Penticostar
Penticostarul este:
- O perioadă liturgică din anul bisericesc care începe din ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților.
- O carte liturgică ce cuprinde cântările din cele 8 săptămâni, citite la slujbe în această perioadă. Ea a fost alcătuită de Sfântul Iosif Studitul, Arhiepiscopul Tesalonicului.
Numele Penticostarului, de la grecescul Pentikostarion πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită Cincizecime (gr. "penticosti", πεντηκοστή). El conține „cântările de veselie ale Învierii lui Hristos în care se vădește pretutindenea bucuria cea mare a creștinului”.
Cuprins
- 1 Paștile și Săptămâna luminată
- 2 Duminica a doua după Paști, a Sfântului Toma
- 3 Duminica a treia după Paști, a femeilor mironosițe
- 4 Duminica a patra după Paști, a slăbănogului (paraliticul)
- 5 Duminica a cincea după Paști, a femeii samaritence
- 6 Duminica a șasea după Paști, a orbului din naștere
- 7 Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic
- 8 Cincizecimea
- 9 Duminica tuturor sfinților
- 10 Duminica sfinților locali
- 11 Articole înrudite
- 12 Note
- 13 Legături externe
Paștile și Săptămâna luminată
Odată cu învierea întregii naturi din moartea de peste iarnă, odată cu bucuria ce însoțește trezirea la viață și viețuirea din belșug, Biserica se deșteaptă la o altă viață, se trezește la bucuria pricinuită de zdrobirea morții prin învierea Mântuitorului, la bucuria împreună-locuirii cu Hristos în Sfântul Duh, pusă în lumină de întregul Penticostar.
Dacă Triodului îi este specifică pocăința, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaș darurilor Sale. În perioada Postului Mare, omul se supune unui îndelungat efort ascetic, dar întreaga pocăință pe care el o face în tot acest timp este însoțită de nădejde, de speranța că efortul lui va fi încununat, și această bucurie a încununării învăluie de-a dreptul creștinătatea în noaptea de Paști, când Penticostarul vestește lumii Învierea lui Hristos, chemând întregul univers să se împărtășească de bucuria cea mare a Învierii Domnului.
"Cerurile după cuviință să se veselească și pământul să se bucure, și prăznuiască toată lumea cea văzută și cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veșnică."
Prin Învierea lui Hristos se termină o parte a istoriei, începând alta, începând împărăția cea veșnică, pentru că prin Înviere lanțul morții a fost zdrobit și ușile Raiului ne sunt iarăși deschise. Prin învierea Sa din morți, Mântuitorul ne-a făcut părtași tuturor darurilor Sale, ne-a dat putere de a primi plinătatea darurilor Sale, plinătatea darurilor Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu vrea să le reverse asupra noastră. Înviind din morți Hristos ne-a adus viață, lumină, pace și bucurie.
Penticostarul începe cu rânduiala de slujbă pentru ziua de Paști, cu liturghia Paștilor, care este aceeași pentru fiecare zi a Săptămânii luminate. Textele din Penticostar din toată Săptămâna luminată, izbucniri și revărsări de bucurie, sunt bucuria în acțiune. În vremea Săptămânii luminate, la Utrenie, Biserica nu are altceva de spus decât bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viață al Mântuitorului.
De observat că la Paști și în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slujbelor nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc psalmi pentru că raiul a coborât pe pământ și bucuria covârșește orice cuvânt. Vecernia din Săptămâna luminată se deosebește de la o zi la alta doar prin glasurile care se schimbă zilnic. Cele 8 glasuri bisericești se schimbă zilnic astfel încât în Săptămâna luminată se succed toate cele 8 glasuri, care în mod normal se schimbă din 8 în 8 săptămâni.
Slujba de Paști, printre altele, ne stă mărturie și despre faptul că Învierea lui Hristos nu are importanță numai pentru El, ci ea e de mare însemnătate și pentru noi, fiind și o garanție pentru învierea noastră. Hristos a înviat pentru ca și noi să înviem împreună cu El, Cel ce tainic continuă să moară și învie în fiecare om care I-a îmbrăcat chipul, până la sfârșitul timpului.
Slujba de Paști și din toată săptămâna luminată reprezintă gândirea, simțirea și peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaște Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde în slujba de la Paști și din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paști este culmea spiritualității ortodoxe.
Duminica a doua după Paști, a Sfântului Toma
A doua săptămână după Paști este a opta zi a celebrării pascale și ultima zi a săptămânii luminate. Această duminică este celebrată în memoria întâlnirii lui Iisus cu Apostolul Toma.
În această zi, Biserica reamintește celor care nu l-au văzut pe Hristos cu ochii (și nici nu s-au atins de trupul înviat al Domnului), că ating și gustă pe Domnul în Sfânta Împărtășanie și în Cuvântul lui dătător de viață.
Citiri din Scriptură:
Duminica a treia după Paști, a femeilor mironosițe
A treia duminică după Paști este dedicată femeilor mironosițe care s-au îngrijit de trupul lui Hristos la moartea Lui și care au fost primele înștiințate de Învierea Lui.
În Biserica Ortodoxă Duminica Mironosițelor este și ziua dedicată special cinstirii tuturor femeilor. Pentru creștini se dorește evidențierea valorii și aprecierii femeii în general, în calitatea ei fie de soră, mamă, bunică, soție, fiică ori prietenă. Prin intermediul acestei sărbători stabilite, întreaga Biserică își manifestă recunoștința și prețuirea față de "cea prin care este adusă viața". Prin aceasta înțelegându-se cinstirea acordată atât față de menirea firească a unei femei de a naște, dar și cea duhovnicească, prin care poate lumina și conduce suflete spre Dumnezeu. Şi aceasta cu ajutorul virtuților pe care și le poate însuși conlucrând cu Dumnezeu. Se arată astfel o egală prețuire atât față de mamă cat și de monahie sau fecioară, căi binecuvântate de Biserica Creștină.
Citiri din Scriptură:
Duminica a patra după Paști, a slăbănogului (paraliticul)
A patra duminică este dedicată însănătoșirii de către Hristos a slăbănogului, după cum spune evanghelia lui Ioan.
Biserica ne aduce aminte de adevărul că prin botezul în biserică și noi am fost însănătoșiți și mântuiți de Hristos, spre viața veșnică.
Citiri din Scriptură:
Joi în a patra săptămână după Paști: înjumătățirea praznicului
Joia celei de-a patra săptămâni este numită înjumătățirea praznicului, în care Iisus îi învață pe ucenicii săi despre misiunea Sa și le cere să ducă mai departe învățătura Lui.
Din nou ni se amintește adevărul prezenței Stăpânului și a promisiunii Lui: "Dacă e cineva însetat lăsați-l să vină la Mine și să bea." (Ioan 7,37).
Duminica a cincea după Paști, a femeii samaritence
A cincea duminică de după Paști este a unei femei din Samaria cu care Hristos a vorbit la fântâna lui Iacob (Evanghelia după Ioan, cap. 4). Tema este "apa vieții" și recunoașterea lui Iisus ca Mesia. (Ioan 4,1-10; 25-26)
Citiri din Scriptură:
Duminica a șasea după Paști, a orbului din naștere
A șasea duminică comemorează însănătoșirea orbului din naștere. Evanghelia Sfântului Ioan (cap.9) ne spune cum Iisus a folosit lut din salivă și i-a spus omului să se spele în apele Siloamului.
Citiri din Scriptură:
Odovania praznicului Învierii Domnului
Încheierea (odovania) praznicului Paștilor se face în a 39-a zi, în Miercurea din a șasea săptămână după Paști. În unele tradiții, serviciile acestei zile sunt la fel de sărbătorite ca cele de la Paști, deși citirile zilnice din Sfânta Scriptură diferă. După apolisul (încheierea) de la Sfânta Liturghie imnele pascale nu mai sunt cântate, iar rugăciunea "Împărate Ceresc" nu mai este spusă sau cântată până la Cincizecime. Antimisul este luat de pe altar și pus la locul său.
Înălțarea Domnului
- Articol dedicat: Înălțarea Domnului
După 40 de zile de la Paști, Iisus s-a înălțat la cer pentru a fi preamărit la dreapta Tatălui. Înălțarea lui Hristos este plecarea Sa fizică finală din această lume după înviere. Este încheierea formală a misiunii Sale în această lume ca Mântuitor Mesianic. Este întoarcerea glorioasă la Tatăl care L-a trimis în lume să îndeplinească lucrarea pe care I-o încredințase. (Ioan 17,4-5)
Citiri din Scriptură:
Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic
În Duminica a șaptea după Paști, comemorăm pe Sfinții Părinți de la Sinodul întâi ecumenic.
Citiri din Scriptură:
- La Utrenie: Ioan 21, 1-14.
- La Liturghie: Fapte 20, 16-18, 28-36; Ioan 17, 1-13.
Cincizecimea
- Articol dedicat: Pogorârea Duhului Sfânt
Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt este împlinirea misiunii lui Hristos și începutul erei mesianice a Împărăției lui Dumnezeu care este prezent în lume în mod mistic în Biserica lui Hristos. Cea de-a cincizecea zi reprezintă un început al veacului care este dincolo de limitele acestei lumi, cincizeci fiind acel număr care înseamnă etern și împlinire cerească în ebraică, iar la creștini pietate mistică: șapte ori șapte, plus unu.
Citiri din Scriptură:
Duminica tuturor sfinților
Duminica ce urmează după Cincizecime este dedicată tuturor Sfinților, atât celor cunoscuți nouă, cât și celor pe care-i cunoaște numai Dumnezeu. Sfinții au existat în toate timpurile, și au apărut din toate colțurile lumii. Aceștia au fost Apostoli, Martiri, Profeți, Ierarhi, Monahi și Drepți, diferiți și totuși toți au fost insuflați de același Duh Sfânt.
Pogorârea Sfântului Duh ne ajută pe noi să ne ridicăm deasupra stării de păcătoșenie și să atingem starea de sfințenie, împlinind astfel îndemnul lui Dumnezeu: "fiți sfinți, pentru că și Eu sunt sfânt" (Lev. 11,44, 1 Petru 1,16 etc.). De aceea, Biserica a rânduit ca să-i comemorăm pe toți Sfinții în prima Duminică după Cincizecime.
Citiri din Scriptură:
- La Utrenie: Matei 28, 16-20.
- La Liturghie: Evrei 11, 33-40; 12, 1-2; Matei 10, 32-35, 37-38; 19, 27-30.
Duminica sfinților locali
În a doua Duminică după Cincizecime, bisericile ortodoxe îi comemorează pe toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți, care au strălucit în teritoriile lor.
Sfinții din toate timpurile, și din toate neamurile sunt văzuți ca o îndeplinire a promisiunii lui Dumnezeu de a mântui omenirea căzută. Exemplul lor ne încurajează să "lăsăm grijile deoparte și păcatul care ne copleșește cu atâta ușurință" și să "alergăm cu răbdare în cursa care ne este pusă înainte". (Evrei 12:1).
Astfel, în această duminică, Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește pe sfinții români, conform hotărârii din 20 iunie 1992 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române[1].
Citiri din Scriptură:
Articole înrudite
Note
Legături externe
- (ro) PS Sofian Brașoveanul Penticostarul și spiritualitatea ortodoxă (teză de licență)
- (en) Portions of the Pentecostarion (Archim. Ephrem (Lash))
- (en) Practical Tips on How To Build a Liturgical Library
Imnografia Bisericii Ortodoxe |
Cărți și perioade liturgice |
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod |
Noțiuni de imnografie |
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut |
Imnografi |
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares |