Proorocul Sofonie

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Sofonie)
Salt la: navigare, căutare
Sfântul Prooroc Sofonie
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament – Septuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
Facerea – Ieșirea – Leviticul – Numerii – Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi – Judecători – Rut

I Regi – II Regi – III Regi – IV Regi
I Cronici – II Cronici – I Ezdra – Neemia – Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov – Cartea Psalmilor – Pildele lui Solomon – Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor – Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

Osea – Amos – Miheia – Ioil – Avdie – Iona – Naum
Avacum – Sofonie – Agheu – Zaharia – Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit – Iudita – Baruh – Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri – III Ezdra – Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei – II Macabei – III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Enoh – Noe – Avraam – Isaac – Lot
Iacov (Israel) – Iosif – Moise – Aaron – Finees
Judecători: Debora – Ghedeon – Samson
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul – Elisei – Iezechia
Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel
Iona – Osea – David – Solomon
Avacum – Iov – Miheia – Maleahi - Baruh
Samuel – Zaharia – Ioil – Naum – Amos
Regi Iuda (după diviziune): Roboam – Abia – Asa – Iosafat
Atalia – Ioram – Ahazia – Ioas – Amația
Ozia – Iotam – Ahaz – Iezechia (Ezechia) – Manase
Amon – Iosia – Ioahaz – Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I – Nadab – Baeșa
Ela – Zimri – Omri – Ahab – Izabela
Ahazia – Ioram – Iehu – Ioahaz – Ioas – Ieroboam al II-lea
Zaharia – Șalum – Menahem – Pecahia – Pecah – Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Sfântul Prooroc Sofonie este al nouălea din cei doisprezece Profeți Mici din Vechiul Testament. A trăit în secolul al VII-lea în regatul lui Iuda și a fost contemporan cu Proorocul Ieremia. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face pe 3 decembrie[1].

Viața

Sofonie, fiul lui Cuși din seminția (sau tribul) lui Simeon, a trăit la Ierusalim la începutul domniei regelui Iosia (640-609 î.Hr.), înainte ca acesta să înceapă restaurarea Legii lui Moise în regatul lui Iuda. Într-adevăr, amputat de o parte a teritoriului său de invazia asiriană a lui Sanherib (700) și profund perturbat de domniile care au făcut cele rele înaintea Domnului ale regilor Manase și Amon, regatul lui Iuda trecea printr-o perioadă de idolatrie și de necredință. Trimis de Dumnezeu, proorocul Sofonie, al cărui nume înseamnă „cel pe care Dumnezeu îl apără”, anunță apropierea Zilei Domnului, o Zi înfricoșătoare a mâniei lui Dumnezeu față de popoarele idolatre și față de Ierusalim, dacă el întârzie să se întoarcă către Dumnezeu prin pocăință adevărată. Toți necredincioșii vor fi șterși de pe fața pământului de focul arătării Domnului și pe Muntele Sfânt rămășița lui Israel - adică cei blânzi și smeriți cu inima care și-au pus încrederea în Numele Domnului ― va fi restaurată și vor sălta de bucurie cu toți cei care, veniți dintre neamurile păgâne, vor crede în Mesia Hristos și vor ruga Numele Domnului. Atunci Domnul va locui în noul Sion, Biserica, fiica Ierusalimului. El îi va aduna pe cei aleși ai Săi în iubire și bucurie, și toți vor fi părtași unei sărbători veșnice.

Profeția

Scrisă în Iudeea (Regatul Iuda), Cartea lui Sofonie este probabil anterioară reformei inițiate de Iosia în anul 622 î.Hr. Mesajul său îi cheamă pe iudei să se întoarcă către Dumnezeul lor pentru a nu avea aceeași soartă ca regatul vecin din nord (Regatul Israel), invadat cu un secol mai devreme de cître asirieni. În Cartea sa, Sofonie a proorocit Ziua Judecății.

Ca reacție împotriva stăpânirii asiriene care pervertise regatul lui Iuda, el a anunțat „Ziua Domnului”, un cataclism universal (apocalipsă) care urma să marcheze sfârșitul unei epoci a păcatului și restaurarea poporului lui Dumnezeu dintr-o „mică rămășiță”.

Atributul lui Sofonie este făclia, având ca explicație pasajul din profețiile sale în care Domnul amenință cetatea Ierusalimului cu o distrugere iminentă: „Și în ziua aceea, voi scormoni Ierusalimul cu făclii și voi pedepsi pe toţi cei care zac pe drojdia lor şi zic în inima lor: «Dumnezeu nu face nici bine, nici rău!»” (Sofonie, 1, 12).

Imnografie

Tropar, glasul al 2-lea:

Prăznuind pomenirea proorocului Tău Sofonie, Doamne, printr-însul Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Arătatu-te-ai rază luminoasă prin dumnezeiescul Duh, prooroace Sofonie, glăsuind prin dumnezeească arătare: Bucură-te foarte fata Sionului, vestește fata Ierusalimului, iată împăratul tău vine, cel ce mântuiește!

Surse

Note

  1. ↑ În Martirologiul roman este pomenit de asemenea pe 3 decembrie: Commémoraison de saint Sophrone, prophète, qui, vers 630 avant le Christ, aux jours de Josias, roi de Juda, annonça la ruine des impies au jour de la colère du Seigneur et réconforta les pauvres dans l'espérance du salut.