Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Patriarhul Enoh, frescă pictată de Teofan Grecul (secolul XIV)
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Judecători: DeboraGhedeonSamson
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Enoh este un drept patriarh din Vechiul Testament, fiul lui Iared, al șaptelea patriarh de la Adam (Iuda 1, 14) și stră-stră-bunic al lui dreptului Noe.[1]

Biserica Ortodoxă face prăznuirea lui în Duminica Sfinților Strămoși, duminica dinaintea praznicului Nașterii Domnului), dimpreună „toți drepții părinți care din veac au bineplăcut lui Dumnezeu, de la Adam şi până la Iosif, logodnicul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, după neamuri, precum i-a numărat istoricește Evanghelistul Matei[2].

Acest Drept Enoh nu trebuie confundat cu Enoh fiul lui Cain (sau alți Enoh din Vechiul Testament).

După cartea Facerii, Enoh nu a cunoscut moartea: „Iar de toate, zilele lui Enoh au fost trei sute şaizeci şi cinci de ani. Şi a plăcut Enoh lui Dumnezeu şi apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu.” (Facerea 5, 23-24).

În Noul Testament

În Noul Testament se găsesc trei mențiuni despre Dreptul Enoh.

Prima este apariția lui în genealogia strămoșilor Domnului Iisus Hristos de către evanghelistul Luca (Luca 3. 37).

A doua mențiune se găsește în Epistola către Evrei 11:5 care spune: „Prin credință, Enoh a fost luat de pe pământ ca să nu vadă moartea, și nu s-a mai aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase, căci mai înainte de a-l strămuta, el a avut mărturie că a bine-plăcut lui Dumnezeu.” Acest pasaj sugerează că Enoh nu a cunoscut experiența morții, așa cum a fost ea dată tuturor descendenților lui Andam, și completează spusele din Cartea Facerii 5:24, care spune: „Și a plăcut Enoh lui Dumnezeu și apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu.”

A treia mențiune este în Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda (1, 14-15), unde autorul atribuie lui „Enoh, al șaptelea de la Adam” un pasaj necunoscut în Vechiul Testament, și care bibliștii consideră că ar proveni din Cartea lui Enoh, 1 Enoh 1:9 care există în greacă, în etiopiană ca parte a canonului biblic al Bisericii Ortodoxe Etiopiene și în aramaică printre papirusurile de la Marea Moartă: „Dar și Enoh, al șaptelea de la Adam, a proorocit despre aceștia, zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Lui, ca să facă judecată împotriva tuturor și să mustre pe toți nelegiuiții de toate faptele nelegiuirii lor, în care au făcut fărădelege, și de toate cuvintele de ocară pe care ei, păcătoși, netemători de Dumnezeu, le-au rostit împotriva Lui.” (Iuda 1, 14-15).

Cartea lui Enoh

Biserica Ortodoxă Etiopiană include Cartea lui Enoh între cărțile canonice ale Vechiului Testament. Textul acestei cărți descrie ridicarea lui Enoh la ceruri. Această carte nu este acceptată în canonul Bisericii Ortodoxe Răsăritene, fiind considerată ca text apocrif. Conform profețiilor Sfinților Părinți, Dumnezeu îi va trimite pe Ilie și Enoh înainte de venirea lui Antihrist spre a depune mărturie pentru Hristos pe pământ și pentru a-i întări pe credincioși.

Note

  1. Iar lui Enoh i s-a născut Irad; lui Irad i s-a născut Maleleil; lui Maleleil i s-a născut Matusal, iar lui Matusal i s-a născut Lameh (Cartea Facerii 4, 18), Lameh fiind tatăl lui Noe.
  2. Cf. Sinaxarului Duminicii Sfinților Strămoși.

Legături externe