Înălțarea Domnului

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Înălţarea Domnului)
Salt la: navigare, căutare
Înălțarea la Cer a Domnului

Înălțarea Domnului Iisus Hristos este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, prăznuită la patruzeci de zile după Sfintele Paști (și de aceea cade mereu într-o zi de joi — vezi Pascalia).

La patruzeci de zile după Înviere, în timp ce îi binecuvânta pe ucenicii Săi (Evanghelia după Luca 24:50-51), Hristos s-a înălțat la Cer, luându-și locul de-a dreapta Tatălui (Evanghelia după Luca 16:19 și Crezul niceo-constantinopolitan).

Referințe scripturale

Prima menționare a Înălțării în Sfânta Scriptură se găsește în Evanghelia după Marcu (16:14-19). Descrierea este sumară. Iisus și cei unsprezece ucenici rămași sunt așezați la masă, probabil într-o încăpere din sau pe lângă Ierusalim. Iisus le cere apostolilor Săi să propovăduiască Evanghelia și le spune că cei credincioși vor fi neatinși de otravă, îi vor vindeca pe bolnavi și altele asemenea. După aceste cuvinte finale, Iisus este primit în Rai să stea de-a dreapta Tatălui. Nu este nimic precizat despre perioada de după Înălțare; Marcu, pur și simplu descrie ceea ce s-a întâmplat.

Evanghelia după Luca este și mai succintă în descriere (24:50-51). Iisus îi duce pe cei unsprezece în Betania, nu departe de Ierusalim. În timp ce îi binecuvintează, Iisus se ridică la Cer.

A treia, și cea mai citită, descriere a Înălțării se găsește în Faptele Apostolilor (1:9-12). Timp de patruzeci de zile după Înviere, Iisus continuă să propovăduiască Evanghelia. Iisus și cei unsprezece sunt adunați lângă Muntele Măslinilor), în nord-estul Betaniei. Iisus le spune ucenicilor săi că vor primi puterea Duhului Sfânt și că ei trebuie să ducă mesajul Său în lumea întreagă. Iisus este luat și ridicat de un nor. Unele tradiții spun că a fost luat într-un car de foc, asemănător cu Proorocul Ilie. Doi oameni îmbrăcați în alb le-au apărut ucenicilor și le-au spus că Iisus se va reîntoarce în același mod ca la Înălțare. Ei au spus: „Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Iisus care S-a înălțat de la voi la cer, astfel va și veni, precum L-ați văzut mergând la cer.” (Fapte 1:11). După acestea, ucenicii s-au reîntors în Ierusalim bucurându-se și rămânând în continuare în Templu.

Evanghelia după Matei se termină la un munte din Galileea, cu Iisus trimițându-i pe ucenici să propovăduiască Evanghelia. Nu se face nici o menționare a Înălțării.

Eveniment Când a avut loc Referință biblică
Învierea A treia zi după răstignire (Duminică) Matei 28; Marcu 16; Luca 24; Ioan 20
Arătările după Înviere În cele 40 de zile dintre Înviere și Înălțare Fapte 1:3; 1 Corinteni 15:5–8
Înălțarea la cer A 40-a zi după Înviere (Joi) Fapte 1:9–11; Marcu 16:19; Luca 24:51

Deci: Hristos a înviat a treia zi → S-a arătat ucenicilor și altora timp de 40 de zile → S-a înălțat la ceruri în a 40-a zi.

De ce 40 de zile?

În tradiția biblică, numărul 40 semnifică un timp deplin, de pregătire și desăvârșire:

  • 40 de zile a plouat în timpul Potopului (Facerea 7:17)
  • 40 de ani a pribegit poporul lui Israel în pustie
  • 40 de zile a postit Moise pe Muntele Sinai
  • 40 de zile a postit Hristos în pustie înainte de ispitire

Așadar, cele 40 de zile dintre Înviere și Înălțare nu sunt alese la întâmplare, ci arată că Mântuitorul a împlinit o lucrare deplină de întărire a ucenicilor înainte de a Se întoarce la Tatăl.

Mărturia Sfinților Părinți

Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind Faptele Apostolilor, explică: „Fiind văzut de ei timp de patruzeci de zile. El nu era acum mereu cu ei, cum fusese înainte de Înviere. Căci scriitorul nu zice «patruzeci de zile», ci «timp de patruzeci de zile». El venea și iarăși dispărea; prin aceasta îi înălța la cugete mai înalte..."

Adică: Hristos nu S-a arătat continuu, ci din când în când, pentru a-i obișnui pe ucenici cu noua Sa stare de slavă și pentru a-i pregăti pentru venirea Duhului Sfânt.

Importanță

Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Domnului întotdeauna în ziua de joi a celei de-a șasea săptămâni după Paște, adică la 40 de zile după Înviere. Aceasta nu este o simplă comemorare istorică, ci o mărturisire de credință că Hristos, ca Om îndumnezeit, a deschis calea spre cer pentru toată firea umană.

Înălțarea Domnului prezintă ultimul stadiu al planului lui Dumnezeu privitor la lumea întreagă: unirea deplină cu El Însuși după plecarea fiecăruia dintre noi din lumea aceasta. Conform părintelui George Florovsky, „În Înălțare se găsește scopul și deplinătatea Învierii lui Hristos... și împreună cu Hristos se înalță și firea umană.”[1]

Ziua Eroilor

În România, odată cu Înălțarea Domnului se serbează și Ziua Eroilor. Încă din 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului. În această zi, după Sfânta Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate. Apoi, la ora 12, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.[2]

Imnografie

Tropar (Glasul 4)

Înălțatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduința Sfântului Duh, încredințându-se ei, prin binecuvântare, că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii.

Condac (Glasul 6)

Plinind rânduiala cea pentru noi și cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălțat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicicum despărțindu-Te, ci rămânând nedepărtat și strigând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră!

Note

A se vedea și

Surse și legături externe


Praznice Împărătești
Praznicul Împărătesc
și data
Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) | Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) | Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) |
Nașterea Domnului (25 decembrie) | Botezul Domnului (6 ianuarie) | Întâmpinarea Domnului (2 februarie) | Bunavestire (25 martie) |
Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) | Înălțarea Domnului (40 de zile după Paști) | Pogorârea Duhului Sfânt (50 de zile după Paști) |
Schimbarea la Față (6 august) | Adormirea Maicii Domnului (15 august)