Calinic (Argatu) al Argeșului și Muscelului
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic (Argatu) (n. 6 iunie 1944, Cracăul Negru, Neamț, România) este un ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului (din Mitropolia Munteniei și Dobrogei).
Cuprins
Viața și activitatea
Arhiepiscopul Calinic s-a născut la Cracăul Negru, județul Neamț, la 6 iunie 1944 și a primit din botez numele de Constantin.
În anul 1964 a absolvit cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț. Tot în acest an episcopul Teofil Herineanu îl hirotonește preot pe seama parohiei Tioltiur, iar în anul 1966 îl numește preot în parohia Inău.
În anul 1968 absolvă cursurile universitare la Institutului Teologic Universitar din Sibiu (licență în Teologie).
La data de 31 decembrie 1972 este tuns în monahism. Între 1 august 1977 și 1 martie 1981 este stareț al Mănăstirii Sinaia. De la 1 martie 1981 este stareț la Mănăstirea Cernica. În toamna anului 1985 este ales arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, cu titlul de „Argeșeanul”, și hirotonit arhiereu la 17 noiembrie 1985, având reședința la Mănăstirea Curtea de Argeș.
În anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima și organiza conform vocației sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Episcopiei Argeșului și Muscelului, iar Preasfințitul Calinic a fost întronizat pe 18 noiembrie Episcop al acestei eparhii. Mai exact, la 12 februarie 1990, Sfântul Sinod a decis reînființarea Episcopiei Argeșului și Muscelului, cu jurisdicție peste județele Argeș și Teleorman. Ca locțiitor de episcop, la 4 aprilie 1990, a fost numit arhiereul vicar Calinic Argatu Argeșeanul, ales episcop eparhiot în 27 septembrie 1990 și înscăunat la 18 noiembrie 1990.
În septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de Arhiepiscopie, a devenit arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, înălțarea în rangul de arhiepiscop având loc la 26 septembrie 2009.
Activtate pastoral-misionară
În toate demnitățile și posturile deținute, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a avut o extrem de bogată activitatea pastoral-misionară. A inițiat restaurarea bisericilor parohiale în care a slujit. La bisericile mănăstirilor Sinaia, Cernica, Brâncoveni, Bistrița, Clocociov, Curtea de Argeș, Aninoasa, Văleni, Robaia, Nămăiești, Cetățuia Negru-Vodă, Glavacioc, Cotmeana, Trivale, Negru-Vodă, care necesitau lucrări de reparații sau restaurări, s-a îngrijit îndeaproape pentru începerea, executarea și finalizarea lucrărilor. Atât ca arhiereu vicar al Râmnicului și Argeșului, ca episcop al Argeșului și Teleormanului și al Eparhiei Argeșului și Muscelului s-a ocupat îndeaproape de mănăstiri, schituri și biserici, inițiind și coordonând sute de șantiere de restaurare și construire de noi mănăstiri și biserici în județele Argeș, Vâlcea, Olt și Teleorman. A inițiat și a coordonat ridicarea bisericilor mănăstirilor: Sfântul Ilie – Piscul Negru, Transfăgărășan, Sfântul Calinic – Călinești, jud. Argeș, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – Ciocanu, bisericilor din parcul Mănăstirii Argeșului: Bunavestire, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Acoperământul Maicii Domnului; Schimbarea la Față; Paraclisul Sfântul Calinic de la mănăstirea Slănic, Sfântul Gheorghe – Cracăul Negru, Paraclisul eparhial Sfântul Calinic și Sfânta Filoteia din cadrul Centrului Eparhial; mănăstirea Sfântul Ioan – Corbeni și al sutelor de biserici din eparhie de care s-a ocupat în mod direct cu lucrările de restaurare, consolidare și repictare.
Publicații
Membru al Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 2006, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a scris și a publicat mai multe cărți, studii, articole sau monografii despre personalități și evenimente din viața Bisericii noastre, în care adesea a scos în evidență bogăția, prospețimea și actualitatea credinței ortodoxe, dintre care amintim: „Istoria sfintelor mănăstiri Cernica și Căldărușani”, lucrare diortosită și transliterată, București, 1988; Bucuria lecturii, Editura Dacia, 1989 (ed. a 2-a); „Cruci de piatră”, Pitești, 1999, în colaborare cu Dl. Grigore Constantinescu; „Pace și bucurie cu Brâncuși”, editura Dacia, 2001 (ediții în limbile română, engleză și franceză); „Întrebări profane, lămuriri duhovnicești”, Pitești, 2001; „Frumusețea lumii văzute”, editura Dacia, 2002; „Brâncuși și Psalmul creației” (română, italiană, franceză și engleză), editura Anastasia, 2003; „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare între Cer și genune”, Cluj, 2004; „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare în Cetatea Basarabilor, 500 de ani de la trecerea în eternitate”, coautor, Editura Dacpress, 2004; „Albinele fac politică”, Editura Dacpress, 2004; „Patriarhul biblic” (română, italiană și engleză), Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2005; „Gurie Grosu, Jurnalul unui Mitropolit”, Editura Dacpress, 2005; „Traista cu stele”, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2005; „Veșnicia de zi cu zi”, Editura Curtea Veche, 2006; „Biserica Neamului în pumnii tiranului”, Editura Dacpress, 2006; „Să ne salvăm de la un nou holocaust asupra libertăților românilor”, Editura Dacpress, 2006; „Fereastra lui Iorga”, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2007; “Mersul printre stele”, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2007; „Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Domnul Țării Românești”, coautor, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2008; „Iubirea nemuritoare a lui Dumnezeu”, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului”, 2009, „Legenda Meșterului Manole, coordonator, Editura Episcopiei Argeșului și Muscelului, 2009, „Toată vremea-și are vreme, Vol. I” (două ediții) Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2010, „Toată vremea-și are vreme”, Vol. II, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2010, „Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului”, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2010, „Toată vremea-și are vreme, Vol. III,” Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2011, „Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, ediția a II-a revăzută și adăugită”, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2012.
A coordonat, în numele Eparhiei Argeșului și Muscelului, editarea primei ediții a operei integrale a Patriarhului Iustin Moisescu din care au apărut în perioada 2003-2004, la editura Anastasia, următoarele cărți: „Ierarhia bisericească în epoca apostolică”; „Evagrie din Pont”; „Sfânta Scriptură și interpretarea ei în opera Sfântului Ioan Hrisostom”; „Activitatea Sfântului Apostol Pavel în Atena”; „Dosoftei Mitropolitul și alte scrieri”; „Hr. Andruțos – Simbolica; Omilii arhierești”; „Cuvântări ecumenice”. Opera literară a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, dincolo de metoda și stilul original, are și valoare sapiențială.
Cu binecuvântarea și sub coordonarea Înaltpreasfinției Sale s-a tipărit la Editura Eparhiei Argeșului și Muscelului, în septembrie 2009, volumul „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ediția completă, conținând versiunea românească de la Curtea de Argeș din secolul al XVII-lea, fragmentele păstrate din originalul slavon în facsimil, transcrierea și traducerea lor de acad. Gheorghe Mihăilă. În anul 2012, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic a fost tipărit volumul „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, versiunea de la Curtea de Argeș, secolul al XVII-lea”, în limba română și traducerea în limba engleză, la Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Canonizări
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-a îngrijit îndeaproape de canonizarea sfinților din Eparhie. Astfel, s-a ocupat de diortosirea, realizarea slujbelor și tipărirea cărților cu viața, slujba și acatistul Sfântului Iachint de Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, a Sfântului Neagoe Basarab, Voievodul Țării Românești, a Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul de la Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa s-a ocupat de diortosirea vieții și a slujbei Sfintei Mucenițe Filoteia, ale cărei Sfinte Moaște sunt în Mănăstirea Curtea de Argeș.
