Acatist

Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului. Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Icoana imnului acatist la Maica Domnului

Acatistul este un imn de laudă, închinat lui Dumnezeu, Maicii Domnului sau unuia dintre sfinți.

Denumire

Denumirea (ακαθιστος în limba greacă) vine prin adăugarea unui a privativ la verbul καθιξω, a sta jos, a ședea, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, pe scaun, ci în picioare.

Istoric

Primul acatist este Acatistul Maicii Domnului, ca laudă și mulțumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în urma unei invazii a avarilor, în anul 626, pe când împăratul Heraclie era plecat într-o expediție contra perșilor. Atunci locuitorii, în frunte cu patriarhul Serghie, s-au rugat la Maica Domnului să-i izbăvească și au câștigat într-un mod minunat bătălia.

A fost compus cel mai probabil între anii 677 și 718. El se cânta în noaptea de sâmbătă a celei de a cincea săptămâni a Postului mare. Astăzi este cântat sau citit la utrenia (sau denia) acestei sâmbete, care se și numește Sâmbăta Acatistului. Este compus din 24 de strofe (numite icoase), formând un acrostih, procedeu poetic întâlnit adesea în imnografia bizantină.

Succesul și aprecierea credincioșilor a făcut ca mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, în cinstea unor sfinți, a Maicii Domnului sau a lui Iisus Hristos, după modelul acestui prim acatist, și se citesc la sărbătorile respective. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu și evocă momente din viața sfântului în cinstea căruia este compus (dacă nu este chiar închinat lui Dumnezeu direct).

De regulă, Acatistul Maicii Domnului care se citește în Sâmbăta Acatistului se găsește în Triod, iar celelalte acatiste se găsesc în Ceaslov și în Acatistier, cartea în care sunt adunate acatistele aprobate de Biserică (atunci când este tipărit oficial de Biserică). De asemenea, câteva acatiste se găsesc și în unele cărți de rugăciuni și broșuri speciale, dar ele nu întotdeauna au acceptul Bisericii.

A se vedea și

• Acatistier
• Acatiste (texte/ resurse)

Legături externe

• Muzica în spiritualitatea bizantină: Imnul Acatist – un studiu teologic de Ionuț Mavrichi

Bibliografie

• Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală, București, 1993, pag.719–720
• Preot Prof. Dr. Ene Braniște, art. „Acatistier”, în: Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Caransebeș, 2001, pag.19
• E. Peretto, art. „Acathiste”, DECA (i.e. Le Dictionnaire encyclopédique du Christianisme Ancien), t. 1, Paris (1990), pag.16–17
• Pr. D. Buzatu, „Imnele-acatist întîlnite la români”, în: Mitropolia Olteniei, 1967, nr.11–12
• Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque, Paris, 1895.
• Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Église russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Études Slaves, Paris, 1992.