5.288 de modificări
Modificări
→Judecătorul Samuel, un preot credincios, drept şi bineplăcut lui Dumnezeu
[[Samuel]] (Dumnezeu a ascultat) (1.20), cel ,,împrumutat Domnului”(1.28, 2.20), este fiul dreptului [[Elcana]] şi al [[Anei]], cea stearpă care, înţepată şi întristată adeseori, din acest motiv, de Penina, cealaltă soţie a lui Elcana, capătă rod în urma rugăminţilor fierbinţi către [[Dumnezeu]] şi a binecuvântării primite de la preotul Eli (cap1.1-19).
Samuel se află întâi în slujba Domnului (2.18), apoi devine prooroc al Domnului (3.1-20-21) şi judecător peste Israel (7.6, 7.15). Preot credincios şi drept, îşi convinge poporul să scoată din mijlocul lui [[idol]]ii, să slujească numai Domnului şi, rugându-se pentru poporul pocăit, capătă îndurare de la Dumnezeu (căci Dumnezeu nu lăsa să cadă la pământ nici unul din cuvintele sale-3.19) şi filistenii sunt alungaţi şi [[smeriţi]] ( 7.1-14), după ce [[chivotul]] făcuse ravagii prin locurile pe unde trecuse (cap 5,6).
Samuel rămâne judecător peste Israel până la sfârşitul vieţii, fiind un judecător [[dreptatea|drept]], care nu a furat, nu a năpăstuit , nu a apăsat şi nu a primit [[mită]] de la nimeni (12.1-5) El le arată o [[minune]] a Domnului sub ochii lor, pentru a le arăta ce rău au făcut când au cerut [[împărat]]: Samuel strigă către Domnul şi Domnul trimite chiar în ziua aceea tunete şi ploaie, ceea ce face pe popor să aibă o mare [[frică]] de Domnul şi de Samuel (12.16-18).
====Lăcomia şi nedreptatea fiilor lui Samuel determină cererea de către Israel a unui împărat====