Descoperiri arheologice biblice
Descoperirile arheologice biblice sunt descoperirile din sfera arheologiei care aduc elemente noi cu privire la evenimentele, locurile, personalităţile, cărţile Bibliei.
Cuprins
- 1 Cea mai veche scriere din Ierusalim, sec al 14-lea î.Hr, anunţată iulie 2010
- 2 Cea mai veche scriere evreiască cunoscută, din sec al X-lea, anunţată ianuarie 2010
- 3 Descoperiri arheologice Ezechia
- 4 Descoperiri arheologice David
- 5 Descoperiri arheologice Iehonia
- 6 Sulurile de argint
- 7 Descoperirea unui sigiliu la Ierusalim
- 8 Note
- 9 Bibliografie
- 10 Linkuri externe
Cea mai veche scriere din Ierusalim, sec al 14-lea î.Hr, anunţată iulie 2010
Săpăturile efectuate de Hebrew University au scos la lumină un fragment de lut datând din sec al 14-lea î.Hr, cel mai vechi document scris găsit vreodată la Ierusalim.
Fragmentul de lut are numai 2 cm pe 2,8 cm şi 1 cm grosime şi pare a fi parte dintr-o bucată mai mare. Cercetătorii spun că fragmentul antic dovedeşte importanţa Ierusalimului ca oraş major în Epoca Bronzului târziu, cu mult timp înainte de a fi cucerit de David.
Fragmentul minuscul conţine cuvinte scrise în limba akkadiană, exprimate de simboluri cuneiforme antice. Cercetătorii spun că dacă simbolurile par a fi nesemnificative, conţinând cuvinte precum ,,tu”, ,,tu erai”, ,,a face” şi ,,mai târziu”, calitatea înaltă a scrisului indică că ea aparţinea unui scrib cu înaltă pregătire. ,,În acele vremuri te aşteptai să găseşti un scrib cu înaltă calificare doar în locurile importante, a spus asirologul Wayne Horowitz, care a descifrat scrierea. Asta indică că fragmentul a fost probabil scris pentru o casă regală.
Descoperirea a fost scoasă la suprafaţă din zona Ophel, între peretele sudic al Vechiului Oraş şi Oraşul lui David. Săpăturile de la Ophel au fost făcute de Dr. Eilat Mazar de la The Hebrew University Institute of Archeology, cu sprijinul donatorilor americani Daniel Mintz şi Meredith Berkman.
Potrivit lui Mazar, fragmentul a fost descoperit cu o lună şi jumătate în urmă dar a fost comunicat presei cu această întârziere pentru că cercetătorii au dorit să aştepte ca analiza piesei să fie completă pentru a fi absolut siguri de detaliile descoperirii.
Cel mai vechi fragment de scriere găsit în Ierusalim înainte de fragmentul de la Ophel era o tăblie datând din sec al 8-lea î.Hr, care era cu 600 ani mai ,,tânără" decât descoperirea de la Ophel.
Bibliografie
3)http://www.jpost.com/Israel/Article.aspx?id=181135
5)http://www.newsoxy.com/science/oldest-script-jerusalem-13766.html
Cea mai veche scriere evreiască cunoscută, din sec al X-lea, anunţată ianuarie 2010
Cercetătorii au descoperit cea mai veche scriere evreiască cunoscută, o inscripţie datând din sec al X-lea, din timpul perioadei lui David. Mulţi cercetători credeau până acum că Biblia datează cel mai devreme din sec al VI-lea, de când data cea mai veche dovadă a scrierii ebraice. Dar noul text ebraic descifrat este cu patru secole mai vechi.,,Indică că Regatul Israel exista deja în secolulul al X-lea şi că cel puţin unele din textele biblice au fost scrise cu sute de ani înainte de datele prezentate de cercetarea curentă”, a spus Gershon Galil, profesor la Biblical Studies at the University of Haifa din Israel, care a descifrat textul.
Scrierea a fost descoperită la 8 iulie 2008[1], cu mai mult de un an înainte de anunţarea ei , pe un ciob de oală, în timpul excavărilor de la Khirbet Qeiyafa, lângă Valea Elah a Israelului. Săpăturile au fost făcute de arheologul Yosef Garfinkel, de la Hebrew University of Jerusalem.
La prima vedere cercetătorii nu au putut spune dacă scrierea era ebraică sau altă limbă locală. În cele din urmă, Gali a reuşit să descifreze textul. El a identificat cuvinte specifice limbii ebraice şi conţinut specific limbii ebraice. ,,Foloseşte verbe caracteristice limbii ebraice cum ar fi ,,asah”( ,,făcut”) şi ,,avad”(,,lucrat”) care sunt rareori folosite în alte limbi regionale, a spus Gali. Cuvinte particulare care apar în text, precum ,,almanah” (văduvă) sunt specifice evreilor şi sunt scrise diferit în alte limbi locale.
Textul antic este scris în cerneală pe o bucată trapezoidală dintr-o oală de circa 15 cm pe 16,5 cm. Pare a fi declaraţie socială despre cum trebuie oamenii să se poarte cu sclavii, văduvele şi orfanii:
1.să nu (o) faci, ci să te închini (Domnului)
2.Să judeci pe scla(v) şi pe vădu(vă). Să judeci pe orf(an)
3.(şi) pe străin. (Pl)edează pentru copil, pledează pentru sărac
4.şi pentru văduvă. Reabilitează (sau repune în drepturi-n.r) (pe sărac)
5.protejează pe să(rac şi) pe sclav, (sus)ţine pe străin
Conţinutul, care are câteva litere lipsă (notate între paranteze), are similarităţi cu unele versete biblice, cum ar fi Isaia 1.17, Ps72.3, Exod 23.3, dar nu pare a fi copiat din niciun text biblic.
Isaia 1.17:,,Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”
Exod 23.3: nici săracului să nu-i fii părtinitor la judecată”.
( A se vedea pentru comparaţii articolul Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiţilor)
Bibliografie:
http://www.livescience.com/8008-bible-possibly-written-centuries-earlier-text-suggests.html
http://www.sciencedaily.com/releases/2010/01/100107183037.htm
http://www.israelnationalnews.com/News/News.aspx/135432
http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5gM9Vz_GRfzYuxCKUq0wGzBBZAg2Q
http://www.basilica.ro/ro/stiri/cea_mai_veche_inscriptie_biblica_a_fost_descifrata_5729.html
http://www.evenimentul.ro/articol/cea-mai-veche-inscriptie-in-ebraica-descifrata-de-specialisti.html
Descoperiri arheologice Ezechia
Tunelul lui Iezechia
În 1838 Edward Robinson a descoperit un tunel de apă care a fost identificat ca fiind al lui Ezechia. În 1880 un localnic a descoperit o inscripţie în interiorul tunelului, care consemnează că tunelul a fost excavat din est şi din vest, lucrătorii întâlnindu-se la mijloc. Tunelul are aproximativ 554 m. Este confirmată relatarea din IV Regi 20.20:,,Celelalte fapte ale lui Iezechia, luptele lui şi cum că el a făcut iazul şi canalul pentru adus apă în cetate, sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda...". Biblia spune pe de altă parte că Iezechia a astupat izvoarele de apă care erau afară din cetate pentru ca regele asirian Sanherib să nu găsească apă.(2Cron32.1-4) Tunelul porneşte de la Izvorul Gihon şi ajunge la Bazinul Siloamului. El se poate străbate la ora actuală de către vizitatori.[2][3][4][5][6][7]
Un zid
După 1967, în cursul unor excavaţii desfăşurate la Ierusalim, în zonele oraşului vechi,, a ieşit la lumină o porţiune de 65 m a unui zid lat de 7 m. El a fost datat ca fiind în sec al VIII-lea graţie ceramicii descoperite acolo. Acest zid se leagă de eforturile de construcţie ale lui Ezechia menţionate în Biblie în 2Cron 32.5.[8][9][10]
Amprentă de sigiliu cu numele lui Ezechia
În siturile din Iuda de la sfârşitul secolului al VII-lea s-au descoperit peste o mie două sute de vase mari (sau numai toartele vaselor), fiecare purtând o amprentă a unui sigiliu care se citeşte lmlk adică ,,pentru rege”, urmată în unele cazuri de numele unei cetăţi. Acestea par să fi făcut parte dintr-un sistem de distribuţie instituit de Ezechia pentru a se asigura că există provizii suficiente pentru asediul asirian. Peste cinci sute au fost găsite la Lahiş în stratul de distrugere de la sfârşitul sec. al VIII-lea. Una dintre amprentele de sigiliu îl numeşte efectiv pe Ezechia ca rege al lui Iuda.[11]
Analele lui Senaherib trec sub tăcere finalul campaniei in Ierusalim
Senaherib evocă pe larg cea de-a treia campanii în analele sale, rapoarte anuale ale celor mai importante realizări ale sale. După campania din Fenicia, el a atacat Filistia în Sud şi i-a prins pe regii răzvrătiţi ai Ascalonului şi ai Ecronului, care-şi plănuiseră revolta odată cu cea a lui Ezechia. Apoi Senaherib a invadat Iuda. El afirmă că a asediat 46 dintre cetăţile fortificate ale lui Iuda. Lahişul este una dintre aceste cetăţi şi Biblia menţionează atacul lui Senaherib asupra acesteia (4Regi 18.14,17, 19.8). Ierusalimul este şi el amintit la loc de frunte, regele asirian fălindu-se că a încercuit capitala ca pe o ,,pasăre în colivie”. Biblia arată că un înger a ucis 185 000 soldaţi asirieni în noaptea de dinaintea bătăliei iar regele s-a întors la Ninive. ,,Demn de remarcat este faptul că relatările sale bombastice trec sub tăcere finalul campaniei din Ierusalim”(J.K. Hoffmeier, pag110). Senaherib şi-a celebrat victoria asupra lui Iuda, concentrându-şi reliefurile sculptate asupra evenimentelor de la Lahiş şi nu asupra celor din Ierusalim.[12]
Descoperiri arheologice David
Descoperire arheologică 1965
În 1965 arheologii egipteni care lucrau la Gaza au descoperit o sinagogă evreiască din secolul al VI-lea d.Hr. Pe podeaua ornamentată a sinagogii se afla un mozaic-realizat din pietre mici de diferite culori- care înfăţişează un personaj încoronat care cântă la liră. Numele lui David este scris în limba ebraică, risipind orice îndoială cu privire la identitatea muzicantului.[13][14][15][16]
Stela Tel Dan 1993-1994
Arheologii israelieni conduşi de Avraham Biran au descoperit un fragment dintr-o stelă sfărâmată în oraşul Dan, oraşul cel mai nordic al Israelului. La acest fragment s-a adăugat un an mai târziu o piesă mică găsită în aceeaşi zonă. Împreună acestea ne informează despre o bătălie purtată împotriva Israelului şi a lui Iuda în jurul anului 841 î.Hr, probabil de regele Hazael al Damascului, care posibil să fi fost autorul textului. Stela a fost ridicată pentru a comemora victoria acelui rege asupra nordului Israelului şi probabil a fost sfărâmată atunci când regatul de nord şi-a obţinut independenţa faţă de Damasc câţiva ani mai târziu. Ea conţine cuvintele ,,casa lui David".[17][18]
Descrierea
Limba: aramaică
Suportul: stela de bazalt
Dimensiune: Frag. A:
32 centimetri înălţime
22 centimetri lăţime
Frag. B1:
20 centimetri înălţime
14 centimetri lăţime
Frag. B2:
10 centimetri înălţime
9 centimetri lăţime
Lungimea:A: 13 rânduri
B1 + B2: 8 rânduri
Genul: Stelă de victorie?
Dată aproximativă: sec 9-8 î.Hr
Place of Discovery: Tel Dan, Galileea
Dates of Discovery: Frag. A: 21 iulie 1993
Frag. B1 & B2: 20 iunie 1994
Chief excavator: Avraham Biran
Current Location: Israel Museum (Ierusalim)
Stela lui Meşa
În 1994 o altă referire a lui David a fost identificată într-o inscripţie antică. Deşi a fost descoperită în 1868, doar recent a fost observată referinţa la David pe faimoasa Stelă a lui Meşa. Regele Meşa al Moabului povesteşte că între 850-840 î.H el a atacat oraşul Ataroth, care fusese construit de un rege israelit nenumit pe teritoriul ocupat de tribul lui Gad în Transiordania. În captura de război luată se afla şi ,,vatra altarului lui YHWH", prima referire clară la Dumnezeul lui Israel pe nume în surse antice. Spre capătul stelei, el menţionează ocupaţia anterioară a unuia dintre oraşele sale de către ,,casa lui David". Această citire a textului a fost făcută recent de reputatul specialist în limbă ebraică Andre Lemaire, care nu numai că a studiat inscripţia din nou, dar a examinat o formă de papier mache a stelei din secolul al XIX-lea, realizată înaintea sfărâmării textului. Astfel, această stelă, ca şi nou-descoperita inscripţie de la Tell Dan, îl menţionează atât pe regele Israelului cât şi casa lui David (Iuda). După Lemaire, juxtapunerea denumirilor acestor două regate în fragmentele de la Tell Dan au confirmat citirea de către el a aceloraşi nume pe stela sfărâmată a lui Meşa. La un secol după moartea lui Solomon, numele lui David era folosit ca un nume dinastic pentru regatul lui Iuda, ceea ce denotă uriaşa sa importanţă.[19]
Descoperiri arheologice Iehonia
La scurt timp după cel de-al doilea război mondial, asirologul Donald J.Wiseman, pe vremea când era custode la Muzeul Britanic, a făcut o descoperire remarcabilă. El a găsit prima tăbliţă a Cronicii babiloniene între peste 80 000 de tăbliţe şi fragmente din colecţia muzeului. Aceasta avea următorul text: În anul al şaptelea, în luna Kislev, regele babilonian (…) a mărşăluit în ţara Hatti (Siria), a asediat cetatea lui Iuda (adică Ierusalimul) şi, în ziua a doua a lunii Adar, a cucerit cetatea şi l-a capturat pe rege. Această dată corespunde cu 16 martie 597 î.Hr. Biblia ne spune că nu numai Iehonia a fost luat prizonier, ci şi regina-mamă, liderii militari şi religioşi şi meşteşugarii. În total 10 000 de persoane au fost deportate în Babilon. (IV Regi 24, 12-16). Sedechia, unchiul lui Iehonia, a fost numit rege de către Nabucodonosor.(IV Regi 24,17) [20]
Un document administrativ din Babilon include o listă cu cantităţile produselor în care se menţionează. 10 sila (măsuri) lui Ioiachin, fiul regelui lui Iuda (n.r. Ioiachin era fiul lui Ioiachim, care fusese regele Iudei înaintea acestuia). 2 ½ sila pentru cei cinci fii ai regelui lui Iuda[21].
Sulurile de argint
În 1979 arheologul israelian Gabriel Barkay a făcut o descoperire foarte importantă în afara zidurilor Ierusalimului, în valea Ben-Hinom. El a găsit două suluri micuţe de argint care conţineau inscripţii în interior şi aveau gravate rugăciuni de protecţie în interiorul foiţei de argint. Ambele rugăciuni se încheie cu cuvintele marelui preot din Numeri 6.24-26. În continuare este dată o nouă traducere din prima amuletă, traducere realizată de Barkay şi de echipa sa de cercetători:,,căci YHWH este...(şi) stânca noastră. Fie ca YHWH să te binecuvânte(ze) şi (fie ca El) să te păzească. (Fie ca)YHWH să facă (faţa Lui) să strălucească...". Aceste amulete erau purtate în timpul vieţii de oamenii locului, indicând că ei căutau binecuvântarea şi protecţia Domnului şi nu a zeităţilor păgâne. Amuletele au fost datate ca fiind din secolul al VII-lea, deci posibil să fi fost în perioada domniei lui Iosia.[22]
Descoperirea unui sigiliu la Ierusalim
În 25 decembrie 2011 s-a anunţat găsirea unui mic sigiliu de lut sub Oraşul Vechi din Ierusalim. Pe sigiliu sunt scrise două cuvinte în aramaică care se tălmăcesc:,,pur pentru Domnul". Sigiliul era folosit pentru a aproba un obiect folosit în cadrul unui ritual, cum ar fi uleiul sau un animal sacrificat. ,,Sigiliul este prima dovadă arheologică legată de practicile rituale din templu", a spus arheologul Reich, de la Universitatea din Haifa. În plus, el este primul sigiliu scris din perioada sec I î.e.n-70 e.n (an în care romanii au distrus templul din Ierusalim). Sigiliul a fost descoperit în cursul unor săpături desfăşurate de arheologi aparţinând Israel Antiquities Authority. Este printre puţinele artefacte legate de Templu. Sigiliul a fost găsit chiar lângă Templu.[23][24][25][26][27][28][29]Sigilii similare sunt menţionate în Mişna (Tractate Shekalim 5:1-5): ,,Oricine cere libaţii, va merge la Yohanan, care este responsabil de sigilii şi îi va da (suma potrivită) de bani şi va primi în schimb un sigiliu. El va merge apoi la Ahiyah, care este responsabil cu libaţiile, îi va da lui sigiliu şi va primi libaţiile de la el.” [30]
Note
- ↑ Vezi sub imagine http://www.biblearchaeology.org/post/2010/01/10/Ancient-Hebrew-Inscription-Dated-to-time-of-David.aspx
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ http://www.bibleplaces.com/heztunnel.htm
- ↑ http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305440305001688
- ↑ http://www.israel-resort-vacation.com/hezekiah%E2%80%99s-tunnel-living-proof-of-god%E2%80%99s-greatness-throughout-human-history/
- ↑ http://www.youtube.com/watch?v=boC7lOV-1PU
- ↑ http://articolecrestine.com/subcategorie-1/arheologia-si-reconstituirea-istoriei/6-dezgroparea-palestinei-antice.html
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ Jerusalem: an archaeological biography, Hershel Shanks,Random House, 1995, p. 80.
- ↑ Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: The finds from areas A, W and X-2 : final report Volume 2 of Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: Conducted by Nahman Avigad, 1969-1982, Nahman Avigad, Hillel Geva, Israel Exploration Society, 2000.
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 86, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=31936
- ↑ http://www.orthograffiti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/
- ↑ Hoffmeier spune:Lire adevărate au fost găsite în mormintele regale din Ur, datând din cca 2650 î.Hr. Acestea nu sunt simple instrumente, ci adevărate opere de artă, placate cu aur şi cu lazulit, o piatră semipreţioasă. Un panel decorativ din fildeş, din Megghido, datând din cca 1200 î.Hr, înfăţişează un rege aşezat pe tron. În faţa lui se află o femeie, probabil regina, alături de care este un muzicant cântând la liră. Aceasta scenă ilustrează că familia regală a Orientului Apropiat al Antichităţii obişnuia să fie întreţinută de muzicanţii de la curte, aşa cum a fost David pentru o scurtă vreme pentru regele Saul (Arheologia Bibliei, pag 86)
- ↑ -J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 87, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ http://www.nytimes.com/1993/08/06/world/from-israeli-site-news-of-house-of-david.html?pagewanted=all?pagewanted=all
- ↑ J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 88, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ J.K. Hoffmeier, Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ J.K. Hoffmeier, Arheologia Bibliei, pag. 113, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ J.K. Hoffmeier-Arheologia Bibliei, pag 112, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
- ↑ http://www.gandul.info/international/arheologii-israelieni-au-descoperit-cea-mai-veche-dovada-religioasa-din-ierusalim-9102521
- ↑ http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2078950/Ancient-seal-Jerusalems-second-temple.html
- ↑ http://www.cbsnews.com/8301-205_162-57348374/clay-seal-finding-linked-to-ancient-jerusalem-temple/
- ↑ http://www.msnbc.msn.com/id/45791046/ns/technology_and_science-science/t/ancient-seal-found-jerusalem-linked-ritual/#.TyQDc_l143w
- ↑ http://www.biblicalarchaeology.org/daily/news/jerusalem-seal-gives-evidence-for-temple-ritual/
- ↑ http://www.reuters.com/article/2011/12/25/us-israel-archaeology-idUSTRE7BO07O20111225
- ↑ http://www.christianpost.com/news/pure-for-god-ancient-seal-found-in-jerusalem-linked-to-rituals-65963/
- ↑ http://www.jpost.com/VideoArticles/Video/Article.aspx?id=250844
Bibliografie
J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
Vezi linkurile din presă de mai sus
Linkuri externe
Mărturii arheologice despre regii Bibliei http://www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/Carti/ONLINE/Biblia%20este%20totusi%20adevarata/II.%20Marturia%20arheologiei%20D.html