | Utrenie | Ceasul întâi | Ceasul al treilea | Ceasul al șaselea | Ceasul al nouălea | Vecernie |
---|---|---|---|---|---|---|
D | II, III | - | - | - | - | - |
L | IV, V, VI | - | VII | VIII | IX | XVIII |
Ma | X, XI, XII | XIII | XIV | XV | XVI | XVIII |
Mi | XIX, XX, I | II | III | IV | V | XVIII |
J | VI, VII, VIII | IX | X | XI | XII | XVIII |
V | XIII, XIV, XV | - | XIX | XX | - | XVIII |
S | XVI, XVII | - | - | - | - | I |
Psaltirea în limba română
Psaltirea este una din cărțile de cult în care sunt cuprinse cele mai frumoase imnuri de slăvire a lui Dumnezeu, ceea ce explică și cea mai frecventă folosire a ei atât în cadrul cultului divin public, cât și psalmilor. Traducerea și tipărirea Psaltirii în limba română împreună cu Liturghierul în 1570 arată locul și importanța ei în cult și pentru satisfacerea pietății creștine. Frumusețea ei a inspirat prima realizare de poezie cultă în literatura română prin „Psaltirea în versuri” de la 1673 pe care Dosoftei o face „dar limbii românești”.
În cadrul tipăriturilor bisericești în etapa actuală a Bisericii noastre, Psaltirea s-a bucurat de o editare și reeditare multiplă având cele mai numeroase ediții liturgice, tocmai din cauza circulației sale în rândurile credincioșilor laici. Începând din 1936 și până în 1948 a cunoscut 6 ediții apărute plus alte patru ediții între 1957—1975.
Începând cu ediția din 1957 s-a făcut o nouă revizuire a textului și reactualizare a limbii. La baza ei a stat traducerea Bibliei din 1914 a Sf. Sinod, făcută după Septuaginta care era folosită și în cărțile de slujbă, în a căror rânduială intră psalmii biblici. În afară de textul Psalmilor cu indicațiile tipiconale, actualele ediții ale Psaltirii cuprind la sfârșit Paraclisul (al doilea) Maicii Domnului (facerea lui Teodor Lascaris, deosebită de al doilea Paraclis din Ceaslov și Acatistier). La capitolul Pripelelor sau Mărimurilor (care se află la sfârșitul Psaltirii) din slujba Sfinților și a praznicelor cu Polieleu au fost adăugate Pripele sau Mărimuri noi, cu stihurile respective, pentru sărbătorile Sfinților români canonizați în 1955—-1956; cele ale Sfântului mucenic Ioan Valahul (12 mai) au fost adăugate numai în ultima ediție, ca și cele ale Sfântului mucenic Haralambie (10 februarie), care lipseau din edițiile anterioare. S-au făcut adausuri și la învățătura despre rânduiala citirii Psaltirii (Pr. Prof. Ene Braniște).
Legături externe
- (ro) Un blog dedicat Psaltirii - Tâlcuiri ale Sfinților Părinți la Psaltire
- (ro) Cartea Psalmilor
- (ro) Psaltirea în format audio, citită de Pr. Mircea Stoleriu.
- (ro) Psaltirea, împărțită în catisme și cu un Cuvânt înainte la Psalmi al Sfântului Vasile cel Mare
- (ro) Psaltirea ca o carte a trebuințelor, potrivit practicii Sfântului Arsenie Capadocianul, redată de Cuviosul Paisie Aghioritul
- (ro) Psaltirea în versuri] a Mitropolitului Dosoftei, ediție critică de N.A. Ursu.
- (en) Dynamic Psalter According to the Seventy (gives the current kathisma readings)
- (en) Eastern Orthodox Psalm Reading Plan
- (en) Suggested Abbreviations of the Kathismata
Surse
- The Psalter According to the Seventy, Holy Transfiguration Monastery (ISBN 0943405009)
- Christ in the Psalms, Archpriest Patrick Henry Reardon (ISBN 1888212217)
- Ene Braniște, Liturgica generală, ed. 1993, p.650