Cosma Imnograful

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sf. Cosma Imnograful

Sfântul Cosma Imnograful, episcopul Maiumei, cunoscut și sub numele de Cosma al Ierusalimului (Aghiopolitul) sau Cosma cel Tânăr († cca. 787) a fost un „scriitor de cântări” (imnograf sau melod) al Bisericii Răsăritului și frate prin înfiere cu sfântul Ioan Damaschin. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face pe 12 octombrie.

Viața

Sfântul Cosma s-a născut probabil la Damasc. Rămas orfan din copilărie, a fost luat în casa lui Serghie (Sarjun ibn-Mansur), tatăl sfântului Ioan Damaschin, un mare dregător de la curtea califului Abd-el-Malek din Damasc, care era foarte bogat. Cei doi băieți, Cosma și Ioan au fost crescuți ca frați și dați în grija unui erudit învățat sicilian, cunoscut sub numele de Cosma Monahul, care fusese răscumpărat din sclavie de tatăl Sf. Ioan, dobândind rangul de notar (asekretis). Sub îndrumarea stăruitoare a acestuia, cei doi au studiat în profunzime marile discipline ale educației clasice: gramatica, filosofia, astronomia, muzica și geometria.

Mai târziu, tinerii Cosma și Ioan au plecat de la Damasc la Ierusalim, unde s-au făcut călugări la Lavra Sfântului Sava cel Sfințit. Amândoi au fost angajați în lupta împotriva ereziei iconoclaste.

Sfântul Ioan Damaschinul a fost hirotonit preot de către Ioan al V-lea, patriarhul Ierusalimului. La rugămintea Bisericii Ierusalimului, fericitul Cosma a acceptat să devină episcop de Maiuma, în anul 743. Maiuma era portul cetății antice Gaza, situat pe coasta sudică a Feniciei.

A rămas în acest rang până la adânci bătrânețe, trăind în sfințenie și păstorindu-și credincioșii spre mântuire. A trecut la Domnul la o vârstă foarte înaintată.

Scrieri

Autor erudit, Cosma a scris comentarii (scolii) la poemele sfântului Grigore de Nazianz.

Ca un poet-imnograf, sfântul Cosma este privit cu mare admirație în Biserica Ortodoxă. Acesta îi consideră pe sfinții Cosma și Ioan Damaschin ca cei mai buni reprezentanți ai imnologiei clasice grecești din epoca lor, al cărei exemplu caracteristic sunt cântările liturgice cunoscute sub numele de canoane.

Imnele compuse de sfântul Cosma au fost inițial destinate pentru slujbele Bisericii din Ierusalim, dar, fiind preluate și în Biserica din Constantinopol, au devenit parte a patrimoniului imnologic universal al Bisericii Ortodoxe. În prezent însă nu se mai poate spune cu certitudine dacă toate imnele și cântările liturgice care îi sunt atribuite sunt într-adevăr compozițiile sale, mai ales că și dascălul său, care purta același nume a fost și el un scriitor de cântări.

Colecții de imnuri, diferite ca număr, atribuite lui Cosma, pot fi găsită în colecția Migne, Patrologia Graeca XCVIII, 459-524 și în Anthologia graeca carminum christianorum, editată de Christ și Paranikas (Leipzig, 1871).

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Îndreptătorule al Ortodoxiei, învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu și al curăției și luminătorule al lumii, podoaba călugărilor de Dumnezeu insuflată, Cosma înțelepte, cu învățăturile tale pe toți i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 8-lea:

Împodobit fiind cu fapte, Cosma de Dumnezeu insuflate, Bisericii lui Hristos ai fost înfrumusețare, cu cântări împodobind-o, fericite. Roagă-te dar către Domnul, ca să ne izbăvim noi de toate cursele luptătorului, cei ce îți strigă ție: Bucură-te, părinte, de trei ori fericite.

Iconografie

Potrivit lui Dionisie din Furna (Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000, pp. 139, 163, 188), Sf. Cosma al Maiumei trebuie pictat bătrân, cu chelie, cu barba ascuțită; este zugrăvit cu capul acoperit și purtând un sul pe care este scris: „Înțelepciunea, Cuvântul, puterea și strălucirea, și Fiu fiind al Tatălui...”.

Sf. Cosma Melodul mai poate fi pictat și în icoana Adormirii Maicii Domnului, având în mână un sul cu cuvintele: „Femeie muritoare, pe tine, cea mai presus de fire a lui Dumnezeu știindu-te...”

A se vedea și

Surse

Legături externe

  • lat, el: Anthologia graeca carminum Christianorum, ed. de W. Christ, M. Paranikas, Leipzig: B.G. Teubner, 1871 (text disponibil online aici).


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares