Evanghelie (liturgică)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Evanghelia este adesea îmbrăcată în coperți din metale prețioase, bogat împodobite

În Biserica Ortodoxă, Evanghelia (gr. Εύαγγέλιον, Evangélion) sau Evangheliarul este un obiect al cultului liturgic. Evanghelia este considerată ca o icoană a lui Hristos, și este cinstită ca și icoanele.

Rol în Biserică

În mod tradițional, ortodocșii nu acoperă niciodată Evanghelia în piele – pielea unui animal mort –, deoarece cuvintele lui Hristos sunt considerate a fi dătătoare de viață. Pieile de animale amintesc, de asemenea, de Căderea omului, când Dumnezeu le-a făcut haine din piele lui Adam și Evei, în urma neascultării lor (Geneza 3,21. Sf. Apostol Pavel vorbește despre Hristos ca Noul Adam (I Corinteni 15,22 și 47-49)), iar ortodocșii Îl percep pe Hristos ca venind sa îmbrace lumea în hainele primordiale de lumină pe care Adam și Eva le-au pierdut în Paradis. După tradiție, Evanghelia este îmbrăcată în aur, elementul pământesc care simbolizează cel mai bine slava Raiului. Dacă aurul nu este disponibil, ea poate fi îmbrăcată și în pânză.

Evanghelia se găsește în mijlocul Sfintei Mese din Altar, după cum și Sfânta Cruce a lui Hristos a fost așezată în mijlocul Pământului. Această poziționare a Evangheliei reprezintă, de asemenea, activitatea lui Hristos la momentul Creației (Altarul pătrat reprezentând lumea văzută). Evanghelia stă pe Antimis, care se află tot timpul pe masa Altarului, la fel cum și Hristos va rămâne în Biserică până la sfârșitul lumii. Matei 28,20)

Folosirea în timpul Liturghiei

Sfânta Liturghie începe atunci când preotul ridică Sfânta Evanghelie și face semnul Sfintei Cruci cu ea asupra Altarului. Evanghelia este purtată în procesiune în anumite momente, însoțită de lumânări, cel mai frecvent în timpul Vohodului Mic[1], moment care precedă citirea Apostolului și a Evangheliei. Evanghelia mai este purtată în cadrul Procesiunii Sfintei Cruci de Paști și la Botezul Domnului. După citirea Evangheliei, preotul îi binecuvântează pe credincioși cu aceasta. La Utrenia de Duminică, după citirea Evangheliei, toți se apropie să cinstească Sfânta Carte și să primească binecuvântarea preotului sau a episcopului.

Folosirea în alte ocazii

De câte ori un creștin răsăritean merge la Spovedanie o va face în fața Evangheliei și a Crucii. În țările de tradiție ortodoxă, atunci când o persoană face un legământ sau o promisiune, de obicei, o face în fața Evangheliei și a Crucii.

Aproape de sfârșitul Sfintei Taine a Mirungerii, persoana sau persoanele care sunt unse îngenunchează iar Cartea Evangheliei este deschisă și pusă pe capul lor cu scrisul în jos, în timp ce preotul care slujește spune Rugăciunea Evangheliei.

Când este hirotonit un episcop, el îngenunchează, își apropie fruntea de masa Altarului iar Sfânta Evanghelie este deschisă și pusă cu scrisul în jos peste gâtul lui, în timp ce episcopii care îl hirotonesc își pun mâinile pe Evanghelie și spun Rugăciunea de Hirotonie.

Când se întâlnește un sinod de episcopi, adesea, o Evanghelie este așezată într-un loc proeminent, ceea ce arată că Însuși Hristos prezidează peste acea întâlnire.

Când este înmormântat un preot sau episcop, el este înmormântat împreună cu Evanghelia, ca o indicație a vocației sale de a propovădui Evanghelia tuturor oamenilor.

Dispunerea textelor

Cartea Evangheliei conține citirile de la Vecernie, Sfânta Liturghie, Molitfe și alte slujbe.

În tradiția greacă, Cartea Evangheliei conține textele în ordinea citirii de-a lungul anului liturgic, cu o secțiune la sfârșit care conține citirile de la Utrenie, sărbători și ocazii speciale.

În tradiția rusă, Evanghelia conține textul complet al celor patru Evanghelii canonice în ordinea canonică (Matei, Marcu, Luca, Ioan), cu notații pe margine care indică începutul și sfârșitul fiecărei citiri și cu un tabel al citirilor la sfârșit. Ocazional, conține texte aranjate ale citirilor complexe, cum ar fi Cele Doisprezece Evanghelii citite la Utrenia din Vinerea Mare.

A se vedea și

Note

  1. În ritul bizantin, praporii și crucile procesionale sunt și ele folosite în timpul Vohodului Mic. În ritul răsăritean (rusesc), crucile și steagurile procesionale sunt folosite doar atunci când slujește un episcop.

Legături externe


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares