Astrologia

Zodiac, sec 16

Astrologia reprezintă un ansamblu de credințe eronate care pornesc de la ideea că astrele cerului determină caracteristicile omului și destinul acestuia atât la naștere cât și în timpul vieții. Comunitatea științifică a respins în repetate rânduri concluziile celor ce se ocupă cu astfel de practici. Sfânta Scriptură interzice categoric acest păcat (ea era pedepsită cu moartea în legea ebraică), care este expresia idolatriei (încălcând astfel prima poruncă a Decalogului: ,,Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine"), și, de multe ori, a iubirii de arginți. În lipsa pocăinței practicanții acestei ocupații nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu. Cei cu înclinații spre astfel de practici sunt chemați să citească Sfânta Scriptură, să meargă regulat la biserică, să se spovedească și să se împărtășească și să ceară sfatul preoților bisericii.

Sfânta Scriptură

Astrologia încalcă prima poruncă a Decalogului care arată cine este adevăratul Dumnezeu și interzice închinarea la dumnezei străini:"Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului și din casa robiei/,,Să n-ai alți dumnezei în afară de Mine!" Închinarea la astre este interzisă, stă scris în Cartea Deuteronomului: "Privind la cer și văzând soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului, să nu te lași amăgit ca să te închini lor, nici să le slujești" Casele devin necurate prin practicarea astrologiei, arată proorocul Ieremia: Și casele Ierusalimului și casele regilor lui Iuda vor fi necurate, ca Tofetul, pentru că pe acoperișul tuturor caselor s-aduce tămâie întregii oștiri cerești și se săvârșesc turnări în cinstea dumnezeilor străini". Acesta anunță cuvântul Domnului: ,,Voi sfărâma poporul acesta și cetatea aceasta, așa cum am sfărâmat vasul olarului, care nu mai poate fi făcut la loc" și prevestește venirea nenorocirilor peste cetățile care ,,și-au învârtoșat inima și nu ascultă cuvintele" lui Dumnezeu.

Regii și astrologia

În vremea lui Osea oamenii s-au dedat la idolatrie, vrăjitorie, ghicire, ei ,,s-au închinat la toată oștirea cerului".Manase, împărat criminal, idolatru, vrăjitor (care mai târziu s-a pocăit de păcatele sale și a dat slavă lui Dumnezeu) ,,s-a închinat la toată oștirea cerească, slujind acesteia." El ,,a zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale Casei Domnului." Spre deosebire de aceștia Iov s-a păstrat neatins de acest păcat. Iosia, împărat credincios a poruncit ,,să scoată din templul Domnului toate lucrurile făcute pentru Baal, pentru Astarte și pentru toată oștirea cerului și să le ardă afară din Ierusalim, în valea Chedronului, iar cenușa lor să o ducă la Betel./A izgonit după aceea pe preoții idolilor pe care-i puseseră regii Iudei, ca să facă tămâieri pe înălțimi, în cetățile Iudei și în împrejurimile Ierusalimului, și care tămâiau pe Baal, soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului."

Pedepse

Cei care se închinau la astre erau pedepsiți cu moartea: De se va afla la tine, în vreuna din cetățile tale, pe care ți le va da Domnul Dumnezeul tău, bărbat sau femeie, care să fi făcut rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău, călcând legământul Lui, Și se va duce și se va apuca să slujească altor dumnezei și se va închina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toată oștirea cerească, ceea ce eu n-am poruncit; Și ți se va vesti și vei auzi aceasta, să cercetezi bine și de se va adeveri aceasta și se va fi făcut urâciunea aceasta în Israel, Să scoți pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care au făcut răul acesta la porțile tale și să-i ucizi cu pietre.

Calculele astrologilor incorecte astronomic

"Din punct de vedere astronomic calculele astrologice sunt extrem de discutabile, deoarece data echinocțiului de astăzi nu mai corespunde cu data echinocțiului de acum 2000-2500 de ani (azi soarele nu mai răsare la 0° în constelația Berbecului, ci el a migrat până la 7° în constelația Peștilor - cf. [61;126]).

În fața unui asemenea impas astrologii au adoptat două atitudini: ori și-au modificat calculele după un "zodiac migrator", ori - cum au făcut marea majoritate - nu au ținut seama de faptul că realitatea astronomică este diferită de cea după care calculează ei și au preferat să își păstreze sistemul de calcul.

Pentru un observator exterior această neconcordanță ar trebui să stârnească suspiciune. Dacă aceste calcule ale astrologilor ar fi corecte cel puțin din punct de vedere astronomic, aceasta ar fi un argument - chiar dacă insuficient - în favoarea caracterului științific al îndeletnicirilor lor. Dar faptul că astrologii încearcă să demonstreze valabilitatea propriilor calcule (care le sfidează pe cele științifice) cu ajutorul statisticilor eficienței în "ghicire", acest lucru ar trebui să vădească faptul că astrologia nu este deloc o știință, ci doar o artă magică (totuși, fiecare astrolog pretinde că sistemul său se potrivește perfect realității cosmice și, sub un pretins caracter științific, atrage oamenii în cursa ocultismului)."

Studii

Studiile au eșuat repetat în a demonstra corelații semnificative statistic între predicțiile astrologice și variabilele operațional-definite. Testele de tip efect size(care studiază tăria corelației dintre două variabile) care au ipoteze fundamentate astrologic au demonstrat că media acurateței predicțiilor astrologice nu este mai mare decât cea întâmplătoare. De exemplu, când s-a făcut testarea variabilelor cognitive, comportamentale, etc ale unui lot de 2000 de cazuri de gemeni născuți la câteva minute unul de altul, aceasta nu a arătat o influență celestă asupra caracteristicilor umane.

Psihologii experimentaliști au sugerat câteva efecte diferite care pot contribui la impresia de exactitate astrologică. O tendință observată este cunoscută sub numele de înclinația de confirmare, când oamenii cărora le sunt date un set de predicții multiple sunt tentați să și le amintească mai mult pe cele exacte(hits) decât pe cele inexacte(misses). În consecință, oamenii tind să-și amintească setul de predicții ca fiind mult mai exact decât a fost realmente. Al doilea fenomen psihologic este Efectul Forer, care se referă la tendința umană de a acorda rate înalte de exactitate acelor descrieri ale personalității lor care le sunt prezentate ca fiind croite special pentru ei, când de fapt ele sunt vagi și suficient de generale pentru a se aplica unor mase mari de oameni.

Rostul stelei magilor

"Marea majoritate a astrologilor susțin că Biblia este plină de referințe astrologice, cea care li se pare cea mai evidentă fiind despre steaua care i-a călăuzit pe cei trei Magi spre locul Nașterii Mântuitorului. Rostul acestei stele nu era însă de a arăta valoarea astrologiei ci, după cum arată Tradiția creștină, era tocmai de a-i aduce pe păgâni - care se ocupau cu practicile magice - să se închine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marchează sfârșitul închinării păgâne și chemarea tuturor neamurilor la credință în Dumnezeul cel în Treime lăudat. Cum spune atât de frumos Condacul Crăciunului: "Nașterea Ta, Hristoase, răsărit-a lumii lumina cunoștinței. Că printr-însa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății... .""

Sfânta Tradiție

"Sfânta Tradiție abundă de texte care combat astrologia și toate practicile legate de ghicit.

În scrierea sa Despre idoli, Tertulian nota: "Între diferitele îndeletniciri ale oamenilor nu se poate să nu observăm unele arte sau profesii care înlesnesc închinarea la idoli. De astrologi nici nu se face să mai vorbim, întrucât însă unul din ei a cutezat să se justifice de faptul că continuă să practice această profesie, am de gând să spun câteva cuvinte în legătură cu aceasta. Nu voi spune că a așeza nume de dumnezei falși în cer, a le atribui un fel de atotputernicie și a-i abate pe oameni de la înălțarea rugăciunilor către Dumnezeu, insuflându-le credința că destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune că toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falși. Eu afirm însă că astrologia, în acest caz, se asemuiește îngerilor căzuți care s-au îndepărtat de la Dumnezeu pentru a înșela neamul omenesc... Dacă magia este pasibilă de pedeapsă, iar astrologia reprezintă o varietate a ei, atunci împreună cu genul este condamnabilă și specia. Astfel, din timpul apariției Evangheliei, tot soiul de sofiști (în sensul de "înțelepți închipuiți" - n.n.), astrologi, vrăjitori, magi și ghicitori trebuie să fie obligatoriu pedepsiți" [50;54].

În Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin găsim următoarele precizări: "elinii spun că prin răsăritul, apusul și prin conjuncția acestor stele, a soarelui și a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocupă astrologia. Dar noi susținem că ele sunt semne de ploaie, de secetă, de frig, de căldură, de umezeală, de uscăciune, de vânturi și de altele asemenea, dar nici într-un caz semne ale faptelor noastre, căci noi am fost făcuți liberi de Creator și suntem stăpânii faptelor noastre. Dacă facem toate din cauza mișcării stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute, nici viciu. Iar dacă nu am dobândit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dacă dă unora bunătăți, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar cârmui și nici nu ar purta de grijă de făpturile Sale, dacă toate s-ar conduce și s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi rațiunea noastră, căci nu am fi stăpânii nici unei fapte și în deșert am delibera. Dar negreșit rațiunea ni s-a dat în scopul deliberării; pentru aceea tot ce este rațional este și liber" [18;58].

Sfântul Simeon al Tesalonicului scria (împotriva celor ce susțineau că cercetarea astrologică nu este ceva rău): "a vorbi despre noroc, despre ursitori, despre explicarea nașterilor, după zodii sau stele și pentru citirile de stele e lucru nebunesc și fără de Dumnezeu... însă bunătățile și răutățile noastre se mișcă după a noastră singură voință" [53;516]. Nu este greu de observat că Sfântul Simeon se referea foarte precis tocmai la formele de astrologie practicate astăzi, și nu la vechea închinare la stele. El contesta pretenția astrologilor de a fi în măsură să ghicească viitorul folosindu-se de mersul astrelor. Pentru că oamenii sunt liberi să aleagă binele sau răul, și nici o configurație planetară nu poate să stânjenească această alegere. "

Teologi contemporani

"Îngrijorat de răspândirea largă a practicilor de acest gen, marele teolog român Ioan Gh. Savin scria: "Sunt și la noi mulți, foarte mulți adepți ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oraș sau de la sate, care-și caută în cafea sau umblă cu datul în cărți, și până la simandicoasele fete care cred că au temeiuri științifice de a-și cerceta destinul după prescripțiile științelor ascunse! Dintre aceștia, mulți se cred și se prenumără între fiii Bisericii. Și încă dintre fiii cei buni. Cu aceeași pioșenie cu care-și aprind candela în fața icoanei Mântuitorului sau cu care își duc sărindarul la cutare biserică cu sfinți făcători de minuni, își poartă pașii și spre prezicătorul care le va citi din stele și din liniile mâinii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de creștinism însă e mai aproape de magie decât de Hristos. Acest amestec între magie și religie, între Dumnezeu și Lucifer, între Simon Magul și Hristos, între puterea demonică și bunătatea divină nu înseamnă decât cea mai completă renegare a creștinismului. E apostazie directă" [54;45]."

Închinătorii la astre nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu

Domnul anunță astfel Ziua Judecății prin gura proorocului Sofonie: ,,voi distruge din locul acesta pe Baal până la ultimele lui rămășițe, numele slujitorilor săi, împreună cu al preoților;/Și pe toți cei ce se închină, pe acoperișuri, oștirii cerului."

„Cei care împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să se întâmple, vor ajunge ca miriștea pe care o arde focul, și nu-și vor scăpa viața din flăcări. Căci nu va fi jăratec la care să se încălzească, nici vatră ca să stea dinaintea ei”, avertizează proorocul Isaia.

Apostolul Pavel și apostolul Ioan arată că închinătorii la idoli nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu

„Afară câinii și vrăjitorii și desfrânații și ucigașii și închinătorii de idoli și toți cei ce lucrează și iubesc minciuna!” (Apoc22.15)