Vrăjitoria

Vrăjitoria, ghicitoria, chemarea duhurilor reprezintă un păcat care îmbină aflarea unor „informații” din viitor sau trecut, cu un ,,ajutor" concret pe baza acestor „informații”. Acest „serviciu” este în toate cazurile plătit, fiind expresia iubirii de arginți. De cele mai multe ori, persoanele care oferă astfel de „servicii” sunt simpli șarlatani cu îndrăzneală care refuză munca cinstită și speculează necredința, ignoranța și disperarea oamenilor în vederea unei îmbogățiri rapide și ușoare. În cazurile în care puterea acestor slujitori ai duhurilor rele este reală, ajutorul oferit de ei este înșelător, afundând omul în păcate, necazuri și probleme și mai mari. Biserica rânduiește canoane aspre pentru practicanții vrăjitoriei și pentru cei ce apelează la aceștia, oprindu-i de la împărtășanie de la 3 la 20 de ani pentru vrăjitoare și până la câțiva ani pentru cei ce merg la vrăjitoare, în funcție de gravitatea păcatelor dar și de pocăința arătată. Dacă nu se pocăiesc, cei ce practică vrăjitoria nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu. Cei care au înclinația de a merge la vrăjitoare sunt chemați să vină la biserică la liturghie, să țină post și să se roage, să se spovedească, să se împărtășească, să facă fapte bune și să le ceară sfatul preoților bisericii.

Caracterizare generală

Dumnezeu interzice orice fel de practică ocultă: trecerea fiului sau fiicei prin foc, ghicirea, citirea în stele, vestirea viitorului, vrăjitoria, descântarea, chemarea duhurilor, datul cu ghiocul, întrebarea morților. Oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului. Ele erau specifice neamurilor contemporane cu israeliții și reprezentau motivul pentru care Dumnezeu urma să izgonească aceste neamuri dinaintea neamului ales. Apelul la cei ce cheamă duhurile morților sau la vrăjitori este o spurcăciune. Apelul la cei ce cheamă pe morți sau la ghicitori reprezintă o curvie(căci reprezintă o trădare a relației cu Dumnezeu). Ghicirea după vârcolaci sau după nori este interzisă. Isaia tună împotriva conaționalilor săi pe care-i acuză că sunt plini de idolii Răsăritului și dedați la vrăjitorie ca filistenii.Descântecele, vrăjitoriile, previziunile celor ce citesc în stele sunt fără putere în fața voinței lui Dumnezeu.Când Saul nu a ascultat cuvântul Domnului și a cruțat animalele amaleciților și pe Agag, împăratul amaleciților, judecătorul Samuel îi spune împăratului Saul că neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea și împotrivirea este nu mai puțin vinovată ca închinarea la idoli și terafimi, apoi îi spune că Dumnezeu îl leapădă ca împărat. Conducătorii luminați ai Israelului au nimicit vrăjitoria: Saul (până spre sfârșitul vieții când el însuși a apelat la o vrăjitoare) și Iosia

Uneori proorocii, ghicitorii spun minciuni fiind vorba de o simplă înșelare. , de îndrăzneală, alteori proorocirile lor sunt adevărate, duhurile celor adormiți spun adevărul și vrăjile lor sunt reale fiind îngăduite și limitate de puterea și voința lui Dumnezeu.

Deuteronomul vorbește de proorocul care va avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului ceva ce nu-i fusese poruncit, care va fi recunoscut astfel după faptul că acel cuvânt nu se va împlini. Proorocul acela a spus acel cuvânt din îndrăzneală, nu trebuie să ne temem de el. Dumnezeu zădărnicește semnele prorocilor mincinoși și îi arată pe ghicitori ca înșelători, dar întărește cuvântul robului Său și împlinește ce proorocesc trimișii lui, arată proorocul Isaia.Prorocul Zaharia îndeamnă să se ceară de la Domnul ploaie de primăvară și Dumnezeu va scoate fulgerele și va trimite ploaie îmbelșugată pentru verdeața de pe câmp căci ,,terafimii (un fel de idoli) vorbesc nimicuri, ghicitorii proorocesc minciuni și visurile mint și mângâie cu deșertăciuni”

Apostolul Luca relatează în Faptele Apostolilor cum pe când se duceau (Pavel și ucenicii săi) la locul de rugăciune le-a ieșit înainte o roabă care avea un duh de ghicire (duh pitonicesc) și care aducea mult câștig stăpânilor ei. Aceasta s-a luat după ei și striga ,,Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt și ei vă vestesc calea mântuirii” ceea ce a făcut mai multe zile. Pavel, necăjit s-a întors, și a zis duhului: ,,În Numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.`` Și a ieșit chiar în ceasul acela. Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. I-au dat pe mâna dregătorilor, și i-au acuzat de introducerea unor obiceiuri noi. Norodul s-a ridicat și el împotriva lor și dregătorii au poruncit să fie bătuți cu nuielele și apoi au fost întemnițați. Vrăjitorii egipteni reușesc să facă și ei minuni(prefacerea toiagului în șarpe , prefacerea apelor în sânge , aducerea broaștelor), dar până la un anumit punct. Prefacerea țărânei în păduchi la atingerea cu toiagul este o minune pe care vrăjitorii lui Faraon o încearcă, dar nu o reușesc, recunoscând că este,, degetul lui Dumnezeu” cel care a făcut această minune a lui Moise. Deuteronomul amintește de proorocul sau visătorul de vise al cărui semn sau minune se împlinește.

Neamurile vremii și împărații necredincioși ai Israelului apelau la ghicitoare, vrăjitoare, tălmăcitori de visuri sau la cei ce cheamă morții

Faraonul din vremea lui Moise ținea la curtea lui vrăjitori care încearcă fară succes să-l concureze pe Moise.Neamurile pe care Israelul urma a le izgoni ascultau de cititorii în stele.Daniel, Hanania, Mișael și Azaria au fost dăruiți de Dumnezeu cu ,,știință și pricepere pentru tot felul de scrieri și înțelepciune) iar Daniel a fost făcut ,,priceput în toate vedeniile și în toate visele” au fost selectați pentru a intra în slujba împăratului Nebucadnețar care dorea ,,niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe cari să-i învețe scrierea și limba Haldeilor”. În toate lucrurile care cereau înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți vrăjitorii și cititorii în stele ai împăratului. Nebucadnețar cere vrăjitorilor, cititorilor în stele, descântătorilor, haldeilor tălmăcitori de vise, pe care-i ținea la curte, să-i spună ce vis avusese sub amenințarea cu moartea iar aceștia răspund că nu este nimeni pe pământ care să poată spune asta și că de aceea niciodată niciun împărat n-a cerut așa ceva de la vreun vrăjitor, cititor în stele sau haldeu. Ei adaugă că acesta este un lucru greu, că nu există nimeni care să spună lucrul acesta împăratului afară de zei. Înțelepții împăratului începuseră să fie omorâți, Daniel află, îi roagă pe cei trei prieteni ai lui să ceară îndurarea Dumnezeului Cerurilor pentru această taină și în timpul nopții i se descoperă taina într-o vedenie. Binecuvântează și dă slavă lui Dumnezeu pentru descoperirea tainei, îi spune împăratului visul și tâlcuirea pe care o primise. Dumnezeu hotărăște să pedepsească Egiptul: duhul egiptenilor va pieri din ei și sfatul lor va fi nimicit de Dumnezeu; atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morții și pe ghicitori, spune proorocul Isaia. Speriați de urgiile declanșate de prezența chivotului Domnului la ei, filistenii i-au chemat pe preoți și pe ghicitori. Unii regi(Manase, Ioram, Osea au încurajat vrăjitoria. Saul apelează el însuși la serviciile unei femei care chema morții. Unul dintre motivele morții lui Saul îl reprezintă apelul la femeia care chema morții. Manase s-a ocupat personal de vrăjitorie până când a fost smerit și s-a întors la Dumnezeu.

Motivele alergării la vrăjitoare

Părintele Cleopa arată că oamenii aleargă la vrăjitoare ,,pentru că a slăbit în ei credința și frica de Dumnezeu; pentru că nu se roagă îndeajuns creștinii de astăzi, ca să-și împlinească cererile lor prin rugăciune, iar nu prin ghicire; pentru că nu citesc Sfânta Scriptură să vadă ce osândă ajung pe cei vrăjitori și pentru că nu merg regulat la biserică, nu se spovedesc în cele patru posturi și nu cer la nevoie sfatul și rugăciunile preotului. Mai aleargă unii creștini la ghicit pentru că au uitat făgăduințele pe care le-au dat lui Hristos la Sfântul Botez, când au spus: Mă lepăd de Satana, și de toate lucrurile lui, și de toată slujirea lui... De asemenea, mai aleargă creștinii la ajutorul diavolului când nu li se împlinește cererea lor la Biserică sau pentru că uită de moarte și de ziua judecății lui Hristos."

Cel rău nu poate vindeca

Părintele Cleopa învață ,,că diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe răufăcători. Ei nu pot niciodată să facă minuni adevărate, ci numai cu năluciri mincinoase înșeală pe cei necredincioși și slabi în credință. Acest adevăr- continuă părintele- ni-l arată dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, zicând: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut să vindece nici chiar pe vrăjitorii și fermecătorii care le slujeau lor, de beșicile și de bubele date de Moise în Egipt, și pe tine oare au să te vindece? (lesire 9, 11). Și dacă dracii nu se milostivesc de sufletul tău, cum se vor întrista pentru durerea trupului tău?Dacă dracii se silesc să te izgonească pe tine din împărăția lui Dumnezeu, cum te vor izbăvi pe tine de boli? Acestea sunt râsuri și basme. Deci nu te amăgi, creștine, că niciodată lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cândva doctor. Că mai lesne poate face focul să înghețe și zăpada să încălzească, decât diavolul să te vindece pe tine cu adevărat" (Împărțire de grâu,pag.324).

Vrăjitoria împotriva credinței

Uneori vrăjitoria se manifestă fățiș împotriva credinței. Un vrăjitor, un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la credință pe dregătorul înțelept Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de Duh Sfânt, s-a uitat țintă la el și a zis:,,Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?/Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceață și întunerec și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Ghicirea cu cărțile sfinte

Părintele Cleopa arată că ,,vrăjirea cu lucruri și cu cărți sfinte este al patrulea fel de vrăjitorie și se cheamă "ghitia". Acești vrăjitori amestecă vrăjile lor cu rugăciuni, cu psalmi și cu alte cuvinte sfinte, adresate către Maica Domnului și către sfinți, ca să poată înșela mai ușor pe cei slabi în credință. Acest fel de vrăji îl obișnuiesc mai ales femeile cele rele, bătrânele și țigăncile, pentru a amăgi pe cei slabi la minte. lată ce zice despre acestea Sfântul Ioan Gură de Aur: "Tu zici că bătrâna aceea este creștină și omul acela este ghicitor creștin și când descântă sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decât numele lui Hristos, al Născătoarei de Dumnezeu și al sfinților; deci ce rău fac ei? La aceasta îți răspund că pentru aceasta se cuvine mai cu seamă să urăști pe femeia cea rea și pe acel rău fermecător și ghicitor (din cărți) 5 fiindcă folosesc spre ocară și necinste numele lui Dumnezeu. Creștini fiind, lucrează ca păgânii. Pentru că și diavolii, cu toate că numesc numele lui Dumnezeu, însă tot diavoli sunt. Unii, voind a se îndrepta, zic că este creștină femeia care a descântat și nimic alta nu zice, fără numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vârtos o urăsc și mă întorc de la ea, că întrebuințează numele lui Dumnezeu spre ocară. Numindu-se pe dânsa creștină, se arată pe sine că lucrează cele ale păgânilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320). ,,Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii și a altor cărți sfinte, se opresc de împărtășanie până la 7 ani",avertizează părintele,,,, pentru că Psaltirea este o carte sfântă cu multe proorocii în ea, însuflată de Duhul Sfânt și este pentru rugăciune, iar nu pentru ghicit și câștigat bani spre osândă. Același păcat fac și unii preoți care "deschid cartea cum se spune în popor, și cad sub grea osândă, atât ei, cât și cei care cer să le deschidă Sfânta Evanghelie", încheie părintele Cleopa.

Pedepsele prevăzute de Vechiul Testament

Vrăjitoarele nu trebuiau lăsate să trăiască. Cei care chemau duhul unui mort sau se îndeletniceau cu ghicirea erau pedepsiți cu moartea prin ucidere cu pietre., în timp ce împotriva aceluia ce apela la aceste practici (curvarul) Dumnezeu își întorcea Fața, urmând a-l nimici din mijlocul poporului.

Cel care făcea ce este rău înaintea Domnului, călca legământul Lui și mergea după alți dumnezei ca să le slujească și să se închine înaintea lor, după soare, lună sau toată oștirea cerurilor, așa după cum Dumnezeu nu poruncise, acela săvârșea o urâciune și trebuia pedepsit cu moartea prin ucidere cu pietre.

Proorocul sau visătorul de vise închinător la alți dumnezei, al cărui semn sau minune se împlinea, și el îndemna la slujirea altor dumnezei nu trebuie ascultat, căci Dumnezeu pune la încercare oamenii să vadă dacă este iubit din toată inima și din tot sufletul. Acest prooroc trebuia omorât ca unul care a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care a scos pe Israel din țara Egiptului și i-a izbăvit din casa robiei, și a voit să abată pe om de la calea în care i-a poruncit Dumnezeu să umble. Să scotea astfel răul din mijlocul poporului.

Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care Acesta nu-l spusese (și acesta este cazul când cuvântul său nu se împlinea), acela era pedepsit cu moartea. El vorbește din îndrăzneală, nu trebuie să avem teamă de acea persoană.

Proorocul care vorbea în numele altor dumnezei era pedepsit cu moartea.

Canonul

Cel mai aspru pedepsește pe vrăjitorii Sfântul Vasile cel Mare. lată ce spune el în canonul 72: "Cel ce se dă vrăjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigașilor". (Sfântul Vasile 72; Sfântul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrăjitori în rândul ucigașilor de oameni și a celor lepădați de Dumnezeu, adică îi oprește de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. în canonul 65, același Sfânt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe străini și pe ai săi (se oprește de cele sfinte) ani 9 și metanii 500 pe zi. lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea oprește de Sfânta împărtășanie pe cei ce merg la ghicitori, la cărți de joc și altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de șase ani de zile. lar "dacă vor stărui în acestea și nu se vor feri de aceste meșteșuguri pierzătoare și păgânești, hotărâm să se lepede cu totul de la Biserică, precum și Sfintele Canoane învață..." "Sfântul Ioan Postitorul scurtează canonul vrăjitorilor și al celor ce aleargă la vrăji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dacă se mărturisesc de păcat, dacă îl părăsesc definitiv, dacă țin post zilnic până la orele 3 după masă și fac câte 250 de metănii pe zi.

Practicanții vrăjitoriei sau astrologiei nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu

Dumnezeu va mărturisi împotriva celor ce au practicat vrăjitoria, arată profetul Maleahi. În ziua Judecății cei ce au practicat vrăjitoria, împreună cu vrăjile lor, vor fi nimiciți, arată proorocul Miheia. Cei care împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să se întâmple, vor ajunge ca miriștea pe care o arde focul, și nu-și vor scăpa viața din flăcări. Căci nu va fi jăratec la care să se încălzească, nici vatră ca să stea dinaintea ei, avertizează proorocul Isaia. Apostolul Ioan arată că vrăjitorii sunt printre acele categorii care nu vor avea acces la împărăția lui Dumnezeu:

,,Afară sunt câinii și vrăjitorii, și desfrânații și ucigașii și închinătorii la idoli, și toți cei ce lucrează și iubesc minciuna!”.

Sfaturi

Oamenii trebuie să-l întrebe întotdeauna pe Dumnezeu, spune proorocul Isaia. Și acest lucru îl vor face prin intermediul preoților care le vor oferi îndrumări și sfaturi ziditoare, ei întorcându-se astfel la lege (legea lui Dumnezeu), precum spune același prooroc. Sfinții Părinți ne îndeamnă să alergăm numai la Dumnezeu, numai la Biserică și la preoți, iar nu la diavoli și la slugile lor, arată părintele Cleopa. lar Sfântul loan Gură de Aur- continuă același părinte- ne sfătuiește, zicând: "Vă rog, fiți curați de această înșelăciune... și când voiești a călca pragul casei tale, să zici mai întâi acest cuvânt: Mă lepăd de tine, satană, și de cinstirea ta, și de slujirea ta și mă împreun cu tine, Hristoase! Fără cugetarea aceasta niciodată să nu ieși din casă. Aceasta să-ți fie toiag, aceasta armă, aceasta cetate de apărare, și împreună cu aceste cuvinte fă și semnul crucii pe fruntea ta. Că așa, de te vei înarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va întâlni, nu va putea să te vatăme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).

Bibliografie

1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
3. English Standard Version Bible, 1971
4. "Ne vorbeste Părintele Cleopa" vol.4