Nedreptatea
Nedreptatea este un păcat care reprezintă o urăciune înaintea lui Dumnezeu. Ea vizează atât câştigurile materiale abuzive (măsluirea măsurilor, mita, primirea de daruri, cămătăria, extorcarea, schimbarea simbriei) cât şi diverse alte aspecte (judecata părtinitoare, asuprirea prin muncă etc)
Cuprins
Caracterizare generală
Orice nedreptate este o urâciune înaintea Domnului[1]Uneori bogaţii nedrepţi sunt pedepsiţi de Dumnezeu încă din această viaţă. Solomon spune:,,Ogorul pe care -l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor".[2]. Ca o potârniche, care cloceşte nişte ouă pe care nu le-a ouat ea, aşa este cel ce agoniseşte bogăţii pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, şi la urmă nu este decât un nebun, arată proorocul Ieremia.[3] Acelaşi prooroc îl căinează pe ce îşi zideşte casa cu nedreptate, şi odăile cu nelegiuire; care pune pe aproapele său să lucreze degeaba, fără să-i dea plata.[4]Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari, învaţă Mântuitorul.[5]
Tipuri de nedreptate
Măsurile măsluite sunt o scârbă înaintea Domnului, fiind urâte de Acesta.[6]Cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.[7]Cântarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.[8]
A judeca părtinitor, căutând la faţa oamenilor, este o nedreptate.[9] Cei mici şi cei mari, cei bogaţi şi cei săraci, trebuie judecaţi cu aceeaşi măsură, cea dreaptă, aşa cum face Dumnezeu[10]
Primirea de daruri este un păcat[11]care va fi cu siguranţă pedepsit încă din această viaţă. Astfel proorocul Amos le spune celor care au călcat pe sărac în picioare şi au luat daruri de grâu de la el că pentru aceste fapte nu vor locui în casele de piatră pe care le-au zidit şi nici nu vor bea din vinul viilor foarte bune pe care le-au sădit[12]Primite pe ascuns[13]sau nu (uneori cârmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie[14])darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi[15]îi fac pe cei care guvernează să strice dreptatea, aşa cum constată proorocul Mica[16]ducând, în cazuri extreme, chiar la vărsare de sânge, aşa cum arată proorocul Iezechiel că se întâmpla la un moment dat în cetatea Ierusalimului.[17]Mita este un păcat[18]care strică inima[19]şi nimiceşte ţara. [20], aşa cum se întâmpla cu fiii lui Samuel care, puşi de tatăl lor să judece, se dedau la lăcomie, luau mită şi călcau dreptatea, motiv pentru care bătrânii Israelului cer întronarea unui împărat.[21] O mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie, arată Solomon[22]Uneori mita ajunge în cele mai înalte sfere ale puterii. ,,Mai marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n-ajunge până la ei" arată proorocul Isaia[23]Cel ce urăşte mita va trăi, scrie Solomon[24]şi cel ce nu-şi dă banii cu dobândă şi nu ia mită nu se va clătina, spune psalmistul.[25]
Practicarea de dobânzi şi camătă era interzisă între fraţii evrei[26] ea fiind o urâciune înaintea Domnului, precum spune proorocul Iezechiel.[27] Cei mari şi dregătorii sunt mustraţi de Neemia pentru că practicau cămătăria cu fraţii lor în timpul foametei şi sunt de acord cu iertarea datoriilor fraţilor lor.[28]Cel care evită cămătăria şi nu ia mită nu se clatină niciodată, spune psalmistul[29], pe când cel care-şi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă le strânge pentru cel ce are milă de săraci, arată înţeleptul Solomon.[30]
Stoarcerea de bani prin silă (extorcarea) este o nedreptate[31]care poate înnebuni şi pe cel înţelept.[32] Ostaşii romani sunt îndemnaţi de Ioan Botezătorul să renunţe la stoarcerea de bani prin ameninţări, ca un prim-pas spre mântuire.[33]Uneori peste fiii nelegiuitului vor năvăli cei săraci, şi mâinile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila.[34]Creştinul este îndemnat de Hristos să nu se opună celui ce ia cu sila şi să nu-şi ceară bunurile înapoi de la acesta.[35]
Alte tipuri de nedreptate
Abandonarea nedreptăţii (a extorcării, a învinuirilor nedrepte, a nemulţumirii faţă de salariile primite) este una din condiţiile de intrare în împărăţia lui Dumnezeu pentru ostaşii romani.[36] Laban l-a înşelat pe Iacov dându-i-o de nevastă pe Lea în loc de Rahela, ca răsplată pentru munca sa care durase 7 ani.[37] Laban l-a nedreptăţit pe Iacov schimbându-i de 10 ori simbria.[38] Când cineva va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege faţă de Domnul, el trebuie să-şi mărturisească păcatul şi să dea înapoi în întregime preţul lucrului câştigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte.[39] Faraonul egiptean a poruncit asuprirea fără milă a poporului evreu prin munci grele pentru a împiedica înmulţirea acestuia şi o eventuală alianţă cu vrăjmaşul Egiptului.[40]Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti, avertizează Solomon.[41]
Judecători
Iosafat a pus judecători în toate cetăţile întărite ale lui Iuda şi a cerut judecătorilor să ia seama la ce vor face căci nu pentru oameni vor rosti judecăţi; ci pentru Domnul, care va fi lângă ei cînd le vor rosti., îndemnându-i să judece cu frică şi veghind asupra faptelor lor, însoţiti de cunoştinţa faptului că la judecata Domnului nu este nici nelegiuire, nici nu se are în vedere faţa oamenilor, nici nu se primesc daruri. Când s-a întors la Ierusalim, Iosafat a pus şi aici, pentru judecăţile Domnului şi pentru neînţelegeri, leviţi, preoţi şi căpetenii peste casele părinteşti ale lui Israel şi le-a poruncit să lucreze cu frica Domnului, cu credinţă şi curăţie de inimă şi să lumineze pe fraţii lor în orice neînţelegere cu privire la un omor, la o lege, la o poruncă, la învăţături şi rânduieli pentru ca să nu izbucnească mânia Domnului peste ei şi peste fraţii lor.[42] Moise le spune conaţionalilor săi că s-au înmulţit şi ne le mai poate purta singur pricinile, aşa că îi îndeamnă să ia din mijlocul lor bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi şi el îi va pune în fruntea lor. Copiii lui Israel sunt de acord cu propunerea lui. Moise pune căpetenii peste popor la propunerea acestuia şi judecătorilor le dă porunca de a judeca după dreptate neînţelegerile dintre ei, de a nu căuta la faţa oamenilor, de a asculta pe cel mic ca şi pe cel mare, de a nu se teme de nimeni căci Dumnezeu e cel care face dreptate. Şi când vor găsi o pricină grea, îi îndeamnă să vină cu ea înaintea lui s-o audă.[43] Preoţii, leviţii şi judecătorii vor avea cuvântul hotărâtor în pricinile grele privitoare la un omor, la o neînţelegere, sau la o rănire, care vor da prilej la ceartă înlăuntrul cetăţii.[44]
Dumnezeu îi va pedepsi pe cei nedrepţi
Fiindcă Dumnezeu este drept, curat iar căile Sale sunt drepte[45] şi vede nedreptatea[46], Dumnezeu îi va pedepsi uneori şi aici pe pământ, cum face cu cetatea Tirului,[47]şi El însuşi va mărturisi împotriva celor ce calcă dreptatea la Judecată, precum mărturisesc proorocul Maleahi[48], va pedepsi pe cei ce fac astfel de lucruri, precum spune apostolul Pavel.[49] Căci în ziua Judecăţii ,,comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte” , învaţă Solomon.[50] El va pedepsi pe cei care rostesc hotărâri nelegiuite şi pe cei care scriu porunci nedrepte, pe care proorocul Isaia îi căinează.[51]
Note
- ↑ Deut25.16, Iov11.14
- ↑ Prov13,23
- ↑ Ier17.11
- ↑ Ier22.13
- ↑ Lc16.10
- ↑ Prov20.10, Deut25.13-16, Lev19.35, Prov11.1, Prov16.11, Prov20.23, Mica6.11, Osea12.7, Amos8.5
- ↑ Prov11.1
- ↑ Prov16.11
- ↑ Deut1.17, Deut16.18-20, Lev19.15,Deut24.14, Prov18.5, Prov28.21, 2Cron19.5-11, Mal2.9
- ↑ Deut10.17, Mat22.16, Mc12.14, Lc20.21, Gal2.6, Efes6.9, Iac2.1-11
- ↑ Exod23.8
- ↑ Amos 5.11
- ↑ Prov17.23
- ↑ Mica 7.3
- ↑ Exod23.8
- ↑ Deut16.18-20, Mica 3.11, Mica 7.3
- ↑ Ezec22.12
- ↑ Is33.15,1Sam12.3, Ps26.10, Amos5.12, Is5.23
- ↑ Ecl7.7
- ↑ Prov29.4
- ↑ 1Sam12.3
- ↑ Prov21.14
- ↑ Is1.23,1Sam8.3, Ezra4.1-5
- ↑ Prov15.27
- ↑ Ps15.5
- ↑ Exod22.25, Lev25.36
- ↑ Iez18.5-13
- ↑ Neemia 5.1-9
- ↑ Ps15.5
- ↑ Prov28.8
- ↑ Lev19.13, Ezec45.9, Lev6.2-7, 1Sam2.12-16, Ps55.9, Prov4.17, Ezec22.12, Is33.15-16, Ps72.14
- ↑ Ecl7.7
- ↑ Lc3.9-14
- ↑ Iov20.10
- ↑ Lc6.29-30
- ↑ Lc3.14
- ↑ Fac29.21-26
- ↑ Fac31.6-12, Fac31.41, Fac31.39-41
- ↑ Num5.5-8
- ↑ Exod1.9-14, Exod2.23-25, Exod3.7-9, Deut26.6-7
- ↑ Prov18.19
- ↑ 2Cron19.5-11
- ↑ Deut1.9-17
- ↑ Deut17.8-13
- ↑ Deut32.4
- ↑ Pl3.36
- ↑ Ezec28.11-18
- ↑ Mal3.5
- ↑ 1Tes4.6
- ↑ Prov10.2
- ↑ Is10.1
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
- English Standard Version Bible, 1971
- Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
- Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
