Liturghier

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
LinkFA-star.png
Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului.
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Liturghierul (gr. leitourgikon sau leitourgiarion; sl. slujebnik) este o carte liturgică, folosită de preot și diacon, care cuprinde esențialul slujbelor săvârșite la biserică.

Conținutul Liturghierului

În acest sens, Liturghierul trebuie să conțină întotdeauna măcar rânduielile celor trei Sfinte Liturghii și rânduielile obișnuite ale Vecerniei și Utreniei.

Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):

  • Rânduiala Privegherii. Privegherea de toată noaptea cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
    • Rânduiala Ceasului al nouălea
    • Rânduiala Vecernie mici
    • Rânduiala Vecerniei mari cu Litia
    • Rânduiala Utreniei
  • Rânduiala slujbei de seară
    • Ceasul al nouălea
    • Vecernia de sâmbătă seara și spre sărbători
    • Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
    • Litia
    • Învățătură
  • Rânduiala slujbei de dimineață
    • Miezonoptica din zilele de duminică
    • Utrenia din zilele de duminică și sărbători
    • Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
  • Slujba Sfintei Liturghii
  • Învățătură despre otpusturi, ecfonise, stihuri, tropare și condace
  • Felurite rânduieli și rugăciuni
    • Rânduiala binecuvântării colivei
    • Rânduiala scoaterii Sfintei Cruci (14 septembrie)
    • Rugăciune la binecuvântarea salciei în Duminica Stâlpărilor
    • Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numește în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de 6 august (Schimbarea la Față a Domnului)
    • Rugăciune când se aduce pârgă de poame
    • Rânduiala parastasului mic
    • Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau epitaf
  • Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
  • Povățuiri și învățături
  • Tipicul slujbei Sfintei Liturghii cu arhiereu[1]
  • Sinaxar peste tot anul

Liturghierul în Țările Române

„Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie din 1508. Deși în limba slavonă, el e important și semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerințele cultului. Și tot așa putem vorbi și de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipărește în limba românească.

Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea și o altă necesitate pur națională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toți s-o înțeleagă, să se pătrundă astfel conștient de frumusețea și înțelepciunea învățăturii lui Hristos și înțelegând să-nvețe și să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea și să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărți de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română (Tetraevanghelul de la 1561, Apostolul de la 1563, Cazania 1564 și 1581, Molitvelnic 1564 și Psaltirea de la 1570 ș.a. pe lângă cele slavo-române).

De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanței Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediții fie slavone, fie românești (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească și-a făcut definitiv loc în cult).

Același lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română și azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acțiunea de tipărire (iar după 1950 și de diortosire) a cărților de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediții. Astfel se poate vedea că la cele două ediții: 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediții: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980; la care se adaugă mereu alte ediții, până în zilele noastre.

Fiecare ediție a fost îmbunătățită mai ales ca limbă[2]. Textele au fost confruntate cu originalele grecești spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.” [3]

Surse

  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
  • Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993.
  • Liturghier, EIBM al BOR, București, 2000

Note

  1. În Liturghier, „începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din Arhieraticon intitulat „Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu””. Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p.653.
  2. Îngrijirea edițiilor și îmbunătățirea lor prin diortosire aparțin mai întâi Mitropolitului Efrem Enăcescu, apoi Pr. Prof. Petre Vintilescu (ed. 1967 și 1974) și Pr. Prof. Ene Braniște (ed. 1980).
  3. Pr. Prof. Ene Braniște, Liturgica generală, ed.cit., p.652-653.


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares