Ilie Iorest: Diferență între versiuni
(categorii) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare casetă „OrtodoxiaînRomânia”) |
||
(Nu s-au afișat 19 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | {{ | + | {{Sfinti |
− | + | |nume= Sf. Ierarh Mărturisitor<br> Ilie Iorest | |
− | [[Biserica Ortodoxă Română]] | + | |Imagine= [[Fișier:Ilie iorest.jpg|thumb|center|240 px]] |
+ | |nastere= c. 1600, Transilvania | ||
+ | |adormire= [[12 martie]] 1678, [[Mănăstirea Putna]] | ||
+ | |localizare= {{flag|Romania}} România | ||
+ | |recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]] | ||
+ | |etnie= română | ||
+ | |tip= [[Ierarh]] [[mărturisitor]] | ||
+ | |canonizare= 1955 | ||
+ | |calendar= [[24 aprilie]] | ||
+ | |biserici= | ||
+ | |site= | ||
+ | |}}Sfântul Ierarh Mărturisitor [[Ilie Iorest]] (cca. 1600- [[12 martie]] 1678) a fost un [[mitropolit]] al Transilvaniei din secolul al XVII-lea care a mărturisit dreapta-credință în numele Domnului, suferind persecuții din această cauză. | ||
− | == | + | [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[Praznic|prăznuiește]] la [[24 aprilie]], împreună cu [[sfinți]]i [[ierarh]]i și [[mărturisitor]]i [[Iosif Mărturisitorul]] și [[Sava Brancovici]]. |
− | Sfântul [[Ierarh]] | + | {{OrtodoxiaînRomânia}} |
+ | ==Viața== | ||
+ | === Înainte de arhierie === | ||
+ | Sfântul [[Ierarh]] și [[Mărturisitor]] Ilie Iorest s-a născut în jurul anului 1600, în Transilvania, primind la botez numele de Ilie. Nu se cunoaște nimic despre copilăria lui. A intrat de tânăr în [[Mănăstirea Putna]], unde a fost [[călugăr]]it, primind numele de Iorest și [[Hirotonire|hirotonit]] întru [[ieromonah]]. | ||
− | În | + | La recomandarea domnitorului moldovean Vasile Lupu, după moartea mitropolitului Transilvaniei, Ghenadie al II-lea, principele Gheorghe Rákoczy I al Transilvaniei acceptă numirea sa în scaunul mitropolitan de la Alba-Iulia. Sf. Ilie Iorest este hirotonit episcop în Țara Românească, la Târgoviște de mitropolitul [[Teofil al Țării Românești|Teofil]], potrivit obiceiului și este instalat în scaunul de la Alba-Iulia în anul 1640. |
+ | |||
+ | === Activitatea mitropolitană === | ||
+ | A păstorit ca mitropolit la Alba-Iulia între anii 1640-1643. A depus eforturi intense pentru păstrarea credinței ortodoxe și s-a opus eforturilor autorităților transilvane de a impune calvinismul ortodocșilor români. | ||
+ | |||
+ | S-au făcut numeroase presiuni și asupra mitropolitului Iorest, ca să-i ajute la răspândirea învățăturii calvine. În acest scop, cu prilejul confirmării sale ca mitropolit, i s-a fixat un program în mai multe puncte, prin care îi cereau să lucreze în această direcție. | ||
+ | |||
+ | Ca mitropolit a continuat legăturile cu Moldova, fiind cercetat de călugări de la Putna. A făcut vizite canonice în diferite parohii, ajungând până în Maramureș. La 18 februarie 1642, Dieta Transilvaniei se plângea de el că hirotonește preoți dintre iobagii români de pe moșiile nobiliare, ca să-i scape de iobăgie. De aceea, membrii Dietei cereau să i se interzică astfel de hirotonii, iar cei pe care i-a hirotonit să fie înapoiați proprietarilor, ca iobagi. Dar mitropolitul n-a îndeplinit nici una din dorințele calvinilor, ci a rămas statornic în credința ortodoxă, împreună cu păstoriții săi. | ||
+ | |||
+ | În anul 1642 este tipărit primul catehism în [[limba română]], al cărui conținut de credință era însă unul calvin (așa-numitul ''Catehism calvinesc'', care avea să primească renumitul ''Răspuns'' din partea mitropolitului [[Varlaam al Moldovei]]). Superintendentul calvin Ștefan Katona Geleji cere mitropolitului distribuirea acestui catehism în rândul tuturor credincioșilor ortodocși, însă acesta refuză categoric atât distribuirea catehismului, cât și celelalte restricții impuse misiunii sale încă de la numire. Iorest va fi fost întărit în convingerile sale ortodoxe și de [[Sinodul de la Iași]] din septembrie-octombrie 1642, care a aprobat [[Mărturisirea_Ortodoxă_(1642)|Mărturisirea Ortodoxă]] a lui [[Petru Movilă]]. | ||
+ | |||
+ | Ca urmare a opoziției sale față de încercările de atragere a credincioșilor ortodocși, ca și a schimbării conjuncturii politice, pe fondul creșterii tensiunilor între Principatul Transilvaniei și Moldova lui Vasile Lupu, situația mitropolitului Iorest a devenit tot mai precară. I s-a înscenat un proces în care a fost acuzat de imoralitate, proces judecat de un sinod ortodox local, iar mitropolitul a fost depus din treaptă și dat pe mâna autorităților civile, care l-au aruncat în închisoare și i-au confiscat bunurile în anul 1643. | ||
+ | |||
+ | === Viața după depunere din poziție === | ||
+ | |||
+ | A fost eliberat după câteva luni prin răscumpărare. Principele Gheorghe Rákoczy a fost cel care a împrumutat întreaga sumă pentru răscumpărarea mitropolitului, 1000 de taleri, o sumă foarte mare pentru acea vreme. Potrivit înțelegerii, Mitropolitul Iorest se angaja să restituie întreaga sumă împrumutată, având drept garanți 24 de credincioși. Dacă mitropolitul nu restituia suma, garanții ar fi urmat să o plătească în locul său. Mitropolitul se retrage în Moldova la mănăstirea sa de metanie, însoțit de mai mulți preoți și monahi. | ||
+ | |||
+ | Cu sprijinul ierarhilor moldoveni ai vremii, pleacă în Rusia în anul 1645, însoțit de un monah pe nume Gherman, făcând apel la țarul Mihail Feodorovici Romanov pentru a-l sprijini în restituirea sumei împrumutate de principele transilvan, foarte mare pentru acea vreme. A fost primit în audiență de țar, căruia i-a dus în dar părticele din moaștele Sf. Dimitrie al Tesalonicului. În schimb, țarul i-a făcut daruri bogate în bani și obiecte. A vizitat Moscova și probabil [[Mănăstirea Sfânta Treime-Sfântul Serghie|Lavra Sf. Serghie]] și s-a întors apoi, probabil în anul 1646, în Moldova. Și-a petrecut restul vieții la Mănăstirea Putna, mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul la [[12 martie]] 1678. | ||
+ | |||
+ | ===Episcop al Hușilor?=== | ||
+ | |||
+ | Au existat unele păreri conform cărora Mitropolitul Ilie Iorest ar fi păstorit Episcopia Hușilor în perioada petrecerii sale în Moldova (între 1655 și 1677). [[Mircea Păcurariu]] însă, în ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', respinge această teorie. | ||
==Proslăvirea== | ==Proslăvirea== | ||
− | + | [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[proslăvire]]a ca [[sfânt]] mărturisitor a Mitropolitului Ilie Iorest în anul 1950, iar proclamarea oficială a acestui act s-a făcut în anul 1955. | |
+ | |||
+ | {{Citat|Ținând seamă de viața sa curată, dar mai ales de râvna și pătimirea îndurată pentru apărarea Ortodoxiei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât la 28 februarie 1950 ca mitropolitul Ilie Iorest să fie cinstit ca sfânt mărturisitor de către întreaga Biserică Ortodoxă Română, în ziua de 24 aprilie a fiecărui an, odată cu [[Sava Brancovici]], unul dintre urmașii lui în [[scaun]]ul mitropolitan. Canonizarea sa solemnă s-a făcut la Alba Iulia, la 21 octombrie 1955.|Pr. [[Mircea Păcurariu]]}} | ||
==Imnografie== | ==Imnografie== | ||
− | [[Tropar]]ul | + | [[Tropar]]ul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Iorest și [[Sava Brancovici|Sava]], [[glas]]ul al 8-lea: |
− | :Mărturisitori ai Ortodoxiei | + | :Mărturisitori ai Ortodoxiei și buni arhipăstori ai Bisericii lui Hristos, îndreptători ai poporului, Preafericiți Ierarhi purtători de biruință, Iorest și Sava, cei ce v-ați învrednicit de cununa vieții, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre. |
+ | [[Condac]]ul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Iorest și Sava, glasul al 4-lea: | ||
− | + | :Ierarhilor preaîncuviințați ai dreptei credințe și apărători ai Bisericii lui Hristos, ocrotiți pe toți cei dreptcredincioși care cântă pururea: Bucurați-vă, Iorest și Sava, minunați mărturisitori ai Domnului! | |
− | |||
− | == | + | {{start box}} |
+ | {{succesiune| | ||
+ | înainte= Ghenadie al II-lea| | ||
+ | titlu= Mitropolit al Transilvaniei| | ||
+ | ani= 1640-1643| | ||
+ | după= [[Simion Ștefan]]}} | ||
+ | {{end box}} | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
+ | *Pr. Prof. Dr. [[Mircea Păcurariu]], ''Sfinți daco-români și români'', Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994. | ||
+ | *Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', vol. 2, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. | ||
+ | *[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/149/aprilie_ilie_iorest_sava_brancovici_viata.html Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici] | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
− | *http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-iorest-marturisitorul-mitropolit-al-ardealului.html | + | *[http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-iorest-marturisitorul-mitropolit-al-ardealului.html Sfântul Ierarh Iorest Mărturisitorul, Mitropolit al Ardealului] |
− | *http://www.calendar-ortodox | + | *[http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfintii-ierarhi-marturisitori-ilie-iorest-sava-brancovici-iosif-maramures-118746.html Sfinții ierarhi mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș] |
− | *http://www. | + | *[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie24.htm Sinaxar 24 aprilie] |
− | *http://www.sfintii-ardeleni.ro/2009/sfantul-ierarh-si-marturisitor-ilie-iorest-mitropolitul-transilvaniei/ | + | *[http://www.sfintii-ardeleni.ro/2009/sfantul-ierarh-si-marturisitor-ilie-iorest-mitropolitul-transilvaniei/ Sfântul Ierarh și mărturisitor Ilie Iorest] |
− | * | + | *[http://www.agnos.ro/blog/2008/04/23/sfintii-ierarhi-si-marturisitori-ilie-iorest-sava-brancovici-si-iosif-din-maramures/ Sfinții ierarhi și mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș] |
− | |||
− | |||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Sfinți români]] |
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Mitropoliți români]] |
+ | [[Categorie:Ierarhi români]] | ||
+ | [[Categorie:Mărturisitori]] |
Versiunea curentă din 6 aprilie 2024 10:54
Sf. Ierarh Mărturisitor Ilie Iorest | |
Date personale | |
Naștere | c. 1600, Transilvania |
Mutare la Domnul (†) | 12 martie 1678, Mănăstirea Putna |
Localizare | România |
Naționalitate | română |
Date cult | |
Tip | Ierarh mărturisitor |
Data canonizării | 1955 |
Prăznuire la data de | 24 aprilie |
Proclamare | Biserica Ortodoxă Română |
Biserici patronate |
Sfântul Ierarh Mărturisitor Ilie Iorest (cca. 1600- 12 martie 1678) a fost un mitropolit al Transilvaniei din secolul al XVII-lea care a mărturisit dreapta-credință în numele Domnului, suferind persecuții din această cauză.
Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește la 24 aprilie, împreună cu sfinții ierarhi și mărturisitori Iosif Mărturisitorul și Sava Brancovici.
Cuprins
Viața
Înainte de arhierie
Sfântul Ierarh și Mărturisitor Ilie Iorest s-a născut în jurul anului 1600, în Transilvania, primind la botez numele de Ilie. Nu se cunoaște nimic despre copilăria lui. A intrat de tânăr în Mănăstirea Putna, unde a fost călugărit, primind numele de Iorest și hirotonit întru ieromonah.
La recomandarea domnitorului moldovean Vasile Lupu, după moartea mitropolitului Transilvaniei, Ghenadie al II-lea, principele Gheorghe Rákoczy I al Transilvaniei acceptă numirea sa în scaunul mitropolitan de la Alba-Iulia. Sf. Ilie Iorest este hirotonit episcop în Țara Românească, la Târgoviște de mitropolitul Teofil, potrivit obiceiului și este instalat în scaunul de la Alba-Iulia în anul 1640.
Activitatea mitropolitană
A păstorit ca mitropolit la Alba-Iulia între anii 1640-1643. A depus eforturi intense pentru păstrarea credinței ortodoxe și s-a opus eforturilor autorităților transilvane de a impune calvinismul ortodocșilor români.
S-au făcut numeroase presiuni și asupra mitropolitului Iorest, ca să-i ajute la răspândirea învățăturii calvine. În acest scop, cu prilejul confirmării sale ca mitropolit, i s-a fixat un program în mai multe puncte, prin care îi cereau să lucreze în această direcție.
Ca mitropolit a continuat legăturile cu Moldova, fiind cercetat de călugări de la Putna. A făcut vizite canonice în diferite parohii, ajungând până în Maramureș. La 18 februarie 1642, Dieta Transilvaniei se plângea de el că hirotonește preoți dintre iobagii români de pe moșiile nobiliare, ca să-i scape de iobăgie. De aceea, membrii Dietei cereau să i se interzică astfel de hirotonii, iar cei pe care i-a hirotonit să fie înapoiați proprietarilor, ca iobagi. Dar mitropolitul n-a îndeplinit nici una din dorințele calvinilor, ci a rămas statornic în credința ortodoxă, împreună cu păstoriții săi.
În anul 1642 este tipărit primul catehism în limba română, al cărui conținut de credință era însă unul calvin (așa-numitul Catehism calvinesc, care avea să primească renumitul Răspuns din partea mitropolitului Varlaam al Moldovei). Superintendentul calvin Ștefan Katona Geleji cere mitropolitului distribuirea acestui catehism în rândul tuturor credincioșilor ortodocși, însă acesta refuză categoric atât distribuirea catehismului, cât și celelalte restricții impuse misiunii sale încă de la numire. Iorest va fi fost întărit în convingerile sale ortodoxe și de Sinodul de la Iași din septembrie-octombrie 1642, care a aprobat Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movilă.
Ca urmare a opoziției sale față de încercările de atragere a credincioșilor ortodocși, ca și a schimbării conjuncturii politice, pe fondul creșterii tensiunilor între Principatul Transilvaniei și Moldova lui Vasile Lupu, situația mitropolitului Iorest a devenit tot mai precară. I s-a înscenat un proces în care a fost acuzat de imoralitate, proces judecat de un sinod ortodox local, iar mitropolitul a fost depus din treaptă și dat pe mâna autorităților civile, care l-au aruncat în închisoare și i-au confiscat bunurile în anul 1643.
Viața după depunere din poziție
A fost eliberat după câteva luni prin răscumpărare. Principele Gheorghe Rákoczy a fost cel care a împrumutat întreaga sumă pentru răscumpărarea mitropolitului, 1000 de taleri, o sumă foarte mare pentru acea vreme. Potrivit înțelegerii, Mitropolitul Iorest se angaja să restituie întreaga sumă împrumutată, având drept garanți 24 de credincioși. Dacă mitropolitul nu restituia suma, garanții ar fi urmat să o plătească în locul său. Mitropolitul se retrage în Moldova la mănăstirea sa de metanie, însoțit de mai mulți preoți și monahi.
Cu sprijinul ierarhilor moldoveni ai vremii, pleacă în Rusia în anul 1645, însoțit de un monah pe nume Gherman, făcând apel la țarul Mihail Feodorovici Romanov pentru a-l sprijini în restituirea sumei împrumutate de principele transilvan, foarte mare pentru acea vreme. A fost primit în audiență de țar, căruia i-a dus în dar părticele din moaștele Sf. Dimitrie al Tesalonicului. În schimb, țarul i-a făcut daruri bogate în bani și obiecte. A vizitat Moscova și probabil Lavra Sf. Serghie și s-a întors apoi, probabil în anul 1646, în Moldova. Și-a petrecut restul vieții la Mănăstirea Putna, mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul la 12 martie 1678.
Episcop al Hușilor?
Au existat unele păreri conform cărora Mitropolitul Ilie Iorest ar fi păstorit Episcopia Hușilor în perioada petrecerii sale în Moldova (între 1655 și 1677). Mircea Păcurariu însă, în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, respinge această teorie.
Proslăvirea
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea ca sfânt mărturisitor a Mitropolitului Ilie Iorest în anul 1950, iar proclamarea oficială a acestui act s-a făcut în anul 1955.
Imnografie
Troparul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Iorest și Sava, glasul al 8-lea:
- Mărturisitori ai Ortodoxiei și buni arhipăstori ai Bisericii lui Hristos, îndreptători ai poporului, Preafericiți Ierarhi purtători de biruință, Iorest și Sava, cei ce v-ați învrednicit de cununa vieții, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfinților Ierarhi Mărturisitori Iorest și Sava, glasul al 4-lea:
- Ierarhilor preaîncuviințați ai dreptei credințe și apărători ai Bisericii lui Hristos, ocrotiți pe toți cei dreptcredincioși care cântă pururea: Bucurați-vă, Iorest și Sava, minunați mărturisitori ai Domnului!
Ilie Iorest | ||
---|---|---|
Precedat de: Ghenadie al II-lea |
Mitropolit al Transilvaniei 1640-1643 |
Urmat de: Simion Ștefan |
Surse
- Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-români și români, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994.
- Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 2, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994.
- Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Mărturisitori
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți români
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români