Lucian (Mic) al Caransebeșului
Preasfințitul Lucian (Mic) (n. 9 septembrie 1970, Arad) este un călugăr și cleric al Bisericii Ortodoxe Române, din anul 2006 episcop al Episcopiei Caransebeșului, purtând titlul de „Episcopul Caransebeșului”.
Cuprins
Educație și formare
Preasfințitul Lucian (Mic) s-a născut la 9 septembrie 1970, în municipiul Arad, jud. Arad. S-a format după cum urmează:
- 1977-1985 – Școala Generală Nr. 10 din Arad;
- 1985-1987 – Liceul Teoretic „Moise Nicoară” din Arad;
- 1987-1992 – Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș;
- 1992-1996 – Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad
- 2001-2004 – Cursuri postuniversitare la Facultatea de Teologie a Universității din Oradea;
- 2009-2012 – Cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie a Universității din Craiova;
- 2013 – Doctor în Teologie. Tema de cercetare: Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Activitate clericală
- Preot slujitor la Mănăstirea Hodoș Bodrog din Arhiepiscopia Aradului – 1 august 1992 – 1 ianuarie 1994 (rasofor din 14 august 1991, hirotonit diacon în 24 iulie 1992 de către Episcopul Emilian Arădeanul și preot în 25 iulie de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului);
- Preot slujitor la Catedrala Mitropolitană din Timișoara – 1 septembrie 1994 – 1 iulie 1995;
- Stareț al Mănăstirii „Izvorul Miron”- Românești – 1 iulie 1995 – 1 octombrie 2000 (hirotesit protosinghel în decembrie 1999);
- Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei – 1 decembrie 1999 – 1 octombrie 2000 (hirotesit arhimandrit în 30 ianuarie 2000);
- Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei – 1 octombrie 2000 – 25 februarie 2006 (ales de Sfântul Sinod al BOR în data de 12 septembrie 2000, hirotonit arhiereu în 1 octombrie 2000);
- Episcop al Caransebeșului – 26 februarie 2006 – prezent (ales de Sfântul Sinod al BOR în data de 8 februarie 2006);
Activitatea științifică
Lucrări:
Cărți de unic autor: 1. Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – 350 de ani de la trecerea în veșnicie, Editura Diecezană, Caransebeș, 2006, 108 pagini; 2. Episcopul Miron Cristea (1910-1919). Pastorale, ordine circulare și corespondență administrativă, Editura Diecezană, Caransebeș, 2007, 198 pagini; 3. Mărturisire și devenire în Episcopia Caransebeșului – studii de istorie bisericească, Caransebeș, 2010, 180 pagini; 4. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, 2013, 403 pagini și 5 planșe.
Coautor la volumele: 1. Biserica Sf. M. Mc. Gheorghe din Caransebeș, Editura Brumar, Timișoara, 2007; 2. Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeș, Editura Brumar, Timișoara 2008, 102 pagini; 3. Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Caransebeș, necropolă a personalităților de seamă din Banat, Editura Diecezană, Caransebeș, 2008, 175 pagini; 4. Catedrala Învierea Domnului din Caransebeș – de la ideal la realizare, Editura Diecezană, Caransebeș, 2010; 5. Parohiile Eparhiei Caransebeșului, Editura Diecezană, Caransebeș, 2012, 502 pagini; 6. Repertoriul troițelor și crucilor din Eparhia Caransebeșului, Editura Episcopiei Caransebeșului, 2013, 246 pagini.
Studii:
Peste 40 de studii de Patrologie și Istorie Bisericească în reviste bisericești și în volumele unor simpozioane naționale și internaționale, dintre care amintim: Episcopul Ioan Popasu în conștiința caransebeșenilor – aspecte pastorale și filantropice, în volumul Istorie și spiritualitate în Episcopia Caransebeșului, Editura Diecezană, Caransebeș, 2008, p. 12-19; Cele trei candidaturi ale protosinghelului dr. Iosif Iuliu Olariu pentru ocuparea scaunului de episcop al Caransebeșului în volumul Rugăciune și Teologie, Editura Diecezană, Caransebeș, 2009; Episcopul Iosif Traian Bădescu și Orșova (1920-1933), în volumul Mehedinți, Istorie, Cultură și Spiritualitate, Drobeta Turnu Severin pag. 335-346; Scurt istoric al Episcopiei Caransebeșului, în Calendarul Românului 2007, Editura Diecezană, Caransebeș, 2006; Momente de răscruce în Eparhia Caransebeșului: Arhiereul Filaret Musta (1839-1930), în Calendarul Românului 2008, Editura Diecezană, Caransebeș, 2007, p. 155-159; Arhiereul Filaret Musta – micro biografie, în Calendarul Românului 2009, Editura Diecezană Caransebeș, 2008, p. 152-160; Episcopul Miron Cristea. Evenimente premergătoare alegerii întru mitropolit primat, în Calendarul Românului pe 2010, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2009, p. 167-172; Exigențele familiei creștine în concepția Sfântului Ioan Gură de Aur, în Calendarul Românului pe 2011, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2010, p. 143-152; Taina Botezului în Didahiile Sfântului Antim Ivireanul, în Calendarul Românului pe 2012, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2011, p. 147-155; Organizarea administrativ-bisericească a Eparhiei Caransebeșului după instalarea episcopului Miron Cristea, în vol. Simpozionului internațional Credință și mărturisire, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2010, p. 13-20; Întronizarea episcopului Veniamin Nistor în scaunul vlădicesc al Caransebeșului, în vol. Simpozionului internațional Taină și mărturisire, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2011, p. 15-25; Acțiunile românilor din Transilvania și Banat pentru separarea ierarhică de Biserica sârbă. Sinodul de la Carloviț (1864-1865), în „Mitropolia Olteniei”, Anul LXIII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie, 2011, p. 28-54; Sfânta Scriptură în formulările doctrinare ale primelor două sinoade ecumenice, în „Ortodoxia”, Seria a II-a, anul III, nr. 2, aprilie-iunie 2011, București, p. 13-28; Legături între Biserica din Banat și Biserica Sârbă până în secolul al XIX-lea în revista „Piramida”, numărul 4, anul II, 2012, Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, Serbia, p.18-37; Vlahii sud-dunăreni în scrierile istoricului Silviu Dragomir, în vol. „Mehedinți, istorie, cultură și spiritualitate”, Editura Universitaria, Craiova, 2012, p. 308-314; Comemorări ale Mitropolitului Andrei Șaguna în Episcopia Caransebeșului, în vol. Simpozionului internațional Taină și comuniune, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2012; Banatul istoric în scrierile lui Silviu Dragomir, în vol. Silviu Dragomir (1888-1962) – 50 de ani de la trecerea în veșnicie, Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012, p. 104-113; Preotul profesor Liviu Stan și problema înființării Episcopiei Timișoarei, în vol. Dreptul canonic în viața Bisericii. In memoriam Preot prof. dr. Liviu Stan (1910-1973), Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Alba Iulia, 2013, p. 29-40; Profesori de seamă ai învățământului teologic din Caransebeș, pioneri ai teologiei românești, în vol. „Vocație și misiune în Biserica lui Hristos”, Editura Diecezană, Caransebeș, 2009, p. 30-38; Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timișoarei (1850-1900). Elemente de organizare administrativ-bisericească, la Simpozionul teologic național Tradiție și modernitate în mărturisirea credinței. 100 de ani de la sfințirea Bisericii Sfântului Ilie-Fabric din Timișoara, organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, Timișoara, 10 octombrie 2013; Teologia Crucii la Părintele Dumitru Stăniloae Stăniloae, la Simpozionul internațional Mărturisire, cinstire și recunoștință, organizat de Episcopia Severinului și Strehaiei, Drobeta Turnu Severin, 3-5 iunie 2013; Teologia suferinței la Sfântului Vasile cel Mare, la Simpozionul științific internațional Suferință și terapie – perspective teologice, organizat de Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva, 17-18 noiembrie 2012; Manifestarea libertății religioase a românilor bănățeni prin separația ierarhică (1865-1870), susținută la Simpozionul internațional Libertate și constrângere religioasă – repere istorico-teologice, organizat de Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva, 17-18 octombrie 2013; Santi Constantino ed Elena-Apostoli del Cristianesimo. Editto di Milano (313), Acta Musei Caransebesiensis – Tibiscum S. N. Caransebes, nr. 3/2013, editura Mega, Cluj Napoca, p. 13-19.
Articole tematice și pastorale în diverse reviste bisericești, peste 30 la număr.
Peste 20 de participări la simpozioane de teologie cu incidență națională și internațională: Amintim simpozioanele din anul 2014: Episcopul Emilian Birdaș. Precizări cu privire la reactivarea Episcopiei Caransebeșului, la Simpozionul Internațional „Taină și mărturisire”, Caransebeș, 28-28 aprilie 2014; Sfârșitul domniei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. Context internațional, la Simpozionul organizat de Facultatea de Teologie din Arad, iunie, 2014; Cultura și Biserica Ortodoxă în timpul domniei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, la Simpozionul „Mehedinți. Istorie, cultură și spiritualitate”, Drobeta Turnu Severin, iunie 2014; Dinamica unității Bisericii. Euharistia și Episcopul, la Simpozionul internațional „Comunicare și cuminecare”, Deva, 27 iunie 2014; Acțiuni trenante al despărțirii ierarhice româno-sârbe. Procesul mănăstirilor la începutul secolului al XX-lea. Documente inedite, la Simpozionul internațional „Banatul. Istorie și multiculturalitate”, Zrenianin, Serbia, 12 iulie 2014. Domnitorii Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu cel Sfânt. Prezențe culturale în Banat, la Simpozionul Internațional „Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu-ocrotitori ai Neamului și ai Bisericii strămoșești”, Baia de Aramă, 1-2 septembrie 2014.
Conferințe în țară și străinătate. Amintim conferințele duhovnicești organizate în Caransebeș, Reșița, Arad, dar și conferința științifică susținută în 22 septembrie 2014, în sala de festivități a Episcopiei de Nikšić – Muntenegru, conferință cu tema: Trei secole de la martiriul Sfinților Brâncoveni (1714-2014).
Activitatea didactică
- 2001-2005 – lector universitar pentru disciplinele Patrologie și Formare Duhovnicească la Departamentul de Teologie din Timișoara;
- 2006-2013 – lector universitar pentru disciplinele Patrologie și Teologie Liturgică la Secția de Teologie din Caransebeș;
- 2014 – conferențiar universitar pentru disciplinele Patrologie și Istoria Bisericii Universale la Secția de Teologie din Caransebeș.
- 2012-2014 – lector universitar pentru disciplina Istoria Bisericii Universale la Facultatea de Teologie „Ilarion V. Felea” din Arad.
Sumar al activității chiriarhale în Episcopia Caransebeșului
Sub aspect pastoral-misionar:
- slujirea (cel puțin o dată) a Sfintei Liturghii la cele 282 de sfinte altare din episcopie (mănăstiri, parohii, filii, capele, centre sociale);
- târnosirea a 44 de biserici vechi, netârnosite niciodată, unele cu peste 200 de ani de existență;
- târnosirea a 26 de noi biserici în eparhie (biserici, capele, paraclise);
- binecuvântarea lucrărilor de restaurarea și reamenajarea a 134 de biserici;
- hirotonia a 150 de clerici pentru mănăstirile, parohiile, unitățile misionar-filantropice și școlare din eparhie;
- acordarea a 108 ordine eparhiale pentru implicarea în viața pastoral-misionară a eparhiei;
- acordarea a 227 de distincții clerului (arhimandrit, protosinghel, sachelar, iconom, iconom stavrofor și arhidiacon) în semn de apreciere și răsplătire a activității desfășurate;
- înființarea Biroului de presă și relații mass-media al eparhiei;
- achiziționrea a două frecvențe radio și a echipamentului necesar pentru transmiterea emisiunilor Radio Trinitas în municipiile Reșița și Caransebeș;
- înființarea oficiului canonico-juridic al eparhiei.
Sub aspect administrativ-bisericesc:
- Înființarea a patru așezăminte monahale (Schitul Sf. Dionisie Exiguul din localitatea Bucova, Schitul Sf. Atanasie al Atonului și Nașterea Maicii Domnului din localitatea Ineleț, Așezământul medical creștin din localitatea Marga și Așezământul monahal-social din localitatea Bozovici);
- reorganizarea Episcopiei Caransebeșului prin înființarea de noi sectoare de activitate, rearondarea parohiilor și a protopopiatelor;
- înființarea unui număr de 19 centre pastoral-misionare, pentru o mai bună activitate bisericească și conlucrare la nivelul parohiilor apropiate geografic;
- înființarea a 21 de parohii noi;
- crearea unei noi categorii de unități bisericești la nivelul Episcopiei Caransebeșului, respectiv categoria misionară (pentru a se dinamiza viața pastoral-misionară), parohii ce au fost ajutate financiar de către Centrul Eparhial, de oficiile protopopești și alte parohii urbane mari cu care acestea au fost „înfrățite”;
- înființarea unui Centru de formare profesională/perfecționare și a patru centre de lucru, în cadrul Proiectului finanțat din fonduri europene „Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național” și organizarea de cursuri gratuite pentru angajații Centrului Eparhial și ai celor patru protopopiate, implicați în valorificarea patrimoniului cultural bisericesc.
Sub aspect cultural:
- revista eparhială Foaia Diecezană a fost adaptată cerințelor cititorilor, atât în conținut cât și în grafică;
- reluarea apariției anuarului „Calendarul Românului”, publicație istorică a Episcopiei Caransebeșului;
- tipărirea a 61 de cărți de teologie, istorie bisericească și albume de artă în Editura Episcopiei Caransebeșului;
- transferul Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș din clădirile proprietatea episcopiei, alăturate Centrul Eparhial, în incinta bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ – Caransebeș, unde s-a realizat o infrastructură corespunzătoare pentru desfășurarea activității administrativ-didactice a învățământului religios seminarial;
- sprijinirea substanțială a activității seminarului prin importante sume de bani (peste 200.000 RON anual) și a Secției de Teologie din Caransebeș, dependentă de Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița;
- statornicirea unor importante manifestări duhovnicești, științifice și cultural-artistice, care se desfășoară anual în ediții (Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului cu opt ediții realizate, simpozion teologic internațional cu opt ediții realizate, expoziții tematice, festivaluri corale pentru copii și adulți, festival de poezie în grai bănățean, prezentări de tradiții religioase și folclorice din Banat, toate acestea cu desfășurare anuală sau bianuală). La acestea se adaugă și Pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic, desfășurat în fiecare an în ziua de prăznuire a Înălțării Sfintei Cruci, 14 septembrie, pelerinaj ajuns la ediția a noua;
- înregistrarea în format electronic a cărților din Biblioteca Eparhiei Caransebeșului și demararea lucrărilor de amenajare a unui nou sediu și a unei săli de lectură după standarde moderne;
- dezvoltarea Arhivei Episcopiei Caransebeșului prin clasarea de noi fonduri arhivistice aparținătoare protopopiatelor istorice și unor parohii. Este în curs de amenajare un nou sediu și se are în vedere scanarea și introducerea documentelor în format digitalizat;
- evidențierea patrimoniului cultural bisericesc prin restaurarea bisericilor monument istoric din Caransebeș și din eparhie, înființarea a două colecții permanente de icoane vechi bănățene: Colecția de artă bisericească a Centrului Eparhial Caransebeș, în incinta Centrului Eparhial Caransebeș și Colecția de artă bisericească a Catedralei „Învierea Domnului” din Caransebeș, în demisolul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului și Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul” din Caransebeș.
- identificarea și inventarierea obiectelor de patrimoniu din unitățile bisericești ale eparhiei, prin derularea proiectului european „Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național” (perioada 01.07.2010-31.03.2013), în parteneriat cu Episcopia Severinului și Strehaiei;
- primirea titlului de cetățean de onoare al județului Caraș Severin, a 6 municipii și orașe și a 27 de comune din județul Caraș-Severin, în semn de apreciere pentru implicarea Episcopiei Caransebeșului în viața comunităților de credincioși.
Sub aspect administrativ-economic:
- înființarea Departamentului Patrimoniu și Construcții Bisericești și a Departamentului Comercial Diecezan;
- înființarea unui atelier de croitorie veșminte bisericești, a unui atelier de pictură icoane, și a unui atelier de manufactură obiecte bisericești;
- înființarea a 7 noi magazine de obiecte bisericești;
- definitivarea lucrărilor de construcție și amenajare la noua catedrală din Caransebeș;
- amenajarea paraclisului de la demisolul noii catedrale episcopale;
- refacerea interiorului Centrului Eparhial, recompartimentarea birourilor și dotarea lor cu mobilier și obiecte tehnice corespunzătoare muncii administrativ-bisericești (după mutarea din spațiu a seminarului) și amenajarea incintei Episcopiei Caransebeșului;
- construirea a 26 de noi biserici, capele școlare și spitalicești;
- susținerea și supravegherea a 218 lucrări de reamenajare a bisericilor din eparhie (reparații interioare și exterioare, restaurare de pictură sau pictură nouă);
- susținerea și supravegherea construirii sau achiziționării a 8 case parohiale;
- aprobarea de fonduri guvernamentale (2.800.000 RON) și demararea unui amplu proiect de restaurare a Centrului Eparhial Caransebeș, începând cu luna noiembrie a anului 2014.
Sub aspect social-filantropic:
- înființarea Sectorului social-misionar;
- înființarea Asociaților „Ioan Popasu”, „Filaret Musta” și „Sfânta Ecaterina”;
- înființarea Complexului de Servicii Sociale „Sfântul Vasile cel Mare”, cu următoarele componente: Centru de zi pentru copii școlari (cu o capacitate de 50 de locuri), Centru de igienă pentru mamă și copil (centrul de tip rezidențial care poate găzdui 10 cupluri mamă-copil);
- amenajarea și sfințirea capelei cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, în incinta Complexului de Servicii Sociale „Sfântul Vasile cel Mare”;
- înființarea Centrului Social Filantropic „Arhiereu Filaret Musta” ce funcționează pe lângă parohia „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Caransebeș, cu următoarele servicii sociale: Masa pe roți pentru bătrâni (pentru 40 de bătrâni cu venituri mici și care se deplasează cu greutate), Spălătorie socială (pentru 70 de persoane vârstnice), Centru de zi pentru copii „Sfântul Apostol Andrei” (15 de copii), Sala de mese de la sediul Femeilor Ortodoxe (24 de elevi cu probleme sociale beneficiază de masa de prânz), Școala Duminicală (15 locuri), Centru de întâlniri pentru tineri;
- înființarea Centrului de zi al Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din Oravița (20 de beneficiari);
- înființarea în colaborare cu Consiliul Județean Caraș Severin a Centrului rezidențial de urgență pentru persoane fără adăpost din Caransebeș;
- înființarea Centrului de servicii comunitare „Sfântul Nicolae”, Mehadia (20 beneficiari);
- înființarea Centrul de Voluntariat al Episcopiei Caransebeșului;
- înființarea Centrului de Incluziune Socială, care funcționează în cadrul Complexului Social „Sfântul Vasile cel Mare”;
- înființarea în parteneriat cu Consiliul Județean Caraș Severin a Căminului pentru bătrâni Sfinții Împărați Constantin și Elena, în incinta Complexului de Servicii Sociale Sfântul Vasile cel Mare;
- înființarea Centrului social și pentru activități cu tineretul „Sfânta Mare Muceniță Ecaterina” Oravița cu programele sociale: Centru after-school (pentru 15 copii) și Atelier de icoane din semințe;
amenajarea și sfințirea capelei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon de la Spitalului Orășenesc Oravița;
- Înființarea Centrului de zi al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Moldova Nouă;
- înființarea Centrului de zi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Anina;
- înființarea Așezământului social-eclesial „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Bocșa Română;
- înființarea Băncii de Alimente pentru situații de Urgență în Protopopiatul Caransebeș;
- reabilitarea Grădiniței Sfânta Filofteea a Episcopiei Caransebeșului;
- amenajarea și sfințirea paraclisului din incinta Spitalului Orășenesc Oțelu Roșu;
- înființarea a 12 centre de tineret, atât în mediul urban cât și în mediul rural, centre care dezvoltă programe educative, culturale și artistice cu caracter duhovnicesc, parteneriate cu diverse instituții, voluntariat în Biserică (peste 200 de copii și tineri).
