Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Noul Testament
Evangheliile și Faptele Apostolilor
MateiMarcuLucaIoan
Faptele Apostolilor
Epistolele Sfântului Apostol Pavel
Romani
I CorinteniII Corinteni

GalateniEfeseni
FilipeniColoseni
I Tesaloniceni II Tesaloniceni
I TimoteiII Timotei
TitFilimon
Evrei

Epistolele sobornicești
Iacov
I Petru II Petru
I Ioan - II IoanIII Ioan
Iuda
Apocalipsa
Apocalipsa lui Ioan
Persoane din Noul Testament
Iisus HristosFecioara MariaDreptul Iosif
Ioachim și AnaIoan Botezătorul
Cei 12 apostoli: PetruIoanIacov (fiul lui Zevedei)
MateiFilipToma
Iacov (fiul lui Alfeu)IudaSimon
MatiaBartolomeu
Iuda Iscarioteanul
Apostolul Pavel
Farisei drepți: Nicodim Iosif din Arimateea
PavelGamaliel
Simeon
Conducători: Irod cel MareArhelau
Irod AntipaIrodiada
Pilat din Pont
Femei credincioase:
Maria Magdalena - Salomeea - Ioana - Maria lui Cleopa
Maria din BetaniaMarta din Betania
Alte persoane: Lazăr
Descoperiri arheologice biblice
Locuri din Noul Testament
Locuri din Evanghelii: BetleemNazaret
Muntele TaborBetaniaSamariaIerihon
Ierusalim
Cezareea
Alte locuri: AntiohiaDamascEfesIconium
Editați această casetă

Epistola către Tit este una din cele trei epistole pastorale (alături de cele două epistole către Timotei) şi una din cele paisprezece epistole ale sfântului apostol Pavel aflate în Noul Testament. Ea este o colecţie de sfaturi adresate lui Tit, organizator şi conducător al Bisericii din Creta. Destinatarului epistolei îi sunt indicate condiţiile morale pe care trebuie să le îndeplinească preoţii şi episcopii şi i se dau îndrumări cu privire la sfaturile pe care trebuie să le adreseze atât în general, cât şi anumitor categorii speciale-vârstnici, tineri şi robi. Fiul în credinţă Tit este îndemnat de apostolul Pavel să se ferească de sofistică şi i se spune care este atitudinea potrivită în raport cu ereticii.

Preoţii

Papirusul32. Tit 1.11-15; 2.3-8, pagina cu Tit 1.2, data în jur de 200, limba greacă, găsit în Egipt, în prezent la John Rylands University Library

Prezbiterul (preotul) trebuie să fie fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare. Căci episcopul (sau priveghetorul.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană, nu arogant [1], nici mânios[2], nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig mârşav; ci să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat [3], drept, sfânt, înfrânat[4]; el trebuie să se ţină de Cuvântul adevărat, care este potrivit cu învăţătura creştină, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă, şi să înfrunte pe potrivnici. Referindu-se la potrivnici apostolul Pavel constată:

În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sunt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori,

cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învăţând pe oameni, pentru un câştig urât, lucruri pe care nu trebuie să le înveţe.

Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna nişte mincinoşi, nişte fiare rele, nişte pântece leneşe.”

Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,

şi să nu se ţină de basme evreieşti, şi de porunci date de oameni, care se întorc de la adevăr.

Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: până şi mintea şi cugetul le sunt spurcate.

Ei se laudă că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.[5]

Vârstnicii

Bătrânii trebuie să fie treji[6], vrednici de cinste[7], cumpătaţi[8], sănătoşi în credinţa, în iubire, în răbdare.[9]

Femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuviincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin[10], să înveţe pe alţii ce este bine ca să înveţe pe femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţi şi copiii; să fie cumpătate[11], cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu. (credinţa creştină să nu fie compromisă prin faptele lor).[12]

Tinerii

Apostolul Pavel îi spune lui Tit să-i sfătuiască pe tineri să fie cumpătaţi [13]. Apoi îi spune să fie o pildă de fapte bune în toate privinţele, iar în învăţătură, să dea dovadă de integritate[14], de seriozitate [15], de vorbire sănătoasă şi fără cusur, ca protivnicul să rămână de ruşine, şi să nu poată să spună nimic rău de ei (de creştini).[16]

Robii

Apostolul Pavel îi spune lui Tit să-i sfătuiască pe robi să fie supuşi stăpânilor lor, să le fie pe plac în toate lucrurile, nu să le întoarcă vorba,[17], să nu fure[18] nimic, ci totdeauna să dea dovadă de o desăvârşită credincioşie[19], ca să facă în totul cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos.[20]

Sfaturi generale

Apostolul Pavel îi spune lui Tit să le aducă aminte tuturor să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă [21], ci îngăduitori[22], plini de blândeţe [23] faţă de toţi oamenii. Căci şi apostolii înşişi-spune apostolul- erau altă dată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fie urâţi şi urându-se unii pe alţii.[24]

Lucruri nefolositoare şi zadarnice

Apostolul Pavel îl îndeamnă pe Tit să se ferească de întrebările nebune, de înşirările de neamuri (genealogii), de certuri şi ciorovăieli privitoare la Lege căci ele sunt nefolositoare şi zadarnice.[25]

Atitudinea faţă de eretici

Apostolul Pavel îl sfătuieşte pe Tit ca, după prima şi a doua mustrare, să se depărteze de cel ce aduce dezbinări. „căci ştim că un astfel de om este un pervertit[26] şi un păcătos, de la sine fiind osândit.”[27]

Hristos

El S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.[28]

Iisus Hristos ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt (botezul), pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru; pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moştenitori ai vieţii veşnice.[29]

Note

  1. ESV- not to be arrogant; NIVUK-overbearing-semeţ, ASV-self-willed
  2. ESV, NIVUK-quick-tempered grabnic la mânie, ASV-angry
  3. ESV, NIVUK-self-controlled, ASV-sober-minded
  4. ESV, NIVUK-disciplined, ASV-self-controlled
  5. Tit 1.10-16
  6. ESV-sober-minded, NIVUK-temperate, ASV-temperate
  7. ESV-dignified, NIVUK- worthy of respect
  8. ESV, NIVUK self-controlled
  9. Tit 2.2
  10. ESV- slaves to much wine, NIVUK- addicted to much wine; enslaved to much wine
  11. ESV, NIVUK- self-controlled
  12. Tit 2.3-5
  13. ESV, NIVUK-self-controlled
  14. ESV, NIVUK- integrity, ASV-uncorruptness)
  15. ESV-dignify, NIVUK-seriousness, ASV-gravity
  16. Tit 2.6-8
  17. ESV-not argumentative, NIVUK-not to talk back to them, ASV-not gainsaying
  18. ESV- pilfering, NIVUK-not to steal from them, ASV- not purloining
  19. ESV-showing all good faith, NIVUK- they can be fully trusted,ASV- but showing all good fidelity
  20. Tit 2.9-13
  21. ESV- avoid quarreling, NIVUK, to be peaceable., ASV- not to be contentious- să nu fie gâlcevitori
  22. ESV, ASV- gentle-domoli, NIVUK- considerate-atenţi, binecrescuţi
  23. ESV-courtesy-amabilitate, NIVUK humility-smerenie, ASV-meekness-blândeţe
  24. Tit 3.1-3
  25. Tit 2.9
  26. ESV, NIVUK-warp, ASV-perverted
  27. Tit 2.10-11
  28. Tit 2.14
  29. Tit 2.5-7

Bibliografie

  1. I. Constantinescu- Studiul Noului Testament, pag 297-299, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-75-7,
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  4. Noul Testament, versiunea revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, pag.383, Editura Institutului Biblic, 1995, ISBN 973-9130-08-9,
  5. English Standard Version Bible, 1971