Serafim (Joantă) al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Serafim Joantă, născut Romul Joantă, (n. 4 septembrie 1948, satul Boholţ, Braşov, judeţul Braşov) este un mitropolit român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Studii

A crescut într-o familie ortodoxă fiind cel mai mic dintre cei cinci copii. A absolvit gimnaziul şi liceul în oraşul Făgăraş. A urmat cursurile cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu între 1970-1974 şi la încheierea lor a susţinut examenul de licenţă în 1974. Între 1982-1985 face studii de doctorat la Institutul Saint Serge din Paris, Franţa. Printre profesorii care i-au marcat pregătirea teologică se regăsesc Olivier Clément, Boris Bobrinskoy şi Konstantin Andronikoff. În 1985 obţine titlul de doctor în teologie cu o lucrare despre tradiţia românească a curentului isihast: "Roumanie - tradition et culture hésychastes". După obţinerea titlului de doctor în teologie este, între anii 1986-1989, lector la Institutul Saint Serge. ţine prelegeri despre "Istoria sinoadelor ecumenice" şi "Istoria bisericilor ortodoxe". Revine în România cu puţin timp înainte de revoluţia din decembrie 1989. În perioada 1989-1990 a fost asistent la Facultatea de Teologie din Sibiu.

Cariera eclesiastică

Preot necăsătorit în Pojorta - Făgăraş, între anii 1974-1975, apoi muzeograf şi preot la Catedrala Episcopală din Alba Iulia, între anii 1975-1982[1]. La data de 17 februarie 1990 este tuns în monahism şi hirotesit arhimandrit.[2]. Este hirotonit întru arhiereu la 11 martie 1990 de către mitropolitul Antonie Plămădeală şi de soborul episcopilor coslujitori fiind numit Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului cu titlul de Făgărăşanul. Această funcţie a împlinit-o până în 1994, pe atunci a fost responsabil cu misiunea, cateheza şi activitatea filantropică a Mitropoliei Ardealului. Paralel predă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu cursuri de Misiune Creştină şi cursuri de Spiritualitate Ortodoxă.[3] Primeşte o însărcinare specială din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care îi încredinţează conducerea activităţii Asociaţiei Misionare Ortodoxe "Oastea Domnului" care număra în acea perioadă circa 300 000 de membri.[4]

La data de 16 octombrie 1993 este ales Arhiepiscop al Berlinului şi Mitropolit pentru românii din Europa Centrală, de către o Adunare eparhială întrunită la Aachen. Se pare că un rol hotărâtor în acea alegere l-a avut harisma proprie de predicator.[5] Este confirmat de Sfântul Sinod la 12 ianuarie 1994, instalat la München la 5 iunie 1994 când a preluat efectiv conducerea Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală şi de Nord purtând titlul de Arhiepiscop de Berlin şi Mitropolit pentru Germania şi Europa Centrală şi de Nord. În responsabilitatea lui canonică intrau la acea vreme 15 ţări din Europa.[6][7] Sarcina lui principală a fost aceea de a aduna în jurul Bisericii Ortodoxe pe românii risipiţi în diaspora, de a întări parohiile existente şi de a organiza noi misiuni ortodoxe în ţările aflate sub jurisdicţia lui în fruntea cărora să găsească preoţi capabili de a coordona activitatea din străinătate. Toate aceste activităţi au fost desfăşurate doar prin donaţile credincioşilor fără a avea o bază financiară asigurată.[8]

La data de 5 iulie 1994 este numit de Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe Române drept locum tenens al Arhiepiscopiei Române pentru Europa Occidentală cu sediu la Paris. Coordonează activităţile Arhiepiscopiei din Paris până în 1998. [9]

Activitatea ca Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

La instalarea sa existau doar nouă parohii în Germania, două în Austria şi trei în ţările nordice. Unele dintre parohii au rămas până astăzi sub jurisdicţia greacă sau rusă, credincioşii acestora privind cu suspiciune pe orice reprezentant al Patriarhiei Române. Drumul organizării administrative a noii mitropolii a fost destul de anevoios. Pentru început a fost sprijinit de Institutul Bisericilor Răsăritene al episcopiei romano-catolice din Regensburg. Acolo a avut la îndemână suportul necesar desfăşurării activităţii. Această fază a durat până în anul 2001. În 1999 Mitropolia a cumpărat la Nürenberg o fostă mănăstire evanghelică, cunoscută cu numele Epifaniaskirche, pe care a restaurat-o din temelii. Biserica a fost preschimbată în catedrală mitropolitană, iar în clădirile renovate funcţionează acum mănăstirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni care dispune de un atelier de pictură bisericească, birouri, camere pentru oaspeţi şi spaţii pentru conferinţe şi întruniri.

Mitropolitul Serafim a fost activ pe diverse planuri. Între altele binecuvântat înfiinţarea a 31 de parohii noi în Germania şi 5 în Austria. A hirotonit pentru eparhia proprie 27 de preoţi şi diaconi. Un deosebit accent l-a pus pe cumpărarea respectiv construirea de noi biserici. Acest lucru pare a fi deosebit de important pentru identitatea românilor ortodocşi din Germania şi Austria care încearcă să depăşească nesiguranţa situaţiei actuale de provizorat. La Stutgart a fost cumpărată de la parohia evanghelică Sf. Mihail casa Johann Albrecht Bengel, şi transformată în biserică ortodoxă.[10] În Offenbach am Main o parte a clădirii cumpărate în 2002 avansează încet la stadiul de biserică.[11] Două biserici au fost sfinţite de către Prea Fericitul Daniel în 13 şi 14 iunie 2009 la Salzburg şi la Viena[12], iar piatra de temelie pentru alte două a fost pusă în 13 mai 2006 la Berlin [13][14] şi Mannheim[15].

Astăzi sunt 40 de parohii doar în Germania şapte în Austria şi 55 în întreaga mitropolie.[16]

Unul dintre cunoscătorii occidentali ai ortodoxiei, Jürgen Henkel, îl consideră drept unul dintre ierarhii care arată o deosebit de mare deschidere spre ecumenism.[17]

Lucrări

  • Roumanie. Tradition et culture hesychastes, Paris, 1987, 318 p. (în colecţia "Spiritualité orientale"; versiunea engleză 1992, XXX + 253 p.; versiunea românească, Bucureşti, 1994, 263 p.)
  • "Le renouveau philocalique du XVIII-e siecle et son influence sur la vie liturgique", in vol. Liturgie. Conversion et Vie monastique, Roma, 1989, p. 159-183.
  • "Les disciples roumains du staretz Paissiy", în Messager orthodoxe, II, 1987, p. 66-78.
  • "Sfânta Liturghie", în vol. Credinţa ortodoxă şi viaţa creştină, Sibiu, 1992, p. 281-298.
  • "Din istoria isihasmului până în secolul XV", în vol. Persoană şi comuniune. Prinos de cinstire Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae, Sibiu, 1993, p. 549-564.
  • "Deasă sau rară împărtăşire", în: Neofit Kavsokalivitul, Nicodim Aghioritul: Despre dumnezeiasca împărtăşanie cu preacuratele lui Hristos taine, Sibiu, 1993, p. 9-24.
  • Henkel, Jürgen: Aus dem Glauben leben. Gesammelte Texte von Metropolit Serafim von Deutschland, Zentral- und Nordeuropa zur Orthodoxen Theologie und Spiritualität. Schiller Verlag. Sibiu ISBN 9789738875630
  • "Geistliche Vaterschaft und Gegenwart", in Glaube in der 2.Welt. Ökumenisches Forum für Glauben, Religion und Gesellschaft in Ost und West, Heft 3/ 2009(37. Jahrgang), S. 21-23, ISSN 02544377.

Note

  1. Henkel, Jürgen: Aus dem Glauben leben. Gesammelte Texte von Metropolit Serafim von Deutschland, Zentral- und Nordeuropa zur orthodoxen Theologie und Spiritualität. Schiller Verlag. Hermanstad p. 19.
  2. Ibidem 21.
  3. Ibidem 21.
  4. Komission der Orthodoxen Kirchen in Deutschland; comp. Barbu, Ioan: Lumina Nouă. Editura Antim Ivireanu: Râmnicul Vâlcea 1997. p. 14.
  5. Henkel, Jürgen: op.cit. p. 21.
  6. Barbu, Ioan: Lumina Nouă. Editura Antim Ivireanu: Râmnicul Vâlcea 1997. p.39.
  7. Henkel, Jürgen: op.cit. p. 22.
  8. Henkel, Jürgen: op.cit. p. 21.
  9. Ibidem p. 13-4; 22.
  10. Parohia Stuttgart - Informaţii
  11. Proiectul de reorganizare a clădirii din Blackstrasse 16, 63069, Offenbach am Main
  12. Agenţia de ştiri Basilica
  13. Rumänisch-orthodoxe Kirche in Berlin
  14. Ostkirchliche Information III/2006
  15. Ecouri în presa românească
  16. Henkel, Jürgen: op.cit. p. 22-3.
  17. Jürgen Henkel: Einführung in Geschichte und kirchliches Leben der rumänischen orthodoxen Kirche. LIT Verlag Berlin-Hamburg-Münster, 2007. p. 184.

Legături externe