{{Diacritice}}{{spiritualitateSpiritualitate didactică}} '''Spovedania''' (sl. ''ispovĕdanije'') sau '''mărturisirea''' (gr. ἐξομολόγησις, ἡ — ''exomologhisis'' = spovedanie, mărturisire, confesiune) sau '''pocăinţapocăința''' este una din cele 7 [[Sfinte Taine]] ale Bisericii Ortodoxe.

Taina Marturisirii Mărturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele sapte șapte Taine si și cuprinde patru partipărți.

Prima parte este durerea inimii pentru pacate[[păcat]]e. SaSă-i para rau si sa planga pară rău și să plângă pentru pacatul păcatul prin care a suparat supărat pe Dumnezeu.

A treia este facerea canonului[[canon]]ului, prin hotararea in fata preotului cahotărârea în fața [[preot]]ului că-l va face.

A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea pacatelorpăcatelor, prin punerea mainilor mâinilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, dupa după canonul 8 al [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului I Ecumenic]], se numeste numește epicleza duhovniciei, adica adică venirea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfant Sfânt]] peste capul celui ce s-a marturisit mărturisit curat. Ca Că nu se poate incheia încheia taina Sfintei Spovedanii, decat decât atunci cand când a pus preotul mana mâna pe capul celui ce se marturisestemărturisește, dupa după cum arhiereul [[arhiereu]]l pune mana mâna pe capul diaconului [[diacon]]ului sau al preotului, cand il hirotoneste si când îl hirotonește și vine Duhul Sfant Sfânt prin succesiune apostolica[[apostol]]ică. Deci, la fel si și aici, Duhul Sfant Sfânt vine prin mana mână preotului, sa să dezlege sufletul care s-a spovedit.

Una din marile datorii duhovnicestiduhovnicești, atat atât ale monahilor, cat si cât și ale crestinilorcreștinilor, este spovedania pacatelorpăcatelor. Trebuie sa stim să știm mai intai ca toti gresim inaintea întâi că toți greșim înaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, altii alții mai putinpuțin, si și nimeni nu este fara fără de pacatpăcat. Acest lucru ni-l arata Sfanta Scriptura arată [[Sfânta Scriptură]] care zice : Toti Toți multe gresimgreșim. Iar de vom zice ca pacat că păcat nu avem, pe noi insine înșine ne inselam si adevarul înșelăm și [[adevăr]]ul nu este in în noi; iar daca dacă ne vom marturisi pacatelemărturisi păcatele, credincios si și drept este Dumnezeu, ca sa să ne ierte noua pacatele si sa nouă păcatele și să ne curateasca curățească pe noi de toata intinaciunea si toată întinăciunea și nedreptatea.

Daca Dacă mi-am marturisit mărturisit cu cainta si [[pocăinţă|căință]] și cu pregatire cuvenita si pregătire cuvenită și m-am spovedit curat, preotul, numai daca dacă a pus mana mâna pe cap si și a zis : " Dumnezeu sa „Dumnezeu să te ierte "ierte”, pacatele păcatele mele s-au ridicat.Iar dacă nu m-am dus cu căință și cu pregătire cuvenită la cel mai iscusit duhovnic, și n-am știut să mă mărturisesc curat, să descopăr toate păcatele mele, să primesc canon pentru ele și să le părăsesc, pot să fac o mie de dezlegări, că păcatul, otrava, a rămas tot în mine.De aceea folosul, valoarea cea scumpă a Sfintei Spovedanii nu ține de preot, ci de mine. Eu, dacă mă duc cu toată sfințenia, cu toată convingerea în fața lui Dumnezeu - că, atunci când mă duc în fața preotului, înaintea lui Dumnezeu mă duc, că preotul este numai un martor -, trebuie să-i spun toate păcatele mele. Altfel crezi că în ziua [[Judecată|judecății]] preotul poate să-ți ajute ceva, dacă n-ai spus drept? Doamne ferește! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decât ce i-ai spus tu. Iar dacă tu ai avut vreo rezervă și ai ținut vreun păcat nespus, toate păcatele le ai îndoite. Așa spun [[Sfinţii Părinţi|Sfinții Părinți]], pentru că ai crezut că Dumnezeu nu știe ce ai făcut tu.

Iar daca ==Condițiile spovedaniei==Iată care sunt condițiile pe care trebuie să le împlinească spovedania:* Spovedania trebuie să se facă înaintea duhovnicului. Deci, eu când mă duc la spovedanie înaintea preotului, mă duc în fața lui [[Dumnezeu]]. Preotul este un simplu martor. În ziuă judecății el atât poate spune, cât i-am spus eu. Ce nu i-am spus, nu -i dezlegat nici pe pământ, nici în cer. Dar eu, dacă m-am dus la spovedanie și i-am spus toate și preotul mi-a făcut dezlegare cu cainta si mâinile pe cap, eu sunt dezlegat.* Spovedania trebuie să fie completă și să nu se ascundă nimic din cele făptuite, cum am spus mai înainte. Ai auzit ce spune Sfântul [[apostolul Pavel|Apostol Pavel]]? Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuțit decât toată sabia cea cu pregatire cuvenita două tăișuri și străbate până la cel despărțitura trupului de a duhului, cea mai iscusit duhovnicînaltă unire între om și Dumnezeu.* Spovedania trebuie făcută de bună voie, după mărturia Duhului Sfânt, care zice: și din voia mea mă voi mărturisi Lui;* Spovedania trebuie să fie făcută cu umilință, căci inima înfrântă și [[smerenia|smerită]] Dumnezeu nu o va urgisi;* Spovedania să nu fie prihănitoare, si nadică să nu dăm vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo altă zidire a lui Dumnezeu, nici chiar pe [[diavol]]i. La spovedanie numai pe noi să ne învinuim și să ne prihănim, cum zice Sfântul [[Ioan Scărarul]]: „A mea este buba, a mea este rana; dintru a mea [[lenea|lenevire]] s-am stiut sa ma marturisesc curata făcut, iar nu dintr-a altuia”.* Spovedania se cuvine să fie dreaptă, adică să spui adevărul, sa descopar spune cum ai făcut toate pacatele mele, sa primesc canon pentru ele si sa le parasesc, pot sa fac fără rușine. Isus Sirah spune: „Este rușine care aduce păcat și este rușine care aduce slavă și har”.Rușinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scutește pe tine de rușinea aceea pe care o vom suferi cu toții la ziuă cea înfricoșată a Judecății lui Dumnezeu.* Spovedania să fie hotărâtoare. Să luăm înaintea duhovnicului o mie mare hotărâre de dezlegaria nu mai păcătui, ca pacatulajutându-ne nouă dumnezeiescul har, otravași să voim mai bine a muri de mii de ori decât a mai păcătui de acum înainte cu voința noastră. Sfântul [[Vasile cel Mare]] zice: „Nu se folosește de mărturisire, nici se mărturisește, cel ce zice la spovedanie numai că a ramas tot in minegreșit, de însă rămâne iarăși în păcat și nu m-am dus pregatitl urăște”. Toată pocăința ta întru aceasta constă, adică să te hotărăști a-ți schimba viața.

De aceea folosulCând mă duc la mărturisire cu părere de rău și cu pocăință, și îmi cunosc greșalele, îi spun preotului câte țin eu minte. Dar ca să ții minte și să faci o mărturisire întreagă, valoarea cea scumpa a Sfintei Spovedanii nu tine de te duce cu ochii legați la preot, ci de minecă diavolul îți ia mintea și uiți. EuCu o săptămână sau două înainte, daca ma duc cu toata sfinteniastai într-o cameră liniștită, cu toata convingerea in fata lui Dumnezeu ia- cați un caiet și scrie toate păcatele tale din copilărie până în ziua spovedaniei. Ce păcate am eu pe conștiință, de când eram copil mic, când eram de cinci ani, când eram de șapte ani, atunci cand ma duc in fata preotuluicând eram în clasa întâi la școală, inaintea lui Dumnezeu ma duccând eram în clasa a doua, ca preotul este numai un martor când eram într-a noua, când eram fată mare, înainte de [[căsătorie]], trebuie sa-i spun toate pacatele melesau după căsătorie, când eram militar, când eram flăcău. Scrie, că și diavolul a scris. Avem contabil bun, îngerul rău pe umărul stâng, care scrie tot, și îngerul cel bun pe umărul drept, care scrie și el faptele cele bune ale omului.

Altfel crezi ca in ziua judecatii preotul poate saȘi atunci uite ce-i. Știi că nimic necurat nu va intra întru [[Împărăţia lui Dumnezeu|Împărăția cerurilor]]? De aceea, cel mai mare bine pe care poți să-l faci unui om, este acesta. Dacă vezi că s-ti ajute cevaa îmbolnăvit în casă la tine, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau băiatul sau fratele, cine a slăbit de boală și se apropie de moarte, daca nnu se poate un bine mai mare decât să-ai spus drept ? Doamne fereste i aduci preotul repede. Nu doctorul. Doctorul este un bolovan de pământ ca și tine! Preotul n-a putut dezlega luat dar de la spovedanie decat Dumnezeu. Nu ați auzit în [[Evanghelie]]? Ce veți lega voi pe pământ, va fi legat și în ceruri și ce veți dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat și în ceruri! Dacă ai reușit să-l spovedești curat înainte de moarte, i-ai spus tusalvat sufletul. Iar daca tu ai Când se duce la vămi, sufletul care a avut vreo rezerva si ai tinut vreun pacat nespuspăcate, toate pacatele dacă le ai indoite-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfânt a șters tot de pe tabelele lor. Crăpă, mor de ciudă diavolii: „Ia uită-te, domnule! L-am avut în mână!” Duhul Sfânt i-a șters păcatele. Asa spun Sfintii ParintiAceastă putere le-a dat Dumnezeu preoților, pentru ca ai crezut ca că dacă nu dădea Dumnezeu această putere preoților, nimeni din oameni nu stie s-ar fi [[mântuire|mântuit]].Dar Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul și pământul, a știut cum să facă pentru a mântui lumea. Când a înviat [[Iisus|Hristos]] această putere le-a dat [[Apostol]]ilor. Ce le-a spus la Apostoli? A suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt; cărora le veți ține păcatele, ținute vor fi și cărora le veți ierta, iertate vor fi și orice veți dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat și în cer... Ce, fraților, voi nu ați citit? Nu ați auzit Evanghelia? Deci, când vezi că ești [[boala|bolnav de moarte]], nu alerga la doctor, că poate te omoară acela și mori nemărturisit. Întâi spovedește-te și apoi du-te și la doctor, dacă este cazul, dar tu să fii mărturisit. Dacă ai facut murit, gata, te-ai ușurat! Că vei muri în mâinile doctorului, că vei muri acasă, tusă fii mărturisit. Însă întâi doctorul sufletelor, că el te va scoate din [[iad]]. Așa. Și nu te gândi că n-are dar.

==Condițiile spovedanieiCanonul==Iata care sunt conditiile pe care trebuie sa le implineasca spovedania :* Spovedania trebuie sa se faca inaintea duhovnicului. Deci, eu cand ma duc la După o spovedanie inaintea preotuluicurată, ma duc in fata lui Dumnezeu. Preotul este trebuie să primim un simplu martor. In ziua judecatii el atat poate spune, cat i-am spus eu. Ce nu i-am spuscanon, nu-i dezlegat nici pe pamant, nici in cer. Dar eu, daca mcare trebuie să-am dus la spovedanie si i-am spus toate si preotul mi-a facut dezlegare cu mainile pe cap, eu sunt dezlegatl ținem.* Spovedania trebuie sa fie completa si sa nu Cel ce se ascunda nimic din cele faptuite, cum am spus mai inainte. Ai auzit ce spune Sfantul Apostol Pavel ? Cuvantul lui Dumnezeu este mai ascutit decat toata sabia cea cu doua taisuri si strabate pana la despartitura trupului spovedește are mare datorie de a duhului, cea mai inalta unire intre om si Dumnezeu-și face canonul dat pentru a scăpa de chinul cel veșnic al iadului.* Spovedania trebuie facuta de buna voie, dupa marturia Duhului Sfant, care zice : si din voia mea ma voi marturisi Lui;* Spovedania trebuie sa fie facuta cu umilinta, caci inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi;* Spovedania sa nu fie prihanitoare, adica sa nu dam vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo alta zidira a lui Dumnezeu, nici chiar pe diavoliVedem în [[Sfânta Scriptură]] că prin canon s-au curățit toți cei ce au păcătuit înaintea Domnului. La spovedanie numai pe noi sa ne invinuim si sa ne prihanim, cum zice Sfantul Ioan Scararul : " A mea este bubaAltfel, cel ce a mea este rana; dintru a mea lenevire sprimit canon și nu-a facutl face, iar nu dintr-a altuia ".* Spovedania se cuvine sa fie dreapta, adica sa spui adevarul, spune cum ai facut toate, fara rusinepoate curăți de lepra păcatului și nici sufletul său nu este slobozit din robia dracilor. Isus Sirah spune : Este rusine care aduce pacat si este rusine care aduce slava si har.Rusinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scuteste pe tine de rusinea aceea pe care o vom suferi bine știut că cel ce se pocăiește cu totii la ziua cea infricosata a Judecatii lui Dumnezeu.* Spovedania sa fie hotaratoare. Sa luam inaintea duhovnicului o mare hotarare adevărat, nu numai că primește canonul dat de a nu duhovnicul său, ci singur cere mai pacatuimult canon, ajutandu-ne noua dumnezeiescul harștiind că ori aici vremelnic, si sa voim mai bine a muri de mii de ori decat a mai pacatui de acum inainte cu vointa noastradincolo veșnic, păcătoșii trebuie să-și facă canonul.

Sfantul Vasile cel Mare zice : " Nu se foloseste Iar canonul să fie după măsura puterii fiecăruia. Ai auzit ce spune Sfântul [[Marcu Ascetul]]? „Câtă deosebire are arama de fier și fierul de găteje - adică de marturisirevreascuri -, nici se marturisesteatâta deosebire este între un trup și altul”. Altul este din fire sănătos și tare și poate să postească și să nu mănânce până seara; iar altul, cel ce zice la spovedanie numai ca a gresitsăracul, insa ramane iarasi in pacat si nudacă n-l uraste ". Toata pocainta ta intru aceasta consta, adica sa te hotarasti amâncat de două -ti schimba viatatrei ori pe zi, cade. În toate acestea se caută scopul. De aceea dreapta socoteală este împărăteasa faptelor bune.

Cand ma duc Tu crezi că pe dracul îl întreci la marturisire fugă? El într-o clipă este la marginea pământului. Numai cu parere asta îl întreci: dacă te smerești și te socotești a fi praf și cenușă și păcătos și neputincios și nevrednic de rau si cu pocainta, si imi cunosc gresalele, ii spun preotului cate tin eu mintea trăi pe pământ. Dar ca sa tii minte si sa faci o marturisire intreaga, Numai de smerenie se teme diavolul! De alta nu te duce cu ochii legati la preot, ca diavolul iti ia mintea si uitise teme el. Cu o saptamana sau doua inaintePoți să fii tu nevoitor cât îi lumea, stai intr-o camera linistitadacă nu știi să ceri iertare, ia-ti un caiet si scrie toate pacatele tale din copilarie pana in ziua spovedanieiești batjocorit de diavoli.

Ce pacate am eu pe constiintaDe aceea, fraților, să ne ajute [[mila]] Domnului să câștigam oleacă de cande eram copil micsmerenie și dreaptă socoteală, cand eram fiindcă în lumea aceasta sunt curse și ispite și fel de fel de cinci ani, cand eram nedumeriri pământești și duhovnicești. Dar să avem în toate dreaptă socoteală. Că pădurea nu se teme de sapte ani, cand eram in clasa intai cel ce încarcă o dată mult pe o căruță. Știe că mai la scoalvale se rupe osia și se strică carul. Ea se teme de acela care ia câte un lemnișor și-l duce acasă. Așa și vrăjmașul, cand eram in clasa a doua, cand eram intr-a nouanu se teme de cel care începe cu multă nevoință, cand eram fata marecă obosește și rămâne. Ci, inainte se teme de casatoriecel care ia câte oleacă așa, sau dupa casatorieîncet, cand eram militarîncet. Sfântul [[Teodosie]] spune: „De lucrezi câte puțin, cand eram flacaucâte puțin se îmbogățește cineva și la cele trupești și la cele duhovnicești!”. Câte oleacă! Așa să luați fapta bună, câte oleacă și să vă pară rău că n-ați făcut mai mult.

Scrie, ca si diavolul a scris. Avem contabil bun, ingerul rau pe umarul stang, care scrie tot, si ingerul cel bun pe umarul drept, care scrie si el faptele cele bune ale omului==Spovedania generală==- Când se face spovedania generală? au întrebat unii credincioși.

Si atunci uite ce-i. Stii ca nimic necurat nu va intra intru Imparatia cerurilor ? De aceea, cel mai mare bine O dată pe care poti sa-l an trebuie să faci unui omspovedania generală, este acestadin mică copilărie. Daca vezi ca s-a imbolnavit in casa la tineSfântul [[Nicodim Aghioritul]] spune: O dată pe an, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau baiatul sau frateleîn [[Postul Mare]], cine a slabit de boala si se apropie de moarte, nu se poate un este bine mai mare decat sa-i aduci preotul repede. Nu doctorulfaci spovedania generală. Doctorul este un bolovan Știi de pamant ca si tine ! Preotul a luat dar de la Dumnezeuce? Pentru smerenie. Nu ati auzit in Evanghelie ? Ce veti lega voi pe pamant, va fi legat si in ceruri si ce veti dezlega voi pe pamant, va fi dezlegat si in ceruri !Daca ai reusit saTe ajută mult să-l spovedesti curat inainte de moarte, i-ai salvat sufletulți aduci aminte păcatele. Cand se duce la vamiEu mă mărturisesc, sufletul dar dracul mă face să uit păcatele mele cu care a avut pacate, daca le-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfant a sters tot de am mâniat pe tabelele lor. Crapa, mor de ciuda diavolii : " Ia uita-te, domnule ! L-am avut in mana ! " Duhul Sfant i-a sters pacatele. Aceasta putere le-a dat Dumnezeu preotilor, ca daca nu dadea Dumnezeu aceasta putere preotilor, nimeni din oameni nu s-ar fi mantuit.

Dar Dumnezeueu, Cel ce a facut cerul si pamantulcând fac spovedania generală, a stiut cum sa faca pentru a mantui lumea. Cand a inviat Hristos aceasta putere mi le-a dat Apostolilorface îngerul cât muntele în fața mea. Ce le-a spus la Apostoli „Vezi cine ești? A suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfant; carora le veti tine pacatele” Smerenia! Și atunci, tinute vor fi si carora le veti iertamai mult se apropie Dumnezeu de noi, iertate vor fi si orice veti dezlega voi pe pamant, va fi dezlegat si in cer când noi ne smerim din adâncul sufletului... Ce, fratilor, voi nu ati citit ? Nu ati auzit Evanghelia - Dar ce încredere avem că ni s-au iertat toate păcatele prin spovedanie?

Deci, cand vezi ca esti bolnav de moarte, nu alerga la doctor, ca poate te omoara acela si mori nemarturisit. Intai spovedeste-te si apoi du-te si la doctor, daca este cazul, dar tu sa fii martusrisit. Daca ai murit, gata, te-Dar dumneata dacă ai usurat ! Ca vei muri in mainile doctoruluispălat o rufă bine, ca vei muri acasacurată, tu sa fii marturisit. Insa intai doctorul sufletelorși dacă se mai murdărește, ca el te va scoate nu o mai speli din iad. Asa. Si nu te gandi ca n-are darnou? Nu pui sodă și leșie și o pui la uscat? Precum cămașa trebuie spălată, așa și sufletul trebuie spălat mereu prin deasă spovedanie.

==CanonulSpovedania deasă==Dupa Dar Sfinții părinți și mai ales Sfântul Nicodim Aghioritul avea o spovedanie curataînvățătură pentru duhovnic: „Sfătuiește-i, trebuie sa primim un canono! duhovnice, la spovedanie deasă și curată pe care trebuie sa-l tinemtoți”. Cel ce O dată în an se spovedeste are mare datorie de aface spovedania generală din nou. Și asta-si face canonul dat i pentru smerenie și pentru ca omul să nu uite neputințele lui, cu care a scapa de chinul cel vesnic al iaduluisupărat pe Dumnezeu. Așa este.

Vedem in Sfanta Scriptura ca prin canon sDe aceea trebuie să ne pocăim, să ne pară rău. Pentru că Dumnezeu este atât de milostiv și de bun, că nu mai ține minte răul ce-au curatit toti cei am făcut, dacă noi ne întoarcem din toată inima și ne mărturisim. Ați văzut ce au pacatuit inaintea Domnuluispune proorocul [[Isaia]]: Întoarceți-vă către Mine și Mă voi întoarce către voi, fiii oamenilor. AltfelDe vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, cel ce a primit canon si nu-l faceca zăpada vă voi albi, nu se poate curati și de lepra pacatului si nici sufletul sau vor fi ca roșeala, ca luna le voi face albe și nu este slobozit din robia dracilorvoi mai pomeni cele dintâi ale voastre.

Este bine stiut ca cel ce se pocaieste În bunătatea Lui cea fără margini, El știe neputința noastră, că greșim cu adevaratvoie și fără voie, cu știință și cu neștiință. Nu este clipă când nu greșim înaintea Domnului. Dar nimeni nu numai ca primeste canonul dat de duhovnicul sau, ci singur cere știe firea omului mai mult canon, stiind ca ori aici vremelnic, ori dincolo vesnicDumnezeu, pacatosii trebuie sacăci El ne-si faca canonula făcut din nimic.

Iar canonul sa fie dupa masura puterii fiecaruiaDe aceea, cum ne întoarcem către El cu lacrimi, cu părere de rău, cu spovedanie curată, ne și iartă. Ai auzit ce spune Sfantul Marcu Ascetul ? " Cata deosebire Cine are arama păcate mai grele trebuie să facă oleacă de fier si fierul de gateje - adica de vreascuri -canon, atata deosebire că Dumnezeu totdeauna este intre un trup si altul ". Altul este din fire sanatos si tare si poate sa posteasca si sa nu manance pana seara; iar altulgata să ne primească și să ne ierte, saracul, daca n-a mancat de doua - trei ori pe zi, cade jos. In toate acestea se cauta scopul. De aceea dreapta socoteala este imparateasa faptelor bunecăci suntem zidirea Lui.

Tu crezi ca Nimeni nu L-a făcut pe dracul il intreci la fuga ? El intrHristos să coboare din cer, decât mila Lui, [[iubirea|dragostea]] Lui pentru oameni. I-o clipa este la marginea pamantuluia fost milă de neamul omenesc. Numai cu asta il intreci Că atât de multă dragoste are față de neamul omenesc, încât auzi ce spune Sfântul [[apostolul Ioan|Ioan Evanghelistul]]: daca te smeresti si te socotesti a fi praf si cenusa si pacatos si neputincios si nevrednic Atât de mult a trai iubit Dumnezeu lumea, încât pe pamant. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poti sa fii tu nevoitor cat ii lumeaUnul născut, daca nu stii sa ceri iertareFiul Său, esti batjocorit de diavoliL-a trimis în lume să mântuiască neamul omenesc.

De aceeaA venit Mântuitorul Iisus Hristos, fratilornu numai să ne învețe ce trebuie să facem, sa ne ajute mila Domnului sa castigam oleaca de smerenie si dreapta socotealaci pentru ca să sufere pentru noi suferințe, batjocuri, scuipări, fiindca in lumea aceasta sunt curse si ispite si fel de fel de nedumeriri pamantesti si duhovnicesti. Dar sa avem in toate dreapta socoteala. Ca padurea nu se teme de cel ce incarca o data mult bătăi și moarte pe o caruta. Stie Cruce, pentru ca mai la vale se rupe osia si se strica carul. ea se teme de acela să scoată neamul lui [[Adam]] din iad, care ia cate un lemnisor si-l duce acasa. Asa si vrajmasul, nu se teme stătea acolo de cel care incepe cu multa nevointa5508 ani, ca oboseste si ramane. Cicât au fost, se teme de cel care ia cate oleaca asala primul Adam, incet, incetpână la venirea Noului Adam - Hristos.

Sfantul Teodosie spune : " De lucrezi cate putinDeci, cate putin se imbogateste cineva si să avem către Dumnezeu inimă de fiu, și să-L iubim din toată inima. Iar când am greșit ceva, îndată să cerem iertare și să alergăm la cele trupesti si la cele duhovnicesti !". Cate oleaca ! Asa sa luati fapta bunamărturisire, cate oleaca si sa va para rau ca nsă-L împăcăm pe Dumnezeu, căci l-ati facut mai multam supărat, că Domnul niciodată nu ține minte răul. Dacă vede că ne-am întors, se întoarce și El către noi.

==Spovedania generală==- Cand se face spovedania generala Să avem către noi inimă de judecător. Adică cum? au intrebat unii credinciosiSă ne judecăm.<br>- O data pe an tebuie sa faci spovedania generala din mica copilarie. Sfantul Nicodim Aghioritul spune : O data pe anOare, in Postul Mare, este bine sa faci spovedania generala. Stii de ce gândim noi îi place lui Dumnezeu? Pentru smerenie. Te ajuta mult sa-ti aduci aminte pacatele. Eu ma marturisesc, dar dracul ma face sa uit pacatele mele cu care am maniat pe Ce vorbim noi oare îi place lui Dumnezeu? Ce fac eu acum oare îi place lui Dumnezeu.<br>?Dar eu, cand fac spovedania generala, mi le face ingerul cat muntele in fata meaȘi îndată conștiința ne spune da sau nu. " Vezi cine esti ? " Smerenia ! Si atunciCăci de se va judeca omul pe sine, mai mult se apropie nu va cădea în [[Judecată|judecata lui Dumnezeu de ]]! Să ne facem judecători noiînșine: Măi, cand noi ne smerim din adancul sufletului.aceasta nu- Dar i bun ce incredere avem ca ni sfac, aceasta nu-au iertat toate pacatele prin spovedanie ?<br>i bun ce vorbesc; aceasta nu- Dar dumneata daca ai spalat o rufa bine, curata, si daca se mai murdareste, nu o mai speli din nou ? Nu pui soda si lesie si o pui la uscat ? Precum camasa trebuie spalata, asa si sufletul trebuie spalat mereu prin deasa spovedanie.i bun ce intenționez eu să fac!

==Spovedania deasă==Dar Sfintii parinti si Către aproapele să avem inimă de mamă. Ai văzut o mamă bună? Chiar dacă are copii mai ales Sfantul Nicodim Aghioritul avea mulți și dacă unul o invatatura pentru duhovnic supără, o necăjește în fel și chip, ea are milă de toți. Dacă vede că un copil de-al ei a căzut în apă și se îneacă, sau în foc, și strigă: " Sfatuieste„Mamă, nu mă lăsa!”, ea uită tot. Uită că a supărat-io și se duce către dânsul și-l scapă, ochiar cu riscul vieții. Că așa este mama! duhovniceAdevărata mamă nu mai ține minte răul. Atât iubește pe copii. Iată, la spovedanie deasa si curata pe toti "așa trebuie să avem și noi inima noastră față de toți. Să ne fie milă de toți, și de străini și de ai noștri. O data in an se face spovedania generala din nouAșa cere Dumnezeu în Sfânta [[Evanghelie]]. Si astaN-ai văzut cloșca? Are atâția pui și dacă i -ai luat numai unul, iți sare în cap, măcar că are mulți. Așa și mama cea bună își pune sufletul pentru smerenie si pentru copii. Această inimă de mamă o cere Dumnezeu de la noi. S-o avem față de toți. Când a fi unul, care chiar de ne-a făcut rău, chiar de ne-a supărat, însă când îl vom vedea că este la necaz, să sărim să-l ajutăm, ca omul sa să vadă el că noi avem dragoste și nu uite neputintele lui, cu ținem minte răul pe care ni l-a suparat pe făcut el. Numai așa vom fi fii ai lui Dumnezeu. Asa estedupă dar.

Ati vazut ce spune proorocul Isaia : Intoarceti-va catre Mine si Ma voi intoarce catre voi, fiii oamenilor. De vor fi pacatele voastre ca mohoraciunea, ca zapada va voi albi, si de vor fi ca roseala, ca luna le voi face albe si nu voi mai pomeni Acum să spunem pe scurt despre cele dintai cinci foloase ale voastredesei spovedanii.

In bunatatea Lui cea fara marginiPreabunul Dumnezeu a pus în lume Taina aceasta a Spovedaniei, El stie neputinta noastracă dacă n-ar fi fost aceasta după [[botez]], ca gresim nimeni nu s-ar putea mântui. Cine reușește să facă o spovedanie curată, reușește să facă al doilea Botez; după cum ați văzut că zice preotul la moliftă: „De vreme ce cu voie si fara voieal doilea botez te-ai botezat, cu stiinta si cu nestiintadupă rânduiala tainelor creștinești”. Nu Dar spovedania, fiind o spălare sau un botez duhovnicesc al sufletului, după Botezul cel dintâi, este clipa cand nu gresim inaintea Domnului. Dar nimeni nu stie firea o taină prin care se iartă păcatele omului prin dezlegare de la [[duhovnic]] și este bine să se facă cât mai mult ca Dumnezeu, caci El ne-a facut din nimicdes.

Dumnezeiescul părinte [[Ioan Gură de Aur]] zice așa în cartea care se numește ''Puțul'' sau ''Fântâna'' pe românește: „De este cu putință, o, creștine, și în fiecare ceas să te mărturisești la duhovnic”.De aceeace? Pentru că nu este clipă și minut când nu greșim lui Dumnezeu. Deci, cum ne intoarcem catre El cu lacrimidacă greșim în fiecare clipă lui Dumnezeu, cu parere este prea de raunevoie să se facă deasă spovedanie, să spălăm sufletul prin mărturisire curată cu spovedanie curatacăință și canon, pentru că se înnegrește haina sufletului nostru cea curățită la Botez, ne si iarta. Cine are pacate mai grele trebuie sa faca oleaca prin tot felul de canon, ca Dumnezeu totdeauna este gata sa ne primeasca si sa ne iertepăcate, caci suntem zidirea Luidin ceas în ceas și din minut în minut.

Nimeni nu L-În vremea veche a facut creștinismului patristic, creștinii se mărturiseau în fiecare zi la duhovnici. Dar pe Hristos sa coboare din cervremea aceea se și împărtășeau în fiecare zi, decat mila Luicum arată la [[Faptele Apostolilor|Fapte]]: ...și erau toți în biserică, dragostea Lui pentru oameni. Icând s-a fost mila de neamul omenescîntemeiat [[Biserica]], și stăruiau în învățătura [[Apostol]]ilor și în împărtășire, în frângerea pîinii și în [[rugăciune]]. ... Ca atat de multa dragoste are fata de neamul omenesc, incat auzi iar toți cei ce spune Sfantul Ioan Evanghelistul : Atat credeau erau laolaltă și toate le aveau de mult obște. Astfel s-a iubit Dumnezeu lumeaîntemeiat prima obște apostolică. Toate le dădeau Bisericii și pe ei înșiși se dădeau lui Hristos. Pe vremea aceea, incat pe Unul nascutdupă terminarea slujbei, Fiul Sauși masa se dădea în biserică, Lmesele agape. Mai târziu s-a trimis in lume sa mantuiasca neamul omenescau scos în pridvorul bisericii și pe urmă acasă la creștini, fiind binecuvântate de Sfinții Apostoli.

A venit Mantuitorul Iisus HristosSpovedania se făcea la început în fiecare zi. Mai târziu oamenii, nu numai sa ne invete ce trebuie sa facemrărind cu Sfânta Împărtășanie, ci pentru ca sa sufere pentru noi suferinteau rărit-o și cu Sfânta Spovedanie. Și vedeți acum de-abia se mai spovedesc în cele patru posturi. Atâta s-a răcit [[credinţa|credința]] și evlavia, batjocurimai ales față de Spovedanie, scuipari, batai si moarte pe Cruce, pentru ca sa scoata neamul lui Adam din iadși chiar de împărtășirea cu Preacuratele Taine, care statea acolo aduc cel mai mare folos și putere de 5508 anicreștere duhovnicească a sufletelor noastre prin harul Duhului Sfânt, cat au fost, de la primul Adam, pana la venirea Noului Adam - Hristoscare vine peste noi prin aceste Sfinte Taine.

DeciAici vom vorbi, sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, si sa-L iubim din toata inima. Iar cand am gresit ceva, indata sa cerem iertare si sa alergam la marturisire, ca sa-L impacam pe Dumnezeu, caci l-am suparat, ca Domnul niciodata nu tine minte raul. Daca vede ca ne-am intorsnumai despre Spovedanie, se intoarce si El catre noici despre foloasele desei spovedanii.

Sa avem catre noi inima de judecatorFoloasele desei spovedanii sunt cinci. Adica cum ? Sa ne judecam. Oare, ce gandim noi ii place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi oare ii place lui Dumnezeu ? Ce fac eu acum oare ii place lui Dumnezeu ?Si indata constiinta ne spune da sau nu. Caci de se va judeca omul pe sine, nu va cadea in judecata lui Dumnezeu ! Sa ne facem judecatori noau insine : " Mai, aceasta nu-i bun ce fac, aceasta nu-i bun ce vorbesc; aceasta nu-i bun ce intentionez eu sa fac ! "

Catre aproapele sa avem inima de mama===Primul folos al desei spovedanii===Primul folos al desei spovedanii, este acela că păcatul nu prinde rădăcini în noi și se strică din suflet cuibul satanei. Ai vazut o mama buna ? Chiar daca are copii mai multi si daca unul o supara[[Diavol]]ul, văzând că te spovedești des, o nacajeste in fel si chipte căiești, ea are mila de toti. Daca vede ca un copil dete rogi și-al ei a cazut in apa si se ineacal pârăști mereu, sau in foc, si striga zice așa: " Mama, nu ma lasa ! "„Degeaba mă ostenesc cu dânsul, ea uita tot. Uita ca a suparat-o si că se duce catre dansul simereu la preot și se spovedește, și-l scapadezleagă, și eu nu câștig nimic. Mai bine mă duc la cei care dorm, care n-au grijă de [[mântuire]], chiar care nu se spovedesc cu riscul vietiianii, că aceia nu mi se mai împotrivesc!”.

Ca asa este mama ! Adevarata mama nu mai tine Cine se spovedește des, știe ce a greșit, că ține minte raul. Atat iubeste pe copiiDacă nu s-a spovedit de câteva zile: „Măi, ce-am făcut?”. IataEl îndată își aduce aminte, asa trebuie sa avem si noi inima noastra fata de toti. Sa ne fie mila de totiiar dacă lasă să treacă o lună sau două sau poate și un an, si de straini si de ai nostri. Asa cere Dumnezeu in Sfanta Evanghelie.unde să țină el minte?

NCă într-ai vazut closca ? Are atati apui si daca io zi dacă s-ar ispiti omul pe sine, stai undeva într-un unghi de casă, într-un colț și pândește-ai luat ți gândurile tale numai unultimp de două ceasuri, iti sare in cap, macar ca are multisă vezi în câte feluri umblă mintea. Asa si mama cea buna isi pune sufletul pentru copii. Aceasta inima de mama o cere Dumnezeu de Și la noi. Scâte păcate se duce dacă n-o avem fata strunești cu rugăciunea și cu frica de totiDumnezeu. Cand a fi unul, care chiar de neDar într-a facut rauo zi sau două? Dar umblând în societate cu lumea și vorbind cu lumea și văzând și auzind, chiar de ne-a suparat, insa cand il vom vedea ca este la necaz, sa sarim sa-l ajutam, ca sa vada el ca noi avem dragoste si nu tinem minte raul cât se încarcă sufletul nostru pe care ni l-a facut el. Numai asa vom fi fii ai lui Dumnezeu dupa dar.conștiință în fiecare ceas?

==Folosul =Al doilea folos al desei spovedanii===Al doilea folos al desei spovedanii este că omul ține minte ușor greșelile făcute de la ultima spovedanie, pe când cel ce se mărturisește rar, cu anevoie poate să-și aducă aminte de toate câte a făcut. Astfel, multe din păcate rămân nespovedite și, prin urmare, neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte în ceasul morții, dar fără de folos, căci i se leagă limba și nu le mai poate mărturisi.

Acum sa spunem Vai de acela care se duce la mărturisire și spune o seamă de păcate și o seamă nu le spune; sau le spune și pe scurt despre cele cinci foloase ale desei spovedaniiacelea, dar nu sincer cum le-a făcut. Caută cuvinte de acoperire; așa de ici de colo, crede el că poate minți pe Dumnezeu, că nu știe Dumnezeu cum s-a făcut păcatul și în ce fel? El crede că trebuie să-i spună duhovnicului câteva păcate și, dacă l-a dezlegat, este iertat.

Preabunul Dumnezeu a pus in lume Taina aceasta a Spovedaniei[[Duhovnic]]ul dezleagă numai ce aude; celelalte păcate rămân legate, ca daca că acela n-ar fi a fost aceasta dupa botezsincer și nicidecum nu reușește să se ușureze. Deci a doua pricină ca spovedania să fie bună, nimeni trebuie să fie sinceră și curată. Tot ce ține minte omul să spună, că nu s-ar putea mantuii spune preotului. Cine reuseste sa faca o spovedanie curata, reuseste sa faca al doilea Botez; dupa cum ati vazut Preotul e un om de țărână ca zice preotul la molifta : " De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezatși noi. El a primit puterea de a lega și dezlega păcatele, dupa randuiala tainelor crestinesti "prin lucrarea Duhului Sfânt.

Dar spovedaniaDacă vrea să facă păcatul, fiind o spalare sau un botez duhovnicesc al sufletuluiîl face, dacă nu, dupa Botezul cel dintainu. Diavolul numai îi dă în gând, iar el dacă este o taina prin care prost și se iarta pacatele omului prin dezlegare amăgește, îl face. Poți să spui tu în ziua judecății: „Doamne, diavolul m-a dus la crâșmă, diavolul m-a dus la muierea cutare, diavolul m-a dus la furat, diavolul m-a dus la beție, diavolul la avort, la toate!” Iar diavolul va spune atunci: „Doamne, să-mi arate martori, că m-a văzut când îl duceam de mână la crâșmă, la desfrâu sau la duhovnic si este bine sa se faca cat mai desavort!”.Dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur Apoi va zice asa in cartea care se numeste " Putul " sau " Fantana " pe romaneste omului: " De este cu putinta„Vezi că ești prost? Eu ți-am dat în gând să faci păcatul. Dacă ai fost prost, o, crestine, si in fiecare ceas sa te marturisesti la duhovnic "-ai dus tu singur! Nu te-am dus eu de mână! Dacă m-ai ascultat ești al meu!”.

De ce Deci prin deasa spovedanie se strică cuibul satanei. Ai văzut cocostârcul? Pentru ca Face cuib pe casă la tine; și-i o pasăre foarte fină. Dacă i-ai stricat cuibul o dată, de două ori, nu este clipa si minut cand nu gresim lui Dumnezeu-ți mai vine acolo. Știe că-i ești dușman. DeciAșa și noi, daca gresim in fiecare clipa lui Dumnezeudacă-i stricăm cuibul satanei, el nu mai vine repede. Și acesta este prea de nevoie sa se faca deasa spovedanie, sa spalam un om care ține sufletul prin marturisire curata cu cainta si canoncurat, pentru ca se innegreste haina sufletului nostru cea curatita la Botez, prin tot felul de pacate, din ceas in ceas si din minut in minutcă nu poate suferi păcatele.

In vremea veche a crestinismului patristic, crestinii se marturiseau in fiecare zi la duhovniciDeci al cincilea folos al sfintei spovedanii este îndoit. Dar pe vremea aceea se si impartaseau in fiecare zi, cum arata la Fapte : ... si erau toti in biserica, cand s-a intemeiat Biserica, si staruiau in invatatura Apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciune. ... iar toti cei ce credeau erau laolalta si toate le aveau de obste.Astfel s-a intemeiat prima obste apostolicaMai întâi că stricăm cuibul satanei din suflet și al doilea că nu ne găsește moartea nespovediți.

Toate le dadeau Bisericii si pe ei insisi Cel ce are obicei să se dadeau lui Hristos. Pe vremea aceeamărturisească des, dupa terminarea slujbei, si masa nu lasă rugina păcatului să se dadea in biserica, mesele agape. Mai tarziu s-au scos in pridvorul bisericii si pe urma acasa la crestini, fiind binecuvantate prindă de Sfintii Apostoli. Spovedania se facea la inceput in fiecare zi. Mai tarziu oamenii, rarind cu Sfanta Impartasanie, au rarit-o si cu Sfanta Spovedanie. Si vedeti acum de-abia se mai spovedesc in celmintea și inima lui;e patru posturi. Atata s-a racit credinta si evlavia, mai ales fata de Spovedaniecine își plivește ogorul lui des, si chiar de impartasirea cu Preacuratele Taine, care aduc cel mai mare folos si putere de crestere duhovniceasca a sufletelor noastre prin harul Duhului Sfant, care vine peste noi simte când încolțește păcatul și îndată îl smulge din suflet prin aceste Sfinte Tainespovedanie. Aici vom vorbi, Pe acela moartea nu numai despre Spovedanie, ci despre foloasele desei spovedanii-l găseşte nepregătit.

Foloasele desei spovedanii sunt cinciUite, acum un părinte a murit la noi, [[duhovnic]]ul Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit după îndreptarul de spovedanie pe care îl au duhovnicii, s-a împărtășit cu Preacuratele Taine, iar peste câteva zile s-a dus la Domnul, zicând rugăciuni. Acest suflet, deși s-a dus repede, era pregătit. A fost om [[înţelepciunea|înțelept]]. Dar noi ce zicem? „Lasă că m-oi spovedi la anul!”. Nu! Să nu amânăm, că nu știm când ne cheamă Hristos! Părintele Natanail n-a știut că moare. Dar [[înger]]ul Domnului l-a ajutat, fiindcă el avea obicei în fiecare săptămână să vină la mărturisit. Nu a avut când să se strângă răutatea, că au fost dezlegate la spovedanie toate păcatele, până și cele mai mici.

===Primul folos al desei spovedanii===Primul folos al desei spovedaniiSă nu credeți dumneavoastră că păcatele mici nu sunt grave! Și pe acelea trebuie să le mărturisim, este acela ca pacatul că auzi ce spune [[Evanghelia]]: Nimic necurat nu prinde radacini in noi si se strica din suflet cuibul sataneiva intra întru împărăția cerurilor.

Diavolul==Lista de păcate==Lista de păcate conformă Îndreptarului de Spovedanie <ref>''Îndreptar de spovedanie'', vazand ca te spovedesti desde [[Cleopa_Ilie|Ilie Cleopa]]. La temeiul alcătuirii acestuia a stat: Îndreptarea Legii, te caiestiTârgovişte, te rogi si-l parasti mereu1652, zice asa : " Degeaba ma ostenesc cu dansulPidalionul, ca se duce mereu tipărit la preot si se spovedesteMănăstirea Neamţ în 1844, Molitfelnic, ediţia 1937, Pravila cea Mică, de arhimandrit Nicodim Sachelarie, Seminarul Monahal Cernica – Ilfov, si1939</ref> creștin-l dezleagaortodox, si eu întocmit de [[Cleopa_Ilie|părintele Ilie Cleopa]]===Păcatele împotriva celor 10 porunci===*'''La porunca 1 (''Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu castig nimic. Mai bine ma duc la ai alți dumnezei afară de Mine'') greșesc:'''**cei [[Necredința|fără de Dumnezeu]];**cei cu mulți dumnezei;**cei care dormce se leapadă de [[Pronia_divină|pronia lui Dumnezeu]] și cred în noroc, în [[Astrologia|superstiții]], ursitori, fermecători, [[Vrăjitoria|vrăjitori]], descântatori, eretici;**cei ce se nădăjduiesc spre sine și spre alți oameni;**cei care n-au grija se deznadăjduiesc de mantuire, mila lui Dumnezeu;**cei care se hotărăsc de a păcatui până la moarte și a nu se spovedesc pocăi;**cei ce urăsc pe Dumnezeu și se leapadă de EL;**cei care ispitesc pe Dumnezeu și cer de la EL minuni fără de nevoie;**cei care fură lucruri sfinte și bisericești;**cei care cumpară cu anii, ca aceia bani darul lui Dumnezeu (simonie);**cei care se lenevesc și nu mi voiesc a învăța tainele credinței celei dreptmăritoare;**cei care citesc cărțile eretice și care se mai impotrivesc !"împărtășesc cu nevrednicie cu Sfintele și Preacuratele Taine ale lui Hristos.

Cine *'''La porunca 2 (''Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor'') greșesc'''**cei care se spovedeste desînchină zidirii în locul Ziditorului;**cei care prin împătimirea către materie slujesc zidirii în locul Ziditorului, așa cum sunt [[Iubirea_de_arginți|iubitorii de argint]], stie ce a gresitdesfrânații, ca tine minte. Daca nu s-a spovedit [[Lăcomia|lacomii]] cu pântecele, pe care Apostolul îi numește închinători de idoli, zicând: Omorâți mădularele voastre cele de cateva zile pe pământ: " Maidesfrânarea, iubirea de argint și lăcomia, ce-am facut ?". El indata isi aduce amintecare este slujire de idoli (Coloseni 3, iar daca lasa sa treaca o luna sau doua sau poate si un an5) și carora dumnezeul lor este pântecele (Filipeni 3, 19);**toți câți au evlavie fățarnică;**cei care cred în viziuni și în vedenii deșarte și înșelătoare;**toți iubitorii de unde sa tina el minte ?dezmierdări, care iubesc chipurile și idolii patimilor cu mintea și cu inima lor.

Ca intr-o zi daca s-ar ispiti omul *'''La porunca 3 (''Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert.'') greșesc'''**toți hulitorii, cei ce jură strâmb și pun pe sinealții să jure;**cei ce zic „zău” sau „Dumnezeu știe” (în sens ironic, stai undeva intr-un unghi de casasau injurios);**cei ce fac făgăduințe bune și le calcă;**proorocii cei mincinoși, intr-un colt si pandeste-ti gandurile tale numai timp de doua ceasuridascălii cei mincinoși, sa vezi in cate feluri umbla mintea. Si la cate pacate se duce daca n-o strunesti cu rugaciunea si ereticii;**cei ce fac glume cu frica de cuvintele Sfintei Scripturi;**cei ce hulesc și cârtesc împotriva lui Dumnezeu. Dar intr-o zi sau doua ? Dar umbland in societate la necazuri și la supărări;**toți care nu suferă cu lumea si vorbind cu lumea si vazand si auzindrabdare și mulțumire bolile, necazurile, cat pagubele și alte încercari care le vin prin îngăduința Lui Dumnezeu;**toți care hulesc Adevărul și Sfintele Scripturi și zic că în Scriptură se incarca sufletul nostru pe constiinta in fiecare ceas ?afla basme și alte neadevăruri.

Deci primul folos al desei spovedanii este acesta*'''La porunca 4 (''Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește. Si sa tineti minte ca prin marturisire deasa'') greșesc'''**toți care nu merg regulat la Sfânta Biserică în ziua Duminicii, pacatele întru care a mutat Dumnezeu sâmbăta cea veche.**cei care lucrează în Duminici și sărbători (praznice);**cei care prăznuiesc păgânește și nu pot prinde radacini adanci in inima celui ce creștineste și se marturiseste.duc în Duminici și sărbători la cârciumi, la baluri, la jocuri, la filme nepermise, la scrânciob, [[Păcatul_jocurilor_pe_bani|la jocuri de noroc]];**toți pastorii duhovnicești care nu învață poporul în zile de Duminici și sărbători, din Sfânta Evanghelie și din alte învățături ale Sfintei Scripturi

===Al doilea folos al desei spovedanii===Al doilea folos al desei spovedanii este ca omul tine minte usor greselile facute de la ultima spovedanie, *'''La porunca 5 (''Cinstește pe tatăl tau și pe cand cel ce se marturiseste rarmama ta, cu anevoie poate saca bine să-si aduca aminte ți fie și mulți ani să trăiești pe pământ'') greșesc'''**toți copiii care nu cinstesc și [[Păcatul_nesocotirii_părinților|nu ascultă pe părinții lor]];**cei care nu ascultă de toate cate a facut. Astfelpărinții lor duhovnicești, multe din pacate raman nespovedite side arhierei, prin urmarede [[Duhovnic|duhovnici]], neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte in ceasul mortii, dar fara de folos, caci i dascălii Bisericii;**toți supușii care nu ascultă de stapânii și conducătorii țării lor;**toți părinții trupești și duhovnicești care nu se leaga limba si îngrijesc de fiii lor trupești și duhovnicești;**bărbații care nu îngrijesc trupește și sufletește de femeile lor și femeile care nu ascultă de bărbații lor când aceia le mai poate marturisiînvață pe ele cele bune.

Vai de acela *'''La porunca 6 (''Să nu ucizi'') greșesc'''**toți care se duce la marturisire si spune o seama de pacate si o seama nu le spune[[Uciderea|omoară]] pe alții cu mâna lor sau prin alte meșteșuguri, sau prin pâră și [[Bârfa|clevetire]]; sau le spune si **toți care omoară sufletește pe aceleaalții, dar nu sincer cum le-precum sunt ereticii și învățătorii cei mincinoși;**cei ciumați care molipsesc pe alții în vremea ciumei sau holerei sau a facut. Cauta cuvinte de acoperirealtor boli molipsitoare; asa **cei care se aruncă în primejdie de ici moarte fără de colo, crede el ca poate minti socoteală și se omoară singuri în orice fel;**femeile care omoară pe pruncii lor și cei cele ajuta pe Dumnezeu, ca nu stie Dumnezeu cum s-a facut pacatul si in ce fel ? El crede ca trebuie sa-i spuna duhovnicului cateva pacate si, daca l-a dezlegat, este iertat.ele la acest mare pacat (inclusiv bărbații lor);**toți cei care fac sminteală prin pilda vieții lor celei rele;**toți care se bucură de răul și primejdia aproapelui lor;**toți care zavistuiesc și se mâhnesc pentru binele și sporirea aproapelui lor

Duhovnicul dezleaga numai *'''La porunca 7 (''Să nu fii desfranat'') greșesc'''**toți câți preacurvesc cu femei străine, măritate sau nemăritate;**monahii care au cazut din făgăduință;**cei ce aude; celelalte pacate raman legate, ca acela n-a fost sincer si nicidecum nu reuseste sa se usureze. Deci sulemenesc cu scopul de a doua pricina ca spovedania sa fie buna, trebuie sa fie sincera si curata. Tot atrage pe alții în cursa desfrânării;**cei ce tine minte omul sa spunaau căzut în desfrânare duhovnicească (eres);**toți câți au îndemnat pe alții să păcătuiască, ca nui-au ajutat sau i spune preotului. Preotul e un om de tarana ca si noi. El a primit puterea de a lega si dezlega pacatele, -au sfatuit prin scrisori și prin lucrarea Duhului Sfant.alte mijloace spre [[Desfrânare|păcatul desfrânării]]

===Al treilea *'''La porunca 8 (''Să nu furi'') greșesc'''**toți furii, tâlharii, răpitorii cei ce iau cu sila lucrurile sau viața altora;**toți care [[Furt|fură]] din averea altora;**toți negustorii care fură cu vicleșug prin cumpene nedrepte și înșeală la cântar;**toți care cumpără lucruri de furat (sau furate) știind aceasta;**toți care iau amanet lucru străin și îl strică sau nu-l dau înapoi în starea în care a fost;**toți care fură prin acte false de la stat, de la Biserică sau de la oricine;**cei ce lucrează cu vicleșug și cu nepăsare la lucrul aproapelui și îl fac în pagubă în loc de folos al desei spovedanii===;Al treilea folos al celui ce se marturiseste des**toți care nu plătesc, chiar daca i cât s-au învoit, la cei ce le-au lucrat;*toți câți amestecă cele bune cu cele rele (cum ar intampla sa cada in pacat fi vinul curat cu apa, laptele cu apa, smântâna cu lapte, mierea cu zahăr, semințele de moartegrâu cu alte semințe, indata alearga si se marturiseste si intra in harul lui Dumnezeucu corpuri straine, si nu sufera sa aiba pe constiinta greutatea pacatuluispre a trage mult la cântar ș.a.m.d.).**cizmarii, croitorii, lemnarii, cojocarii și alți meseriași care fac lucrul rău sau fură din materialul care li s-a încredințat, fiind deprins spre a face lucrul cerut;**toți care mută gardul sau hotarul ș.a se curati des prin spovedanie.

===Al patrulea folos al desei spovedanii===*'''La porunca 9 (''Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău'') greșesc'''**cei care mărturisesc strâmb asupra altora;**cei ce jură strâmb spre paguba altora;**cei ce primesc și se învoiesc cu minciunile minții, adică cu păreri greșite asupra altora;**cei ce râd de sluțeniile și neajunsurile firești ale altora;**cei ce îndeamnă pe alții să jure strâmb;**cei ce clevetesc pe frații lor și îi pârăsc pe ei la alții spre a le face rău sau pagubă sau necinste;**judecătorii care luând mită judecă strâmb;Al patrulea folos al desei spovedanii este ca **toți cei care [[Minciuna|spun minciuni]] sau îndeamnă pe unul ca acesta, il afl amoartea curatit si in harul lui Dumnezeu, avand mare nadejde alții să spună minciuni sau să jure strâmb;**toți care din zavistie pun piedică altora care au dregătorii spre folosul de mantuire.obște al poporului

Dupa marturia Sfantului Vasile cel Mare*'''La porunca 10 (''Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău'') greșesc'''**toți care poftesc lucru străin, diavolul merge totdeauna la moartea dreptilor si a pacatosilorca de exemplu: femeie, cautand sa afle pe om in pacate spre a-i lua sufletulcasă, țarină, bou, sluga, slujnică, haine, avere și toate câte sunt ale aproapelui.**nu își păzesc inima de toate poftele și toate gândurile cele rele care izvorăsc din ea

La ===Păcatele împotriva credinței===1.Nu am crezut în Dumnezeu, şi nu m-am raportat la El ca la persoana dumnezeiască, ci ca la o putere extraodinară;<br>2.Intentionat am tăgăduit existenţa lui Dumnezeu, declarându-mă ateu;<br>3.Mai am îndoială în existenţa Lui, şi în învăţătura bisericii;<br>4.M-am împotrivit voit învăţăturii Bisericii cuprinse în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi istorie;<br>5.Am refuzat cuvântul lui Dumnezeu, socotind Scriptura invenţie omenească;<br>6.N-am vrut să aud vorbindu-se despre Dumnezeu, credintă, religie;<br>7.Am negat existenţa sufletului, a îngerilor, susţinând că sunt nascocirile preoţilor;<br>8.Am avut gânduri de hulă împotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfinţilor sau a altor lucruri sfinte (trebuiesc spuse gândurile de hulă);<br>9.Am ţinut calendarul pe stilul vechi, crezând mai mult în calendar decât în învăţătura Bisericii Ortodoxe;<br>10.Am fost naş la Botez sau la Cununie la persoane de altă credinţă;<br>11.Am participat la slujbe cu cei de alte credinţe şi m-am rugat împreună cu ei, căzând sub afurisenia Bisericii;<br>12.M-am lepădat de Dumnezeu cu cuvântul, cu gândul, chiar şi în scris, trecând la alte confesiuni, religii sau grupări oculte;<br>13.M-am lepădat de Biserica Ortodoxă, trecând la alte credinţe eretice, sectare, schismatice sau filosofi orientale, printr-un ritual de-al lor;<br>14.Am practicat yoga, bioenergie, parapsihologie, radiestezie, telepatie, hipnotism, spiritism, meditaţie transcendentală, zen, budismul şi alte asemenea acestora. Am îndemnat şi pe alţii la aşa ceva.<br>15.Am crezut în filosofiile orientale ( Budism, Zen, Hinduism, s.a.) şi în învăţătura lor (reincarnare, karma);<br>16.Am avut îndoieli asupra credinţei Ortodoxe în ce se marturisesc des si curat priveşte cinstirea Maicii Domnului, a Sfintei Cruci, a Sfintelor Icoane, a Sfintelor Moaşte, a sfintelor Taine (Botezul, Mirungerea, Pocăinţa sau Spovedania, Împartaşania, Preoţia, Nunta şi Sfântul Maslu) sau a altor învăţături ortodoxe;<br>17.Am batjocorit semnul Crucii, facându-l strâmb când m-am închinat;<br>18.Nu m-am ruşinat de Dumnezeu când păcătuiam; voit Îl ignoram în mintea mea, ca să nu poate afla nimicmă mustre conştiinţa;<br>19.Am crezut în spiritism; m-am dus la cei care pretend că vorbesc cu morţii;<br>20.Am crezut că există strigoi, deoarece vârcolaci, zmei, ozn-uri, fantome, şi alte chipuri de înşelare a satanei;<br>21.Am mers la ghicitul viitorului meu sau al altora (deschisul carţii, tarot, cafea, bobi, în palmă, sau alte mijloace de ghicit);<br>22.Am descântat sau mi s-au marturisit luand dezlegare a descântat când suferam de dureri de cap sau alte neputinţe;<br>23.Am practicat ghicitul pentru mine sau pentru pacatealtii;<br>24.Am crezut în vise şi vedenii;<br>25.Am hipnotizat, am adus oameni în transă, am căutat să prezic lucrurile viitoare, m-am ocupat cu telepatia; am crezut că toate acestea sunt lucruri bune şi folositoare;<br>26.Am sfătuit pe alţii să meargă la vrăjitori sau să facă lucruri vrăjitoreşti;<br>27.Am facut şi eu însumi farmece, vrăjitorii, am ghicit, am explicat visele, vedeniile, zodiacal; am făcut şi alte lucruri vrăjitoreşti (ce anume?);<br>28.Am crezut în noroc, destin (predestinaţie), horoscop, astrologie, etc.<br>29.Am crezut în superstiţii (că este semn rău când îţi ţiuie urechea, se zbate ochiul, când îţi iese înainte cu găleata goală, când îţi trece prin faţă pisica neagră sau preotul, am folosit culoarea roşie împotriva deochiului, am purtat amulet şi talismane, etc.);<br>30.Am luat parte la discreditarea preoţilor şi a învăţături bisericii, făcând glume pe seama lor;<br>31.Am susţinut ideile despre avort, homosexualitate, schimbarea sexului, eutanasia, clonarea, naşterea in vitro şi altele, pe care biserica le condamnă ca păcat;<br>

===Al cincilea folos al desei spovedaniiPăcatele împotriva nădejdii===Al cincilea folos al desei spovedanii 32.Am păcătuit cu premeditare, zicând că Dumnezeu, este ca unul ca acesta se opreste si se infraneaza milostiv şi mă va ierta, de aceea pot să păcătuiesc mereu;<br>33.Mi-am pus în minte să păcătuiesc cât voi putea, amânând pocăinţa (zicând că mă voi pocai la anul, la pacatebatrâneţe, pe patul morţii);<br>34.Am învinuit pe Dumnezeu pentru nedorinţa mea de îndreptare, zicând că, dacă va voi Dumnezeu eu mă voi mântui, aducanduiar dacă nu, mă voi pierde;<br>35.M-si aminte ca dupa putine zile am deznădăjduit de mila lui Dumnezeu, crezând că nu mă va ierta, de aceea am păcătuit mereu;<br>36.Am stat de vorbă cu gânduri sinucigaşe;<br>37.Mi-am pus în minte să mă sinucid şi chiar am încercat să fac aceasta;<br>38.Nu am avut încredere în purtarea de grijă al lui Dumnezeu;<br>39.Am zis că Dumnezeu ne-a dat uitării, că nu se va marturisi din nou si va primi canon mai ocupă de la duhovnicnoi;<br>40.În necaz, ispite, pagube, suferinţe, acesta mustrandumi-l pentru cele facuteam pierdut nădejdea în Dumnezeu că mă poate asculta şi ajuta;<br>41.Când am păcătuit greu, mi-am pierdut nădejdea în Dumnezeu, zicând că nu mă va ierta niciodată şi că nu mă pot mântui niciodată;<br>

Acesta ===Păcate împotriva dragostei===42.Am defăimat, jignit, batjocorit, bătut pe părinţii mei trupeşti sau duhovniceşti;<br>43.Am silit pe alţii să păcătuiască sau i-am ajutat la păcat (la care se spovedeste desanume);<br>44.Am purtat numele de creştin, cand isi aduce aminte de rusinea dar cu viaţa am fost mai rău decât un pagân smintind pe cei cemă cunoşteau;<br>45.Am profanat biserici, troiţe sau morminte;<br>46.M-o sam rugat lui Dumnezeu să-o aiba de mi ajute la duhovnicpăcat;<br>47.Am defaimat șchiopii, de canonul pe care o sa-l primeascaologii, ciungii, cocoşaţii, urâţii, se opreste de la pacatş. Omul are atata putere impotriva pacatuluia, nesocotind ca toti diavolii din iadşi ei sunt oameni şi zidiri ale lui Dumnezeu;<br>48.Am iubit mai mult lucrurile şi stările de bine (averea, luxul, deşertăciunile lumeşti jocurile, cântecele, daca ar veniglumele, nş.a.) decât pe oameni şi pe Dumnezeu;<br>49.În loc de a mă împăca, am dat în judecată pe aproapele meu;<br>50.Nu am avut dragoste să-au L cunosc pe Dumnezeu din frumuseţile naturii şi din tot ce-i facene înconjoară;<br>51.Neavând dragoste faţă de aproapele, daca vrea sa nu faca pacatul; caci im-am silit cu toata puterea de a dat Dumnezeu o putere maremângâia pe cei întristaţi, de la Botez, sa biruiasca ispitele diavolilor.a învăţa pe cei neştiutori şi de a apăra pe cei nedreptăţiţi;

Daca n===Păcatele mândriei===52.Am căutat să plac oamenilor şi nu lui Dumnezeu;<br>53.Am batjocorit pe alţii că sunt blânzi, răbdători, că merg la biserică, că postesc şi se roagă, că se spovedesc şi se împărtăşesc, păzind poruncile lui Dumnezeu;<br>54.Am râs de cei ce nu au mers la jocuri, petreceri, fumat şi beţii;<br>55.M-am ruşinat a face semnul Sfintei Cruci când am trecut pe lângă biserici sau troiţe;<br>56.Am păcătuit de frica sau ruşinea oamenilor pentru a nu fi luat în râs sau pentru a mă arăta grozav;<br>57.Am jurat strâmb la judecată sau în alte împrejurări;<br>58.Am pus pe alţii să jure strâmb pentru mine;<br>59.Am jurat mincinos cu mâna pe Sf. Cruce, Biblie sau în faţa Sfântului Altar;<br>60.Am folosi numele lui Dumnezeu şi al sfinţilor fără de rost, la toate nimicurile, ca un tic verbal;<br>61.Nu m-am arătat recunoscător lui Dumnezeu şi semenilor mei pentru binefacerile primite;<br>62.M-am mascat, ca să arăt urât sau m-am machiat să arat “mai” frumoasă de cum sunt;<br>63.Am făcut vrajbă între mireni / clerici, provocând tulburare;<br>64.Am mărturisit strâmb împotriva aproapelui în faţa oamenilor, aducându-i astfel necinste, înjosindu-l, pricinuindu-i păgubire sufletească sau materială, necazuri şi suferinţe;<br>65.Am minţit de frică să nu pătimesc ceva rău;<br>66.Am minţit pentru a ieşi în evidenţă;<br>67.La judecată am mitui cu bani sau alte bunuri pentru ca să ies nevinovat sau să-mi micşoreze pedeapsa;<br>68.Am stat la îndoială dacă să spun adevărul;<br>69.Am fost nestatornic în cuvântul dat, în credinţă şi făgăduinţă, minţind pe alţii şi păgubindu-mi sufletul;<br>70.Am vorbit cu două înţelesuri, fiind duplicitar;<br>71.Am fost linguşitor cu oamenii mari;<br>72.Am minţit în faţa judecătorilor ca pârât, ca inculpat sau ca martor;<br>73.Am minţit la spovedanie, de ruşine, din teamă de a dezvălui unele însuşiri rele ale mele sau unele păcate ruşinoase;<br>74.M-am lăudat, m-am înălţat cu gândul;<br>75.Sunt mofturos şi din mândrie sau poftă îmi împlinesc mofturile;<br>76.Am obiceiuri rele şi din mândrie nu le părăsesc;<br>77.Sunt încăpăţânat, nesupus, ambiţios şi mândru în comportament;<br>78.Sunt orgolios, nu suport să mi se poruncească, să mi se arate adevărul sau să fiu criticat, deşi recunosc în sinea mea că sunt vinovat;<br>79.Mă încred în foţele mele întelectuale, trupeşti sau sufleteşti;<br>80.Mă încred în bunurile lumeşti, în oamenii mari şi mă laud cu acestea;<br>81.Sunt îndrăzneţ, doritor de a face numai ce doresc eu, sunt batjocoritor, obraznic, fals şi fără de sfială, mă supăr repede;<br>82.Sunt încăpăţânat, neascultator, împietrit, aspru şi plin de mine însumi;<br>83.Mă mândresc cu podoabele hainelor şi cu frumuseţea lor;<br>84.Mă mândresc cu podoabele casei mele, pe care am dat sume mari de bani;<br>85.Mă mândresc cu avere străină dobândită pe nedrept, cu prieteni sau cu rudele bogate, cu titluri înalte în societate sau cu starea mea socială;<br>86.Mă mândresc cu podoaba părului meu, cu chipul meu frumos, cu sănătatea mea, cu tinereţea sau cu vârsta înaintată pe care am apucat-as avea puterea o, cu tot ce am frumos şi bun, uitând că toate sunt daruri de la Dumnezeu.<br>87.Din mândrie şi ca să arăt bine, îmi îngrijesc cu pre multă atenţie părul, tenul, unghiile pe care le las să creascăşi pe care le vopsesc, arătând prin aceastacă, Dumnezeu nu m-a facut aşa cum trebuie;<br>88.Am purtat bijuterii, haine scumpe la moda şi extravagante cu dorinţa de a atrage atenţia celor din jurul meu;<br>89.M-am îmbrăcat necuviincios arătându-mi în felurite feluri goliciunea trupeasca (prin fuste scurte, rochii decoltate sau mulate,...);<br>90.Unde am mers am stat în faţă ca să fiu văzut/ă şi admirat/ă;<br>91.M-am împărtăşit îmbracată necuviincios, cu chipul şi buzele vopsite, cu capul descoperit, cu pantaloni strâmţi, arătând lipsa de evlavie;<br>92.Am postit cu gând de slavă deşartă, să slăbesc, nu din evlavie spre a dobândii har dumnezeiesc;<br>93.Când am întâlnit un preot sau un călugăr pe stradă, nam crezut că-ar fi iad nici pedeapsa pentru pacatmi aduce ghinion;<br>94. Voi Din mândrie am râs de păcatele altuia, dispreţuindu-l şi vorbindu-l de rău, iar pe ale mele nu auziti in Psaltire le-am luat în seamă;<br>95.Din mândrie am defăimat pe cei săraci, lipsiţi, neştiutori, pe cei ce spune Duhul Sfant ? Doamneau greşit cu ceva, pe cei neputincioşi şi pe cei ce au sărăcit din anumite motive sau necazuri, în loc să-i compătimesc şi să mă rog lui Dumnezeu pentru ei;96.Din mândrie m-am socotit deştept, înţelept, talentat şi cu multe calităţi;<br>97.M-am mândrit şi m-am socotit mai presus decât ceilalţi cu frumusetea, cu ştiinţa, cu felul de a vorbi, caci cu arma buneivoiri neglasul meu, nesocotind ca aceste daruri nu sunt ale mele, ci ale lui Dumnezeu, Care mi le-ai incununat a dat, şi pe care le pot pierde;<br>98.M-am mândrit cu sărăcia, cu hainele modeste, cu postul, cu slăbiciunea trupului, cu visele şi vedeniile pe noicare pretind că le-am avut;<br>99. Si iarasi spune Solomon M-am rugat cu glas tare sau am cântat mai tare decât alţii ca să fiu auzit şi laudat;<br>100.Am dat milostenii la săraci de văzul lumii, ca să fiu lăudat, mândrindu-mă prin aceasta;<br>101.Din mândrie şi slavă deşartă am intrat în Sfântul Altar fără binecuvântare de la preot;<br>102.Din mândrie şi curiozitate, am iscodit despre casa şi bogăţia altora;<br>103.M-am trufit şi semeţit;<br>104.Am fost făţarnic şi mi-a plăcut mult să fiu cinstit şi lăudat de oameni;<br>105.Am păcătuit cu: iubirea de sine, cu părerea (uneori bună alteori rea) de sine şi cu trufaşa încredere în sine.<br>106.Am deznădăjduit, spunând că nu am încredere în mine, în loc să caut curajul în mine şi încrederea în Dumnezeu l;<br>107.Mi-a plăcut să umblu după voia mea şi am urât ascultarea;<br>108.Am fost stăpânit în toată vremea de duhul mulţumirii de sine, adică am fost mulţumit cu starea şi asezarea mea sufletească, socotind ca nu sunt aşa de rău ca ceilalti oameni;<br>109.N-am avut adevarata cunoştinţă de sine, adevărata mustrare de sine spre pocăinţă, fiind stăpânit în toată vremea de îngâmfare şi pretuirea de sine, îndreptăţindu-mă;<br>110.Am vrut şi mi-a plăcut să am întotdeauna dreptate, sa nu fiu contrazis;<br>111.Mi-a zidit plăcut să vorbesc mult şi să fiu ascultat de ceilalţi;<br>112.Am fost stapânit de “trâmbiţarea” de sine, adică am spus altora faptele mele;<br>113.Fiind stăpânit de mândrie şi încăpăţânare, m-am contrazis cu cei mai mari ai mei, subliniind importaţa mea;<br>114.Fiind mândru şi semet, am urât pe cei ce m-au mustrat şi am iubit pe cei ce m-au laudat;<br>115.Având unele bunătăţi duhovniceşti, n-am recunoscut ca le am ca dar de la Dumnezeu, socotindu-mă vrednic de ele, datorită eforturilor mele;<br>116.Am defăimat legile canonice şi liturgice pe omcare le-au rânduit Sfinţii Părinţi în biserică şi nu am voit să mă supun întru toate predaniilor Bisericii, socotindu-le depăşite sau greşite;<br>117.Am defăimat, lam jignit, am judecat şi clevetit pe alţii;<br>118.Am păcătuit înaintea lui Dumnezeu cu gândul de hulă, de necredinţă, de încăpăţânare, de îngâmfare, de neînfrânare, de iubirea de stapânire şi de altele asemenea acestora.<br>119.M-am mândrit ca eu aş fi feciorelnic cu trupul, judecând în mintea mea pe cei ce nu mai sunt;<br>120.Din cauza mândriei şi a lasat in mana sfatului saulenevirii mele am devenit nesimtitor şi împietrit la inimă şi n-am stins focul mâniei şi al iuţimii.<br>

Daca vrea sa faca pacatul===Păcatele mâniei===121.Am fost iute la mânie;<br>122.Am ucis cu voia sau fără de voia mea;<br>123.Am jurat răzbunare la mânie sau la beţie, il faceşi am împlinit jurământul în loc să renunţ la el pentru pace;<br>124.M-am jurat să mor, daca nusă orbesc, să mă ardă focul, nu. Diavolul numai ii da in gandsă moară mama, iar el daca este prost si se amagestetata, il facecopilul meu etc. Poti sa spui tu in ziua judecatii : " Doamne;<br>125.Am blestemat / m-am blestemat;<br>126.Am drăcuit, (naiba), diavolul / m-am drăcuit;<br>127.Mi-am dorit moartea;<br>128.Am avut gânduri sinucigaşe;<br>129.În loc de a dus la crasmamă împăca, diavolul am dat în judecată pe aproapele meu;<br>130.Am avut gând de răzbunare şi chiar m-a dus la muierea cutaream răzbunat asupra vrăjmaşilor mei, dorindu-le necazuri, chiar şi moartea; i-am pizmuit, i-am batut, sau le-am făcut alt rău;<br>131.Am fost rău cu aproapelui meu: l-am ocărât, l-am defăimat, diavolul mfăcându-a dus la furati viata grea prin tot felul de insulte si ponegriri, spunând despre el multe neadevaruri, diavolul mucigându-a dus l sufleteste.<br>132.Am îndemnat şi pe alţii la betiebătăi şi ucideri;<br>133.Am ucis pe aproapele cu arma, diavolul la prin junghiere, sufocare, otrăvire..., cu voie sau fără de voie;<br>134.Am făcut avort(cu voie sau fără voie);<br>135.Am născut copil mort;<br>136.Am avut copil care a murit nebotezat;<br>137.M-am purtat crud cu animalele, păsările şi alte vieţuitoare, la toate ! " Iar diavolul vas pune atunci : " Doamneucigându-le;<br>138.M-am iuţit şi m-am mâniat de foarte multe ori în viaţa mea, sacu motiv şi fără motiv;<br>139.Din cauza mâniei mi-am pierdut răbdarea şi pacea minţii şi a inimii;<br>140.Nu m i arate martori-am împotrivit celor ce au făcut glume pe seama lui Dumnezeu şi a Bisericii lui Hristos;<br>141.De multe ori, în timpul rugăciunii, ca mi-am amintit cu ură şi cu mânie faţa celui care m-a vazut cand il duceam supărat şi am avut în minte gândul de mana la crasma, la desfrau sau la avort !"răzbunare;<br>142.Am ţinut minte răul făcut de alţii;<br>143.Am duşmănie asupra aproapelui meu şi nu pot să-l iert;<br>

Apoi va zice omului : " Vezi ca esti prost ? Eu ti===Păcatele leneviei===144.Nu mi-am facut pravila de rugăciune şi canonul rânduit de către duhovnic, din lenevie;<br>145.Am stat la masă fără a face rugăciune şi m-am ridicat fără a mulţumi lui Dumnezeu pentru toate câte mi-a dat in gand sa faci pacatul. Daca ai <br>146.Am fost autor moral, prin nepăsare, la sinuciderea cuiva;<br>147.M-am lenevit de a lucra toată fapta bună prin gând, prin cuvânt şi prin lucru, după a mea putere;<br>148.M-am lenevit de a mă ruga lui Dumnezeu cât mai des;<br>149.Am dormit prea mult amânând rugaciunea sau alte moment importante din zi;<br>150.M-am lenevit de a citi Sfânta Scriptură şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi;<br>151.M-am lenevit de a fi treaz cu mintea (de a nu fi visător) în fiecare clipă, spre a nu fi păcălit de ispitele cele subţiri ale diavolilor;<br>152.Din lenevie nu am a făcut semnul Sfintei Cruci, metaniile şi închinăciunile corect;<br>153.De multe ori am acoperit lenea mea de a mă ruga lui Dumnezeu, cu unele pricini părute a fi folositoare;<br>154.M-am lenevit de a-mi face timp şi a ajuta pe fratele meu căzut în îndoială sau deznădejde;<br>155.Seara, din pricina oboselii, m-am culcat fără rugăciune, iar dimineaţa, din pricina grabei, am plecat la activităţile mele fără a-mi face rugăciunea, îndreptăţindu-mă că am această îngăduinţă din pricina împrejurărilor;<br>156.M-am lenevit să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate, aşteptând să-mi vină cele de trebuinţă fără a mă ruga şi a mulţumi;<br>157.Din lene am lăsat să se strice icoanele şi alte podoabe sfinte;<br>158.Mi-a fost prostlene să-mi cercetez cu de-amănuntul păcatele mele;<br>159.M-am lenevit să-mi aprind candela;<br>160.Mi-am îndreptăţit lenea zicând, că m-aş ruga mai mult dacă aş fi călugăr, dar aşa, fiind în lume nu este cu putinţă;<br>161.M-am lenevit a chema preotul să facă sfeştenie în casă, Sfântul Maslu, sau alte slujbe la vremea potrivită;<br>162.Din lene şi nepăsare m-am lenevit de a mă spovedi la vreme de ispită;<br>163.Din lene am lăsat să se strice mâncare;<br>164.Când am facut păcate grele; am umblat din duhovnic în duhovnic, tecautând pe cel mai îngăduitor;<br>165.Am putut dar nu am vrut să împiedic pe aproapele de a păcătui (Caz concret);<br>166.Nu m-am rugat pentru aproapele şi pentru toată lumea;<br>167.Nu am mângâiat pe cei întristaţi;<br>168.M-ai dus tu singur ! am împărtăşit fiind supărat şi învrăjbit;<br>169.Nu am pus cuvânt bun şi de garantie pentru cei care îi stiam vrednici;<br>170.Nu am săturat pe cei flamânzi;<br>171.Nu am dat să bea celui însetat;<br>172.Nu am îmbrăcat pe cel gol;<br>173.Nu am cercetat pe cel bolnav, pe cel din închisoare;<br>174.Nu am primit pe cel străin;<br>175.Nu team îngropat pe cel mort;<br>176.Nu m-am dus eu ostenit să cunosc dogmele, învăţăturile şi rânduielile de man ! Daca credinţă;<br>177.Nu m-ai ascultat esti al meu !"am ostenit să învăţ Crezul şi credinţa Ortodoxă;<br>178.M-am lenevit de multe ori a merge la biserică;<br>

Deci prin deasa spovedanie se strica cuibul satanei===Păcatele lăcomiei===179. Ai vazut cocostarcul ? Face cuib pe casa Am mâncat şi băut cu lăcomie, peste măsură;<br>180.Nu am postit în zilele rânduite de biserică: miercurea, vinerea şi în cele patru posturi de peste an;<br>181.M-am lăcomit la tinemâncare<br>182.M-am îmbătat;<br>183.Am mâncat sânge de animale; si<br>184.Mi-am făcut pântecele dumnezeu, slujindu-i lui şi facându-i o pasare foarte finatotdeauna voia, procurând mâncăruri gustoase, scumpe şi de multe feluri;<br>185.Mi-am îngrăşat trupul cu mâncăruri şi băuturi peste măsură, şi am devenit leneş, trândav şi greoi;<br>186.Am fost stăpânit de nesăturare, de cârtire şi nemulţumire în timpul mesei;<br>187.Fiind rob al pântecelui, am aşteptat să vină Paştile, Crăciunul sau alte praznice mari doar spre a face dezlegare la toate mâncărurile şi băuturile;<br>188.Nu am ţinut post miercurea şi vinerea;<br>189.Nu am ţinut cele patru posturi de peste an;<br>190.Am mâncat carne în săptămâna brânzei;<br>191.Deşi am postit posturile am dat la alţii mâncare de dulce;<br>192. Daca iDin cauza săturării pântecelui, mi-am făcut mintea groasă şi molatică, scăzându-ai stricat cuibul o datami trezvia, atenţia şi memoria;<br>193.Am postit cu scopul de doua oria face rău vrăjmaşilor mei;<br>194.Am postit după a mea rânduială şi părere, încălcând postul rânduit de biserică;<br>195.Am postit numai de mâncare dar nu-ti mai vine acoloşi de păcate, fiind duşmănos şi rău;<br>196.Am fumat;<br>197. Stie caAm ajutat pe cei ce fumează oferindu-i esti dusman. Asa si noile ţigări şi chibrite; am oferit ţigări în schimbul unor servicii, dacafacându-i stricam cuibul sataneimă astfel părtaş la păcatul lor;<br>198.Am folosit droguri sub diferite forme şi intensităţi (exemplu);<br>199.Am avut dorinţa de îmbogăţire;<br>200.Am lucrat Duminica şi în sărbătorile bisericeşti, el nu mai vine repedela mine sau la alţii;<br>201. Si acesta este un om Am făcut duminica lucrurile care tine sufletul curatputeau fi amânate pentru a doua zi: cumpărături, ca nu poate suferi pacatelemâncare, spalat etc.;<br>202.M-am lăcomit la avuţii;<br>

Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este indoit===Păcatele invidiei===203. Mai intai ca stricam cuibul satanei din suflet si al doilea ca Am invidiat pe aproapele pentru darul ce i l-a dat Dumnezeu.<br>204.Am vorbit de rău şi ironic, faptele bune ale aproapelui;<br>205.Am oprit pe alţii de la faptele cele bune;<br>206.Am invidiat pe alţii pentru bunastarea lor şi m-am bucurat uneori pentru necazurile lor;<br>207.Nu mi-am reparat greşala, când am nedreptăţit pe aproapele, nici nu ne gaseste moartea nespoveditimi-am cerut iertare;<br>208.Din pricina invidiei nu am răspuns la salut, nici nu am salutat pe cei ce erau mai buni sau mai înzestrati cu daruri decât mine;<br>209.Din pricina invidiei mi-am umplut sufletul de patimi şi ciudă, întunecându-l cu multe păcate grele.<br>210.Sunt foarte duşmănos şi rău;<br>211.Nu am avut recunoştinţă faţă de cei ce-mi fac bine;<br>212.Ţin minte raul;<br>213.Am batjocorit pe aproapele şi mă bucur când alţii sunt batjocoriţi;<br>

Cel ===Păcatele iubirii de arginți===214.Am fost zgârcit şi împietrit cu inima;<br>215.Nu m-au interesat sărăcia şi lipsurile altora;<br>216.Am fost nesăţios, viclean şi nedrept, însuşindu-mi bunuri străine pentru a mă îmbogăţi;<br>217.Am fost grabnic a lua şi zăbavnic a da;<br>218.Am dat milostenie cu îndoială şi cu zgârcenie, ocărând uneori pe cei care-mi cereau;<br>219.Pentru zgârcenia mea nu am dat milostenie şi slujbe la biserică pentru răposaţii din neamul meu;<br>220.Am asuprit pe cei săraci, pe văduve şi pe orfani, pe cerşetori şi pe cei neputincioşi sau lipsiţi;<br>221.Am oprit plata celor ce mi-au lucrat, pe motiv că nu au făcut ceea ce are obicei mă aşteptam să facă pe acea plată;<br>222.Am făgăduit a da daruri la Biserică, la cei necăjiţi, săracilor, şi nu am dat, calcându-mi făgăduinţa;<br>223.Am făcut pariuri;<br>224.Am câştigat bani şi averi, cu vicleşug;<br>225.Am jucat jocuri de noroc, păgubindu-mă băneşte pe mine sau pe alţii;<br>226.Prin viclenia sau falsitatea mea am înşelat statul (făcând şi declaraţii false), pe aproapele sau Biserica;<br>227.Am avut de gând să fur sau chiar am furat;<br>228.Nu mi-am plătit datoriile cuvenite;<br>229.Am vândut marfă falsificată, stricată;<br>230.Am înşelat la cântar, nu am spus adevărul la vânzare sau la cumpărare spre a înşela;<br>231.Am silit pe alţii să cumpere scump de la mine marfă proastă, să-mi lucreze sau să-mi vândă ieftin;<br>232.Am făcut afaceri necurate din care au rămas oameni înşelaţi, pe drumuri sau chiar în temniţă;<br>233.Am făcut trafic cu droguri, femei, arme etc.<br>234.Am răpit/sechestrat alte persoane;<br>235.Am luat dobândă;<br>236.Am aşteptat mită sau alte daruri;<br>237.Am nedreptăţit pe aproapele, ţinând seama de îmbrăcăminte, sau poziţia sa se marturiseasca dessocială, căutând folosul meu;<br>238.M-am mâhnit pentru sărăcia mea materială, tulburându-mă foarte tare şi am dorit să mă îmbogăţesc;<br>239.Am furat de la cei din familie, de la stat, de unde am lucrat şi nu lasa rugina pacatului sa se prinda am întors cele furate;<br>240.M-am pornit cu ură împotriva celor ce m-au furat sau păgubit, dându-i în judecată, bătându-i sau facându-le alte rele;<br>241.Am păgubit pe aproapele de cinste, de merite, de funcţie şi de mintea si inima luilocul său;<br>242.Am găsit lucruri furate şi ştiind ale cui sunt nu le-am înapoiat, păstrându-le pentru mine;<br>243.Am tăinuit lucruri împrumutate sau date spre păstrare, neîndurându-mă a le înapoia; cine isi pliveste ogorul lui des<br>244.Am păstrat în casă lucruri furate, simte cand incolteste pacatul si indata il smulge am cumpărat lucruri de care am ştiut că sunt furate;<br>245.Am jefuit averile morţilor din suflet morminte;<br>246.Nu am respectat făgăduinţa dată de a face parastase şi liturghii după moartea părinţilor sau a celor care m-au rugat;<br>247.Am luat de la Biserică lucruri, bani, lumânări, untdelemn, icoane etc. şi nu le-am înapoiat;<br>248.Am invidiat bisericile şi mănăstirile, zicând că au prea mult;<br>249.Am răpit cu sila, cu minciuni, cu jurăminte false sau prin spovedaniejudecată pământul aproapelui meu;<br>250.Am sfătuit pe alţii să fure, să facă rău, ajutându-i şi eu la acestea;<br>251.Nu mi-am respectat nici contractul, nici făgăduinţa făcută;<br>252.Nu am lucrat după puterea mea la locul de muncă, nefăcându-mi datoria;<br>253. Pe acel amoartea Având posibilitatea să înlătur pagubele aproapelui, nul-l gaseste nepregatitam ajutat;<br>254.Am furat în grupuri, îngrozind lumea;<br>255.Am bănuit, am năpăstuit, am pedepsit pe altii pentru pierderea avutului meu;<br>256.Am fost risipitor cu mine dar zgârcit cu alţii;<br>

Uite===Păcatele desfrânării===257.Am avut relaţii intime cu fete, acum um parinte nefiind căsătorit (păcatul curviei);<br>258.Am săvârşit păcatul malahiei (masturbării);<br>259.Am făcut păcatul malahiei cu altcineva;<br>260.Mi-am stricat fecioria prin păcatul malahiei;<br>261.Am săvârşit păcatul desfrânării cu gândul, păcătuind prin imaginaţie; îmi plănuiam cum am să-l săvârşesc atunci când voi avea ocazia;<br>262.Am cârtit împotriva lui Dumnezeu, cerând să mă scutească de războiul desfrânarii, dar eu nu m-am străduit să mă înfrânez;<br>263.Am căutat prilej de a murit păcătui;<br>264.Mi-am expus intimitatea la noibaie sau plajă;<br>265.Am păcătuit prin diferite metode (sterilet, duhovnicul Natanailprezervativ etc. A venit ), în înțelegere cu soţia/soţul sau cu cine am avut relaţii intime, sa nu avem copii;<br>266.Am păcătuit cu soţia/soţul sau cu altcineva, împotriva firii (perversiuni sexuale);<br>267.Am avut gânduri şi pofte trupeşti necuviincioase (uneori şi când am privit la mine vineriicoane); am păstrat în suflet acele gânduri şi nu le-am alungat, sîndulcindu-mă de ele;<br>268.În loc de a-mi stapâni poftele, am căutat să le aprind şi mai tare prin imagini sau prin imaginaţie;<br>269.Am rostit cuvinte şi am făcut gesturi necuviincioase în faţa copiilor şi a spovedit dupa indreptarul celor mai în vârstă;<br>270.Am păstrat în casă, tablouri sau poze cu desfrânări; le-am expus pe pereți;<br>271.Am cumpărat, am citit, am dat şi altora cărţi, reviste, publicaţii sau filme pornografice;<br>272.Am privit fete sau femei căsătorite cu gând de poftă trupească;<br>273.Ca femeie am privit băieţi sau bărbaţi căsătoriţi, cu gând de poftă trupească;<br>274.Am săvârşit păcatul sodomiei (femeie cu femeie sau bărbat cu bărbat);<br>275.Am păcătuit, curvind cu mintea şi cu inima, chiar în vremea rugaciunii;<br>276.Am răpit sau violat cu forţa;<br>277.Am desfrânat cu rude;<br>278.Am curvit cu soţia/soţul înainte de spovedanie pe care il au duhovniciicununia religioasă, dar şi cu alte personae, s-a impartasit unele căsătorite la rândul lor;<br>279.Am curvit cu Preacuratele Taineanimale;<br>280.Fiind căsătorit/ă, iar peste cateva am preacurvit cu altcineva;<br>281.Am trăit trupeşte cu soţia/soţul în zile sde post, Duminica şi în sărbători, în timpul perioadelor lunare sau în perioada lăuziei;<br>282.Ca părinte am culcat în pat cu mine fete sau baieţi mai mărişori, sau i-am pus să doarmă împreună, ignorând faptul că se pot naşte stări desfrânate;<br>283.Fiind copil am jucat diferite jocuri desfrânate, necuviincioase, cu alte fete sau băieţi;<br>284.Nu am purtat grijă de copiii mei şi le-a dus am îngăduit să privească la Domnulfilme imorale, zicand rugaciunichiar şi în prezenţa mea;<br>285.Am frecventat case şi locuri pentru curvie sau preacurvie;<br>

Acest suflet===Păcate diverse===286.M-am împărtăşit cu Sfintele Taine ale Domnului nostru Iisus Hristos nefiind spovedit sau nu am primit dezlegare de la duhovnic pentru împărtăşanie;<br>287.După spovedanie şi împărtăşanie m-am întors din nou la păcatele vechi fără nici o remuşcare, îndreptăţindu-mă că sunt neputincios;<br>288.Am scuipat după ce m-am împărtăşit;<br>289.Am făcut făgăduinţe bune lui Dumnezeu la vreme de strâmtoare, desi siar când mi-a fost mai bine le-am călcat;<br>290.Nu am mers Duminica şi în sărbători la biserică, din lenevie, dezinteres, sau pentru că mi-am făcut alte planificări;<br>291.Uneori, duminica în timpul Liturghiei am stat acasă uitându-mă la slujba de la televizor sau ascultând la radio, fără a dus repedeavea un motiv binecuvântat;<br>292.Am venit la biserică după ce a început slujba şi am plecat înainte de a se termina, asemanându-mă cu Iuda, era pregatitvânzătorul care a plecat de la Cina de Taină înainte de a se încheia;293.Duminica şi în sărbători nu am făcut fapte bune potrivit vredniciei zilei;<br>294. A Am făcut chefuri la mine acasă, am fost om inteleptla alţii la chefuri, în discoteci sau cluburi unde m-am dezlănţuit în dans şi băutură;<br>295.Mergând la biserică mi-am ales un loc de cinste spre a fi văzut de alţii, uneori, vorbind şi tulburând pe cei din jur;<br>296.Ca femeie, fiind în rânduiala firii (perioada lunară), m-am atins de lucruri sfinţite (am sărutat sfintele icoane, am luat anafură, aghiasmă, ulei sfinţit sau m-am împartaşit);<br>297. Dar noi Am luat anafură după ce zicem ? " Lasa ca am mâncat sau băut de dimineaţă, ori când am trăit trupește cu soţia/soţul, sau când am avut “scurgeri” în vis;<br>298.Nu am ascultat cu toată evlavia şi credinţa slujbele din biserică;<br>299.În timpul slujbelor am dormit sau m-oi spovedi am gândit la anul !"lucruri deșarte;<br>300. Nu ! Sa Am împiedicat pe copiii mei de a merge pe calea credinţei sau să se călugărească, să meargă la biserică, ba i-am şi pedepsit pentru asta;<br>301.Ca părinte nu amanamm-am ruşinat de copiii mei, ca dezbracându-mă în faţa lor;<br>302.Ca părinte duhovnicesc (naş) nu stim cand ne cheama Hristos ! Parintele Natanail nam purtat grijă de fiii mei sufleteşti, atât cât mi-a stiut ca moarestat în putinţă;<br>303.Ca bărbat nu mi-am iubit soţia; am batjocorit-o, am certat-o, am batut-o, am ignorant-o, nu am ajutat-o şi nu m-am străduit să caut şi să găsesc armonia şi pacea în viaţa de familie;<br>304. Dar ingerul Domnului Ca soţie nu am ascultat de soţul meu, ci l-am certat, l-am ocărât, l-am batjocorit, l-am certat, l-am ignorant, nu l-am ajutat şi nu m-am străduit să caut şi să găsesc armonia şi pacea în viaţa de familie;<br>305.Am silit pe soţul meu, din pricina mândriei şi a slavei deşarte, să cheltuiască bani pe îmbrăcăminte luxoasă şi la modă, pe plăceri şi deşertăciuni lumeşti;<br>306.Nu m-am supus soţului/soţiei la îndatoririle conjugale, motiv pentru care am stricat armonia în familie şi a păcătuit;<br>307.M-am despărţit de soţie/soţ fără motiv binecuvântat şi m-am recăsătorit, despărţind familie;<br>308.Nu m-am îngrijit de mântuirea copiilor mei; nu i-am dus la spovedanie şi împărtăşanie şi nu le-am dat pildă prin viaţa şi comportarea mea;<br>309.Când copiii mei au avut apucături rele nu i-am mustrat, nu i-am pedepsit şi nu i-am oprit de la acestea;<br>310.Ca părinte, am îngăduit copiilor mei să trăiască în concubinaj, uneori chiar în casa mea;<br>311.Ca părinte m-am purtat prea aspru şi am pedepsit pe nedrept pe copiii mei;<br>312.Am povăţuit pe copiii mei sau pe cei din familia mea să “calce peste toţi” numai să iasă ei deasupra tuturor;<br>313.Am purtat ură împotriva părinţilor mei pentru că nu am fost lăsat în voia mea, să fac ceea ce îmi plăcea mie;<br>314.Nu am ascultat sfaturile părinţilor mei;<br>315.Nu am cinstit pe părinţii mei, şi m-am purtat urât cu ei;<br>316.Mi-am blestemat părinţii, i-am batjocorit, i-am bătut, le-am spus cuvinte jignitoare, le-am dorit boală, necaz şi chiar moartea;<br>317.I-am părăsit la nevoie, la boală şi în neputinţe, neajutându-i;<br>318.Am văzut goliciunea părinţilor mei;<br>319.Nu am ascultat de cei mai mari ai mei (profesori, conducători, sefi) atunci când m-au învăţat de bine;<br>320.Nu am ascultat de părinţii mei duhovniceşti (duhovnic şi naşi), nu m-am rugat pentru ei, i-am batjocorit, i-am vorbit de rău, i-am urât;<br>321.Am luat anticoncepţionale pentru a nu rămâne însărcinată sau pentru a avorta; am îndemnat şi pe alte femei să facă la fel, sau le-am ajutat într-un anumit fel;<br>322.Am îndemnat/obligat sau am fost de acord ca soţia mea să facă avort;<br>323.Am ajutatpe altă femeie (sau pe medic) să facă avort, sau am dat bani pentru a face avort;<br>324.Am părăsit de bună voie copiii, fiindca el avea obicei in fiecare saptamana sa vina lăsându-i în voia soartei;<br>325.Mi-am petrecut multă vreme prin cluburi şi discoteci;<br>326.Am râs fără de măsură, cu nepăsare faţă de alţii;<br>327.Am mers la marturisitbiserică (ca femeie) în perioada lăuzieii fără a-mi face îmbisericirea;<br>328.M-am căsătorit cu rude;<br>329.Nu m-am silit să câştig virtuţile dragostei creştine în legătură cu Dumnezeu şi cu aproapele;<br>330. Nu am ţinut seama de smerenie şi răbdare, prin care se învinge răul şi se câştigă virtutea;<br>331.Din cauza nepăsării mele, m-a stapânit uitarea, lenea, neevlavia şi nefrica de Dumnezeu;<br>332.Fiind cuprins de nesimţire, de împietrirea inimii, am pierdut râvna, pocăinţa şi umilinţa, precum şi orice simţire a lui Dumnezeu;<br>333.Fiind cuprins de nesimţire pentru păcatele mele, m-am apucat să învăţ pe alţii;<br>334.De multe ori, fiind în biserică, atâta nesimţire am avut cand faţă de acest loc sfânt, încât am stat uneori cu dormitare, la vorbe deşarte şi cu glume;<br>335.În toate lucrurile, cuvintele şi gândurile mele nu am cultivat răbdarea şi blândeţea lăsându-mă stăpânit în toată vremea de iuţimea, nerăbdarea, amărăciunea, supărarea, tulburarea, neliniştea, neîngăduinţa, răutatea şi viclenia<br>336.Am fost nemulţumitor şi cârtitor la obligaţiile pe care le aveam;<br>337.Nu am fost atent la slăbiciunile şi neputinţele mele, ci la ale altora;<br>338.În timpul rugaciunii nu m-am silit sa -mi concentrez atenţia spre a înţelege cele citite cu mintea şi inima;<br>339.Uneori stând la rugăciune am avut gânduri spurcate; alteori am pierdut rugăciunea prin răspândirea la planuri nefolositoare;<br>340.În vremea rugăciunii am avut uneori cereri nechibzuite către Dumnezeu şi, dacă nu le-am dobândit, m-am întristat şi nu m-am mai rugat;<br>341.Am amânat rugăciunea;<br>342.În vremea rugăciunii am lăsat mintea să-şi închipuiască pe Dumnezeu sau pe alţi sfinţi, în loc să o menţin atentă la sensul cuvintelor din rugăciune;<br>343.Am gândit că sunt sporit duhovniceşte;<br>344.În vremea rugăciunii, de multe ori m-am aflat dormitând cu mintea şi chiar cu trupul; alteori stând de vorbă cu gândurile şi imaginile care-mi veneau în minte, luând aminte la ele am râs, sau m-am lăsat tulburat şi de alte patimi<br>345.Când cineva m-a rugat să mă rog pentru el, eu fiind leneș, am pus motivul că sunt nevrednic de această rugăminte, sau doar l-am pus pe pomelnic la biserică, să se stranga rautatearoage alţii pentru el;<br>346.Alteori m-am rugat pentru alţii, şi dacă Dumnezeu le-a împlinit cererea lor, pentru a lor credinţă, eu m-am mândrit laudându-mă cu lucru străin, ca şi cum, pentru a mea rugaciune s-a facut aceasta;<br>347.Am osândit pe alţii şi i-am judecat din ură şi răutate;<br>348.Am clevetit (vorbit de rău) omorând cinstea altora prin vorbirea de rău şi prin defăimarea lor;<br>349.Am pârât, am ocarât, am defăimat, am certat, am mustrat, am blestemat şi am batjocorit pe alţii;<br>350.De multe ori nu mi-am oprit limba de la multe vorbe deşarte (bârfe);<br>351.Uneori am avut obiceiul de a mă lăuda şi a spune minciuni spre a fi apreciat;<br>352.De multe ori am vorbit cu viclenie şi făţărnicie spre a fi lăudat de oameni;<br>353.De multe ori am lăudat lucrurile cele rele ale altora şi am vorbit de rău pe cei buni şi lucrurile lor cele bune;<br>354.Am avut obiceiul de a povesti la superlativ (de a lăuda) faptele cele rele ale oamenilor care au fost dezlegate tâlhari, desfrânaţi, beţivi;<br>355.Am vorbit (sau am conceput) de multe ori glume cu, cuvinte sfinte;<br>356.Am laudat pe unii în faţă iar cand nu erau de faţă i-am vorbit de rău;<br>357.Am vorbit de multe ori cu viclenie şi linguşire pe alţii;<br>358.M-am ruşinat de a opri pe alţii (cunoscuţi de ai mei) de la spovedanie toate pacatelevorbirea de rău, de la clevetire, pana si de la nedreptate şi de la orice fel de păcat; uneori m-am însoţit şi eu cu ei la acestea;<br>359.Am jignit pe aproapele;<br>360.Am uitarea de Dumnezeu lăsându-mă cuprins de cele cotidiene;<br>361.Nu am avut evlavie faţă de cele afiorisite lui Dumnezeu şi de cele mai micisfinte;<br>362.Am dispreţuit pe alţii;<br>363.Am drăcuit (naiba) neştiind că aceasta este blestem;<br>364.Am avut îndoieli faţă de Dumnezeu / biserică / preoţi sau episcopi;<br>365.Am fost laş uneori;<br>366.Am avut afecţiune pentru cele pământeşti,<br>367.Am fost nemulţumitor faţă de Dumnezeu şi de oameni;<br>368.Am cârtit;<br>369.Am fost obraznic;<br>370.Am înşelat pe alţii;<br>371.Am fost ironic;<br>372.Am blasfemiat;<br>373.M-am gândit uneori obsesiv, cum să-mi împlinesc patima;<br>

* ''Ne vorbeste vorbește [[Cleopa Ilie|părintele Cleopa]]'' - Vol . 2 [[Categorie:Sfintele Sfinte Taine]] [[el:Μυστήριο της Μετανοίας]][[en:Confession]][[fr:Confession]][[pt:Confissão]][[ru:Исповедь]]