Nesăbuința
Nesăbuinţa (nebunia) este un păcat mai general, propriu tuturor oamenilor, care constă în lipsa de înţelepciune şi care dă naştere la cele mai diverse păcate (ceartă, mânie, necredinţă, idolatrie, lene, nepăsare, mândrie, omor). Ea este molipsitoare şi puţină nesăbuinţă are efecte negative considerabile. Îndreptarea nesăbuiţilor se va face cu uşurinţă în copilărie, prin intermediul certării, la vârsta adultă fiind un păcat foarte greu de învins. În formele ei extreme, nesăbuinţa duce la pierderea împărăţiei lui Dumnezeu.
Cuprins
- 1 Caracterizare generală
- 2 Nesăbuinţă şi nelegiuire
- 3 Nesăbuinţa şi păcatele limbii
- 4 Nesăbuinţa şi necredinţă
- 5 Nesăbuinţă şi mândrie
- 6 Nesăbuinţa şi lene
- 7 Nesăbuinţă şi iubirea de arginţi
- 8 Nesăbuinţă şi ignoranţă
- 9 Nesăbuinţa, molipsitoare şi devastatoare
- 10 Nesăbuinţa la putere
- 11 Necredincioşii confundă credinţa adevărată cu nesăbuinţa
- 12 Îndreptarea nesăbuiţilor
- 13 Soarta nesăbuiţilor
- 14 Bibliografie
- 15 Note
Caracterizare generală
Nebunia, înţelepciunea şi prostia omului au fost aprofundate de înţeleptul Solomon[1], care a înţeles că nesăbuinţa dăinuieşte în inimile tuturor oamenilor toată viaţa lor.[2]Înţelepciunea lumii acesteia este vădită de Dumnezeu ca fiind adevărată nebunie.[3]Un nesăbuit este de preferat celui arogant sau celui care se zoreşte la vorbă…[4]Unicul cunoscător al nesăbuinţei omului este Dumnezeu.[5]
Nesăbuinţă şi nelegiuire
Nesăbuitul este prin excelenţă iute la mânie[6] şi îşi dă pe faţă toată nesăbuinţa sa[7], indiferent dacă săvârşeşte înşelăciuni, nelegiuiri şi fapte ruşinoase[8], sau dacă la mijloc este doar indiferenţă şi egoism.[9] Oricum nesăbuinţa e incompatibilă cu ştiinţa, cinstea, înţelepciunea şi cu orice virtute[10] iar nesăbuitul nu poate fi sub nicio formă de încredere.[11]Saul îşi mărturiseşte nesăbuinţa, regretând că încercase să-l omoare pe David.[12]
Nesăbuinţa şi păcatele limbii
Nechibzuitul este foarte guraliv,[13] fie că răspândeşte defăimarea[14], fie că naşte certuri şi ocări[15], fie că îndrugă numai prostii[16], în toate cazurile buzele sale fiind un laţ pentru sufletul lui.[17] Celui nesăbuit trebuie să i se răspundă, ca să nu se creadă înţelept în ochii lui, dar într-un registru diferit şi fără pierderea calmului.[18] Când e vorba de întrebări nesăbuite, creştinul trebuie să se ferească pur şi simplu de ele.[19] Un caz aparte este nesăbuitul încurcat la minte care răspunde la vorbă înainte de a o fi ascultat.[20]
Nesăbuinţa şi necredinţă
Nechibzuitul este fie ateu[21] sau idolatru[22] şi atunci îşi bate joc de jertfe[23], fie, dacă nu este ateu, aduce jertfe nebunilor fără a asculta cuvântul Domnului[24], nu-şi împlineşte jurămintele sau rosteşte jurăminte nesocotite[25]; nebunia dărâmă calea omului şi inima lui se mânie împotriva Domnului[26] când i se întâmplă ceva rău, el blestemă pe Domnul căci vrea să primească de la Dumnezeu numai pe cele bune aşa cum îi cere nevasta lui Iov acestuia din urmă.[27]. Nesăbuitul îşi pune nădejdea în el şi nu în Dumnezeu.[28]Cel nesăbuit nu ia seamă la lucrările Domnului şi înţelepciunea lor[29]
Nesăbuinţă şi mândrie
Solomon ne previne:,,Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură/căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.[30]
Nesăbuinţa şi lene
Nechibzuitul îşi justifică inactivitatea prin elogiul adus odihnei, iar dacă totuşi munceşte, este obosit de muncă.[31] Nesăbuitul este risipitor[32], viaţa sa fiind adesea o petrecere veselă fără sfârşit[33], fapt pentru care ajunge uneori sluga celui înţelept.[34](18).
Nesăbuinţă şi iubirea de arginţi
Nesăbuit este şi omul bogat şi lacom căruia i-a rodit din belşug ţarina şi care ajunge în ziua morţii total nepregătit căci este obsedat numai de îmbogăţirea sa materială.[35] Cei dornici de îmbogăţire cad în multe pofte nebuneşti pierzătoare de suflet.[36] Nabal, om rău, aspru, care întoarce rău pentru bine, este prototipul nesăbuinţei.[37]
Nesăbuinţă şi ignoranţă
Nesăbuiţi sunt numiţi fariseii care neglijează partea dinlăuntru a fiinţei umane- dreptatea, iubirea lui Dumnezeu, milostivirea- fiind însă extrem de atenţi la partea din afară a omului- adică să se spele pe mâini, să dea zeciuială.[38] Femeile nesăbuite din pilda celor 10 fecioare sunt acelea care nu îşi iau untdelemn de rezervă pentru lumânări şi, venind mirele, rămân descoperite- adică cele care nu veghează pregătite; cele care nu sunt pregătite cu podoaba faptelor bune.[39] Iisus îi critică pe fariseii nesăbuiţi, care emiteau raţionamente prosteşti legate de valabilitatea jurămintelor.[40] Nesăbuiţi sunt aceia care se împotrivesc adevărului, şi le ispitesc pe femeile uşuratice îngreunate de păcate şi frământate de pofte.[41] Nesăbuitul nu ştie că învierea trupurilor presupune întâi moartea lor.[42]David îşi recunoaşte nesăbuinţa de a ordona o numărătoare a poporului.[43]Femeia nebună este cea care îşi dărâmă casa[44] Adresarea jignitoare ,,nesăbuitule!” este atât de gravă, încât calomniatorul ajunge ,,demn” de gheena focului.[45]
Nesăbuinţa, molipsitoare şi devastatoare
Nechibzuinţa, ca şi înţelepciunea, este molipsitoare: cel ce se însoţeşte cu înţelepţii se face înţelept iar cel ce se însoţeşte cu nesăbuiţii se face rău, avertizează Solomon.[46] Puţină nebunie poate strica înţelepciunea aşa cum o muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregăteşte miresme.[47] Averea căpătată pe nedrept poate face din înţelept nesăbuit.[48]
Nesăbuinţa la putere
Uneori nesăbuiţii ajung în dregătorii înalte.[49] Nesăbuitul îmbuibat reprezintă unul din cele 3 motive de răscoală socială [50]Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este când dai mărire unui nebun. [51]Cel ce trimete o solie printr-un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. [52]Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.[53]
Necredincioşii confundă credinţa adevărată cu nesăbuinţa
Credinţa adevărată pare necredincioşilor nebunie.[54] Iisus este acuzat de nesăbuinţă de iudeii necredincioşi.[55]
Îndreptarea nesăbuiţilor
Varga certării este singura care va reuşi să îndepărteze nesăbuinţa din inima celui tânăr.[56] Deveniţi adulţi, sfaturile, îndemnurile, mustrările nu ajung la inima nechibzuiţilor.[57]: ei au parte de ocara lumii şi îşi întristează părinţii.[58] Pedepsele corporale sunt singurele care au efect asupra nechibzuiţilor, efectul lor fiind însă limitat.[59] Nesăbuinţa este un păcat greu de învins, recăderea în acest păcat fiind foarte răspândită.[60] ,,Chiar dacă vei pisa în piuliţă cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe, tot nu-l vei despărţi de nebunia lui.”[61],,Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, aşa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.”[62]
Soarta nesăbuiţilor
Soarta nebunului pare a fi asemănătoare cu cea a înţeleptului, aceea de a muri, de a-şi lăsa averea altora şi de a fi uitat, dar, de fapt, ea este opusă soartei înţeleptului, precum întunericul faţă de lumină.[63] căci ,,partea lui” este nesăbuinţa.[64]Unii nesăbuiţi caută înţelepciunea la capătul pământului.[65]….Nechibzuitul va muri în păcatele lui[66], crezând că viaţa sa a fost dreaptă, precum spune Solomon [67], sau chiar crezându-se înţelept, precum spune apostolul Pavel.[68]
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
- English Standard Version Bible, 1971
- Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
- Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
Note
- ↑ Ecl1.17, Ecl2.12, Ecl7.25
- ↑ Ecl9.3
- ↑ 1Cor1.20, 1Cor3.19
- ↑ Prov 26.12,20.
- ↑ Ps69.5
- ↑ Prov12.16,14.17,14.29, 20.3
- ↑ Prov12.23,13.6,18.2
- ↑ Prov14.8, 10.23, 24.9, Is 32.6, Ecl7.25
- ↑ Zah11.15-17
- ↑ Prov1.22, 13.19,14.33, 26.1,7, 24, 7
- ↑ Prov 26.6,10, 26.8
- ↑ 1Sam26.21
- ↑ Ecl 5.2,Ecl 10.14
- ↑ Prov10.18
- ↑ Prov 18.6
- ↑ Prov 9.13,,18.6, 18.7, 26.7,, Prov15.2, 15.7, 14.3, 17.7, 15.14, 17.28
- ↑ Prov18.7, Ecl10.12
- ↑ Prov 26.4,5, 29.9
- ↑ Tim2.23, Tit3.9
- ↑ Prov18.13
- ↑ Ps 13.1,Ps 52.1
- ↑ Ier 50.38
- ↑ Prov 14.9
- ↑ Ecl 5.1
- ↑ Lev 5.4, Ecl5.3
- ↑ Prov 19.3)
- ↑ Iov 2.10
- ↑ Prov 26.28, Ps39.6
- ↑ Ps92.6
- ↑ prov30.31-32
- ↑ Ecl 10.15
- ↑ Prov21.20,17.16
- ↑ Ecl.7.4-6, Prov19.10
- ↑ Luc 12:13-21
- ↑ Luc 11.37-42, Mt 15.2, Mc 7.2
- ↑ 1Tim6.9
- ↑ 1Sam25.1-39
- ↑ Lc11.37-42, Mt15.2, Mc7.2
- ↑ Mt25.1-13
- ↑ Mt23.16-22
- ↑ 2Tim3.9
- ↑ 1Cor5.35-36
- ↑ 2Sam24.10
- ↑ Prov14.1
- ↑ Mt 5.22, Ecl 2.13,14-16
- ↑ Prov13.20
- ↑ Ecl 7.7
- ↑ Ecl 10.1
- ↑ Ecl 10.6
- ↑ Prov30.21-23
- ↑ Prov26.8
- ↑ Prov26.6
- ↑ Prov26.1
- ↑ 1Cor1.18,21,23,25, 1Cor1.21, 1Cor1.23, 1Cor1.25, 1Cor1.27, 1Cor2.14, 1Cor3.18, 1Cor4.10, FA26.24-25
- ↑ Ioan10.20
- ↑ Prov 22.15
- ↑ Ecl 4.13, 9.17, Prov 23.9, 12.1, 15.5, 15.20, 1.22-32, 1.23-25, 8.5
- ↑ Ecl10.3, Pilde3.35, 10.1
- ↑ Pilde19.29, 29.3, 17.10
- ↑ Prov 27.22, 26.11 20, 10.8, 10.21, 12.28, 5.22-23, 9.18, Ecl7.17
- ↑ Prov 27.22
- ↑ Prov 26.11
- ↑ Ecl2.13-16, Ecl6.8, Ps48.10, Ecl2.19
- ↑ Prov14.18,14.24
- ↑ Prov17.24
- ↑ Prov
- ↑ Prov12.1
- ↑ Rom1.22 25