Faptele Apostolilor
Faptele apostolilor este a cincea carte a Noului Testament, ea urmând, în ordine canonică, după cele 4 evanghelii. Evanghelistul Luca, autorul ei, evocă întemeierea Bisericii lui Hristos, începuturile creştinismului şi răspândirea acestuia prin intermediul apostolilor.
Autorul
Autorul cărţii este evanghelistul Luca, fiind a doua carte a sa (prima fiind evanghelia sa), precum spune el însuşi în prologul cărţii respective (Fapte 1.1-3) şi precum mărturiseşte Sfânta Tradiţie a Bisericii.
Titlul cărţii
Luca mărturiseşte că ea este a doua carte a sa adresată lui Teofil. Titlul cărţii este dat de Părinţii Bisericeşti şi se găseşte în cei mai vechi codici cu acest titlu.
Autenticitate
Argumente externe
Sfântul Irineu de Lyon (202) a atribuit primul Faptele apostolilor lui Luca, rezumând unele cuvântări din această carte precum: cuvântarea Sfântului Petru (cap2), a Sfântului Pavel din Areopag (17.22-31) (Adv. Haer. III.13,14). Fragmentul Muratori confirmă autenticitatea cărţii, susţinând că faptele unora dintre apostoli au fost scrise de Luca într-o carte. Este considerată autentică de Clement Alexandrinul, Tertulian şi Origen şi se află în lista canonică a Sfinţilor Părinţi: Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului şi Grigore de Nazianz. Părinţii apostolici folosesc Faptele Apostolilor ca o carte canonică şi inspirată. La fel Clement Romanul, Barnaba şi Ignaţiu de Antiohia.
Argumente interne
Luca însuşi se dă pe sine ca autor al cărţii (FA1.1-3). Limba corectă, bogată şi variată, situarea evenimentelor în timp şi legătura cu celelalte evenimente contemporane, evocarea unor conducători, regi, proconsuli, prefecţi în portrete conturate ne indică un om cult cum era evanghelistul Luca. Autorul este unul din însoţitorii în călătorie ai sfântului apostol Pavel căci în Faptele apostolilor autorul se exprimă la persoana întâi plural (16.10)
Timpul
Timpul scrierii se poate deduce din faptele evocate în ea, adică sfârşitul primei captivităţi a apostolului Pavel la Roma, anul 63. Ea nu aminteşte nimic despre procesul apostolului sau eliberarea sa , fapte importante din viaţa acestuia. Aşadar a fost scrisă înainte de anul 63. Între evanghelia a treia şi Faptele apostolilor există o ordine cronologică: evanghelia este scrisă prima căci Luca însuşi numeşte Faptele apostolilor drept a doua carte a sa. Or, cum evanghelia a fost scrisă în anul 63, rezultă că scrierea ,,Faptele apostolilor” a fost scrisă spre sfârşitul anului 63. Locul de unde a fost scrisă a fost Roma, de unde era ,,puternicul Teofil”
Numele cărţii
Atunci când este citată este numită simplu Fapte sau FA sau F.A.. Din ceea ce se ştie astăzi, titlul de Faptele Apostolilor (în greacă: Praxeis Apostolon) a fost pentru prima dată utilizat de sfântul Irineu de Lyon în secolul al II-lea.
Unii au sugerat că titlul acestei cărţi ar trebui, de fapt, să fie "Faptele Duhului Sfânt" sau chiar "Faptele lui Iisus", deoarece 1:1 dă impresia că Faptele sunt ca o "mărturie despre ceea ce Iisus a continuat să facă şi să propovăduiască", Hristos Însuşi fiind principalul personaj prin lucrarea Duhului Sfânt.
Autor şi datare
Este aproape unanim acceptat că autorul Faptelor este acelaşi cu cel al Evangheliei după Luca.
Opinia tradiţională spune că cele două cărţi au fost scrise în jurul anului 60 de către însoţitorul lui Pavel, Apostolul Luca.
După alţii, cartea a fost scrisă în jurul anului 80, fiind destinată cititorilor ne-evrei[1].
Cuprins şi conţinut
Faptele povestesc istoria Bisericii creştine primare, cu accent pe propovăduirea celor Doisprezece Apostoli şi a Apostolului Pavel. Este o continuare logică a propovăduirii Veştii cel Bune de această dată în principal printre neamurile păgâne.
După alţi specialişti ai Noului Testament, cartea Faptelor Apostolilor nu este o istorie a Bisericii primare, nici o relatare a primelor misiuni de propovăduire, ci o scriere în primul rând teologică[2].
Primele capitole se petrec în Ierusalim şi cuprind evenimentele de după Învierea Domnului, Înălţarea Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt şi începutul propovăduirii celor Doisprezece Apostoli. Capitolele de la sfârşit cuprind convertirea lui Pavel, misiunea lui şi, în final, arestarea sa şi călătoria la Roma.
Cartea Faptele Apostolilor are 28 de capitole, care ar putea fi structurate astfel după conţinutul lor:
1, 1-8: Cuvânt înainte.
1, 9-12: Înălţarea Domnului.
1, 13-14: Prima comunitate creştină.
1, 15-26: Alegerea celui al doisprezecelea apostol Matia, în locul lui Iuda.
2, 1-47: Evenimentele de la Rusalii.
3, 1 - 5, 42: Lucrarea apostolilor Petru şi Ioan.
6, 1 - 8, 3: Comunitate de elenişti şi Ştefan.
8, 4-40: Propovăduirea în Samaria şi famenul etiopian.
9, 1-31: Chemare lui Saul (Pavel).
9, 32 - 11, 30: Propovăduirea în Iudeea.
12, 1-25: Persecuţie a Bisericii din Ierusalim.
13, 1-15, 35: Prima călătorie misionară, Pavel şi Barnaba şi la sinodul apostolic.
15, 36 - 18, 22: A doua călătorie misionară, Pavel.
18, 23 - 21, 14: A treia călătorie misionară, Pavel.
21, 17 - 26, 32: Captivitatea lui Pavel şi încarcerarea lui în Ierusalim şi la Cezareea.
27, 1 - 28, 31: Transferul lui Pavel: lucrarea în captivitatea de la Roma.
Note
Bibliografie
- I. Constantinescu- Studiul Noului Testament, pag 163-182, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-75-7,
- Noul Testament comentat, pag190-191, versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, ediţia doua revizuită şi îmbunătăţită,Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1995, ISBN 973-9130-08-9
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
- Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2