Ortodoxia în Grecia (cronologie)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare


Aceasta este o cronologie a prezenţei Ortodoxiei în Grecia. Istoria Greciei cuprinde, prin tradiţie, studiul poporului grec, zona pe care ei au stăpânit-o de-a lungul istoriei dar şi istoria teritoriului statului modern, Grecia.

Pentru prima dată pe teritoriul geografic corespunzător Greciei moderne, creştinismul a fost adus de Sfântul Apostol Pavel, cu toate că apostolicitatea Bisericii se sprijină, de asemenea, pe Sfântul Andrei care a propovăduit Evanghelia în Grecia şi a suferit moarte mucenicească în Patras, pe Sfântul Apostol Tit, însoţitorul lui Pavel, care a propovăduit Evanghelia în Creta, unde a şi devenit episcop, pe Sfântul Apostol Filip care, după tradiţie, a vizitat şi a propovăduit în Atena, pe Sfântul Luca Evanghelistul care a primit moarte mucenicească în Teba, pe Lazăr din Betania, episcop de Kittium în Cipru şi pe Sfântul Ioan Teologul care a fost exilat în Insula Patmos unde a primit Apocalipsa ce constituie ultima carte a Noului Testament. Pe lângă aceştia, tradiţia spune că Maica Domnului însăşi a vizitat Sfântul Munte în anul 49 d.Hr.. Astfel, Grecia a fost prima ţară europeană care a primit Evanghelia lui Hristos. Către sfârşitul secolului al II-lea, episcopiile apostolice primare s-au dezvoltat şi au devenit scaune mitropolitane aflate în oraşele cele mai importante, printre care Tesalonic, Corint, Nicopolis, Filipi şi Atena.

În secolul al IV-lea, aproape întreaga Peninsulă Balcanică constituia Exarhatul de Iliricum care se afla sub jurisdicţia episcopului Romei. Iliricum a trecut sub jurisdicţia Patriarhului din Constantinopol în anul 732, la ordinul împăratului Leon al III-lea Isaurianul. De atunci, Biserica Greciei a rămas sub Constantinopol până la căderea Imperiului Bizantin sub turci, în 1453. Ca parte componentă a Patriarhiei Ecumenice, Biserica Greciei a rămas sub jurisdicţia acesteia până în vremea când Grecia şi-a câştigat independenţa faţă de dominaţia turcă.[1] În timpul ocupaţiei otomane, aproape 6000 de clerici greci, aproape 100 de episcopi şi 11 patriarhi au trecut prin săbiile otomane.[2]

Războiul Grec de Independenţă din 1821-28, deşi a dus la eliberarea sudului Greciei de sub jugul otoman, a creat anomalii în relaţiile de jurisdicţie, iar în 1850, Sinodul Endemousa din Constantinopol a declarat autocefalia Bisericii Greciei.

În secolul XX, de-a lungul aproape întregii perioade de comunism, Biserica Ortodoxă a Greciei s-a considerat pe sine însăşi drept păzitoare a Ortodoxiei. Şi-a păstrat rolul de leagăn al Bisericii Primare, iar clerul grec încă este prezent în locurile istorice din Istanbul, Ierusalim şi Cipru.[3] Biserica Ortodoxă a Greciei autocefală este organizată în 81 de eparhii, dintre care 35 încă se află, teoretic, sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, dar care sunt administrate ca parte componentă a Bisericii Greciei (cu excepţia eparhiei Cretei, a Dodecanezului şi Muntelui Athos care sunt sub jurisdicţia directă a Patriarhiei de Constantinopol).

Arhiepiscopul Atenei şi Întregii Grecii prezidează peste un sinod permanent format din doisprezece mitropoliţi (dintre care şase sunt din noile teritorii şi şase din sudul Greciei), care participă la sinod prin rotaţie, pe baza unui calendar anual, şi un sinod al ierarhilor (la care iau parte toţi mitropoliţii în funcţie) care se întâlnesc anual.

Grecia are o populaţie de 11,1 milioane locuitori (ONU, 2007), dintre care 98% sunt ortodocşi greci (CIA World Factbook).

Cuprins

Perioada apostolică (33-100)

  • cca 47-48 Călătoria misionară a Sfântului Apostol Pavel în Cipru.
  • cca 49 Călătoria misionară a Sfântului Pavel la Filipi, Tesalonic şi Veria.
  • 49 Călătoria misionară a Sfântului Pavel la Atena.
  • cca 51-52 Este înfiinţată Mitropolia de Corint în prima călătorie misionară a Sfântului Pavel în Corint; Sfântul Pavel scrie cele două scrisori către Tesaloniceni.
  • cca 54 Pavel scrie Epistola I către Corinteni.
  • cca 55 Sfântul Pavel călătoreşte din nou în Corint.
  • cca 56 Sfântul Pavel călătoreşte din nou în Macedonia; el scrie Epistola a II-a către Corinteni.
  • cca 61 Sfântul Pavel naufragiază în Creta.
  • 62 Răstignirea Sfântului Apostol Andrei în Patras.
  • cca 95 Sfântul Ioan Evanghelistul scrie Apocalipsa în timp ce se afla în insula Patmos.
  • 96 Moartea mucenicească a Sfântului Dionisie Areopagitul din Cei Şaptezeci.
  • 100 Moartea Sfântului Ioan Evanghelistul în Efes.

Perioada pre-niceeană (100-325)

Perioda Patriarhiei Romei (325-732)

Perioada niceeană (325-451)

Perioada bizantină timpurie (451-843)

Harta Imperiului Roman de Răsărit în jurul anului 480, ilustrând extinderea regiunilor în care se vorbea limba greacă.
  • cca 471 Patriarhul Acachie de Constantinopol primeşte pentru prima dată titlul de "Oikoumenikos" (ecumenic).
  • 484 Schisma acachiană.
  • 493 Moartea Sfântului Daniel Stâlpnicul, un ascet care a trăit 33 de ani în vârful unui stâlp, lângă Constantinopol.
  • cca 500 Zosima, un istoric grec păgân scrie Historia Nova, o istorie a Imperiului Roman până în anul 410 d.Hr., dintr-o perspectivă anti-creştină care oferă o interpretare diferită a afacerilor Bisericii, alta decât izvoarele creştine; corpul scrierilor lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, care includ Numele divine, Teologia mistică, Ierarhia celestă şi Ierarhia ecleziastică influenţează dezvoltarea spiritualităţii mistice bizantine şi a isihasmului prin Maxim Mărturisitorul, Simeon Noul Teolog şi Grigorie Palama.
  • 502 Începutul Războaielor bizantine-sasanide, care durează până în 562.
  • 518 Patriarhul Ioan al II-lea al Constantinopolului adoptă titlul de "Oikoumenikos Patriarches" (Patriarh Ecumenic); autoritatea politică bizantină începe persecutarea necalcedonienilor din răsărit, în special din Mesopotamia.
  • 519 Bisericile Apuseană şi Răsăriteană se împacă, punând capăt schismei acachiene.
  • 520 Roman Melodul, cel mai mare imnograf, perfecţionează condacul, un fel de predică în versuri cântate. Influenţat de Efrem Sirul, el îl influenţează la rândul lui Andrei Criteanul.
  • 529 Împăratul Iustinian închide Şcoala din Atena, pe care o fondase Platon în anul 387 î.Hr..
  • 529-534 Corpus Juris Civilis al lui Iustinian este emis, primul cod legal cuprinzător din istoria Imperiului Roman; Novella 131 a lui Iustinian formulează propunerea de guvernare a creştinătăţii universale prin intermediul a cinci scaune patriarhale sub auspiciile unui singur imperiu universal (Pentarhia).
  • 532 Iustinian cel Mare dispune construirea Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol.
  • 537 Se termină construcţia Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol; Iustinian decretează că toate datele trebuie să includă indictionul.
  • cca 540 Moartea Cuviosului David de Tesalonic.
  • 538 Împăratul Iustinian cel Mare, prin exilarea dizidenţilor şi cu ajutorul forţei, reuşeşte să aducă oficial toate cele cinci patriarhii în comuniune.
  • 540 Raiduri ale bulgarilor în Iliria şi nordul Greciei.
  • 543 Doctrina apocatastazei este condamnată de Sinodul de la Constantinopol; Iustinian cel Mare trimite misionari în Nubia (cele trei regate din Nobatia/Novatia, Alodia/Alwa şi Makuria).
  • 544 După tradiţie, Mandylionul din Edessa distruge lucrările de asediere ale persanilor.
Imperiul Bizantin la cea mai mare extindere teritorială, în timpul lui Iustinian, cca 550.
Imperiul Bizantin în 650; până în acest an pierduse toate provinciile sudice, cu excepţia Exarhatului de Cartagina.
Imperiul Bizantin la urcarea pe tron a lui Leon al III-lea, în 717. Zona marcată cu dungi este cea atacată de arabi.

Perioada Patriarhiei de Constantinopol (732-1850)

  • 732-33 Împăratul bizantin Leon al III-lea Isaurianul transferă Sudul Italiei (Sicilia şi Calabria), Grecia şi Insulele Egee de sub jurisdicţia Papei sub cea a Patriarhiei Ecumenice, ca răspuns la sprijinul acordat de Papa Grigorie al III-lea al Romei unei revolte din Italia împotriva iconoclasmului, adăugând patriarhiei încă 100 de episcopii; împăratul iconoclast a rupt din Patriarhia Antiohiei 24 de scaune episcopale ale Isauriei bizantine, sub pretextul că aceasta era supusă califilor arabi; astfel, jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol ajunge să se întindă asupra întregului Imperiu bizantin.
  • 734 Moartea Sfântului Petru Atonitul, considerat de marea majoritate ca unul dintre primii pustnici de la Muntele Athos.
  • 739 Împăratul Leon al III-lea (717-41) îşi publică lucrarea Ecloga , destinat să introducă principiile creştine în legislaţie; trupele bizantine înfrâng invazia Umeiazilor din Asia Mică în Bătălia de la Akroinon.
  • 746 Forţele bizantine recuceresc Ciprul de la arabi.
  • 754 Se ţine în Constantinopol Sinodul iconoclast, sub autoritatea împăratului Constantin al V-lea Copronimul, care condamnă icoanele şi se autoproclamă Sinodul VII Ecumenic; Constantin al V-lea începe desfinţarea mănăstirilor.
  • 787 Are loc la Niceea Sinodul VII Ecumenic, care condamnă iconoclasmul şi reafirmă cinstirea icoanelor.
  • 789 Moartea lui Filaret cel Milostiv.
  • 803 Moartea Sfintei Irina Împărăteasa, soţia împăratului bizantin Leon al IV-lea; icoana Sfântului Luca este adusă la Agiassos, în Mitilini.
  • 814 Bulgarii încep asediul Constantinopolului; izbucneşte conflictul dintre împăratul Leon al V-lea şi Patriarhul Nichifor pe tema iconoclasmului; Leon îl depune pe Nichifor, iar Nichifor îl excomunică pe Leon.
  • 824 Creta bizantină cade în mâinile insurgenţilor arabi care fugeau de emirul umaiad al Cordobei, Al-Hakam I, şi înfiinţează un emirat pe insulă, până la recucerirea acesteia de către bizantini în anul 960.
  • 828 Moartea Patriarhului Nichifor I de Constantinopol.
  • cca 829-842 În Muntele Athos apare icoana Maicii Domnului "Portăriţa", lângă Mănăstirea Iviron.
  • 836 Moartea Sfântului Teodor Studitul.
  • 838 Califul al-Mu'tasim capturează şi distruge Ammoria din Anatolia.
  • cca 839 Primul război bizantino-rus, când ruşii atacă Propontida (urmărind probabil să ajungă la Constantinopol), înainte de a se îndrepta spre est şi a ataca Paflagonia.
  • 840 Icoana Panagia Proussiotissa este găsită lângă Karpenissi.

Perioada bizantină imperială (843-1204)

Imperiul Bizantin în anul 867 d.Hr.
  • 867 Se ţine Sinodul din Constantinopol, prezidat de Fotie, care îl anatemizează pe Papa Nicolae I al Romei pentru atacurile acestuia asupra lucrării misionarilor greci din Bulgaria şi folosirea de către misionari a Filioque; Papa Nicolae moare înainte de a afla de excomunicare; Vasile I Macedoneanul îl omoară pe împăratul Mihail al III-lea, uzurpă tronul imperial şi îl reinstalează pe Ignatie ca patriarh de Constantinopol.
  • 867 Moartea Casianei, poetă şi imnografă greco-bizantină, care a compus Cântarea Casianei, cântată în Săptămâna Mare, în Miercurea Mare.
  • 869-870 se ţine Sinodul tâlhăresc din 869-870, care îl depune pe Fotie cel Mare din scaunul de Constantinopol şi îl pune pe tron pe pretendentul rival Ignatie, şi care se autoproclamă "sinodul VIII Ecumenic."
  • 870 Convertirea Serbiei; Malta este cucerită de bizantini de la arabi.
  • 874 aducerea moaştelor Sfântului Nichifor Mărturisitorul, aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli, Constantinopol.
  • 877 Moartea lui Ignatie I de Constantinopol, care îl numeşte pe Fotie ca succesor al său.
  • 877 Arabii musulmani cuceresc toată Sicilia de la bizantini şi îşi stabilesc capitala la Palermo.
  • 879-880 Se ţine la Constantinopol Sinodul VIII Ecumenic, la care participă 383 de părinţi, sunt emise 3 canoane, este confirmat Fotie ca patriarh de Constantinopol, sunt anatemizate adăugirile la Crezul niceo-constantinopolitan şi se declară că prerogativele şi jurisdicţiile papei de la Roma şi ale Patriarhului de Constantinopol sunt esenţial egale; sinodul este acceptat cu rezerve de către Papa Ioan al VIII-lea al Romei.
  • 881 Moartea Sfântului Teoctist din Lesbos.
  • 885 Muntele Athos primeşte autonomie politică, iar împăratul Vasile trasează graniţele republicii monastice; moartea Sfântului Metodie.
  • 892 Moartea Sfintei Teodora Izvorâtoarea de Mir din Tesalonic.
  • 902 Taormina, ultima posesiune bizantină din Sicilia, este capturată de arabii aghlabizi.
  • 904 Tesalonicul este cucerit şi jefuit de piraţii sarazini conduşi de Leon din Tripoli, un pirat grec care servea interesele sarazinilor.
  • 907 Al treilea război ruso-bizantin, un raid naval la Constantinopol (sau Ţarigrad în slavona veche) este condus de prinţul vareg Oleg de Novgorod, care se termină prin negocieri de pace.
  • 911 Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului; delegaţi ruşi vizitează Constantinopolul pentru a ratifica un tratat, trimişi de Oleg, mare cneaz al ruşilor.
  • 912 Nicolae Misticul devine patriarh de Constantinopol.
  • 921 Moartea Sfintei Irina (din Hrisovalant).
  • 925 Moartea lui Petru din Argos.
  • 941 Al patrulea război ruso-bizantin.
  • 944 Oraşul Edessa este recuperat de armata bizantină, inclusiv Icoana nefăcută de mâini omeneşti
  • 953 Este înfiinţată Mănăstirea Cuviosului Luca, de către Sfântul Luca cel Tânăr, lângă Stiris (Teba) din Grecia.
  • 957 Olga de Kiev este botezată la Constantinopol.
  • 960 Împăratul Nichifor al II-lea Focas recucereşte Creta pentru bizantini.
  • 961 Este înfiinţată Mănăstirea Agia Lavra din Kalavrita, Peloponez, (locul de naştere simbolic al Greciei moderne din 1821).
  • 963 Atanasie Athonitul înfiinţează prima mare mănăstire din Muntele Athos, Marea Lavră; este înfiinţată Mănăstirea Filozofu în Dimitsana (Peloponez).
  • 965 Împăratul Nichifor al II-lea Focas recucereşte în întregime Ciprul pentru bizantini.
  • 968-71 Al cincilea război ruso-bizantin, aduce o victorie bizantinilor împotriva unei coaliţii formate din ruşi, pecenegi, maghiari şi bulgari în Bătălia de la Arcadiopolis şi înfrângerea lui Sviatoslav al Kievului de către Ioan I Tzimiskes.
  • 969 Împăratul Nichifor al II-lea Focas recucereşte Antiohia şi Alepul de la arabi.
  • 972 Împăratul Ioan I Tzimiskes acordă primul privilegiu pentru Muntele Athos (Typikon).
  • 975 Împăratul Ioan I Tzimiskes cucereşte Emesa, Baalbek, Damasc, Tiberiada, Nazaret, Cezareea, Sidon, Beirut, Byblos şi Tripoli într-o campanie siriană, dar nu reuşeşte să cucerească Ierusalimul.
  • 980 Descoperirea imnului Axion Estin ("Cuvine-se cu adevărat"), prin apariţia Arhanghelului Gavriil unui călugăr de la Muntele Athos.
  • 987 Al şaselea război ruso-bizantin, când Vladimir din Kiev trimite trupe în Imperiul Bizantin ca să îl ajute pe împăratul Vasile al II-lea într-o revoltă internă; Vladimir acceptă Creştinismul Ortodox ca religie a sa şi aduce tot poporul său la noua religie.
  • 988 Botezul ruşilor începe prin convertirea lui Vladimir al Kievului, care este botezat la Chersones, locul de naştere al Bisericilor Ortodoxe Rusă şi Ucraineană; Vladimir se căsătoreşte cu Ana, sora împăratului bizantin Vasile al II-lea.
  • Secolul al XI-lea: Este înfiinţată Mănăstirea Kaisariani pe coasta Muntelui Himetos, una dintre cel mai vechi şi cea mai importantă mănăstire din Attica; moartea Sfintei Teodora din Vasta.
Imperiul Bizantin sub Vasile al II-lea, cca 1025.
Imperiul Bizantin şi themata (împărţirea în provincii) în 1045. În acea perioadă, Imperiul era cel mai puternic stat din zona mediteraneană.

Ocupaţia latină (1204-1456)

Împărţirea Imperiului Bizantin după Cruciada a IV-a.
  • 1204 Participanţii la Cruciada a IV-a cuceresc Constantinopolul, jefuind oraşul şi furând multe moaşte şi alte odoare; în general, se consideră că Marea Schismă a devenit totală odată cu acest act; veneţienii folosesc Mănăstirea imperială Hristos Pantocrator pe post de cartier general în Constantinopol
  • 1204 Ocupaţia latină a Greciei continentale de către franci şi veneţieni: Imperiul Latin al Constantinopolului, Regatul Latin al Tesalonicului, Principatul de Ahea şi Ducatul Atenei; veneţienii controlau Ducatul Arhipelagului din Egeea.
  • 1205 Latinii anexează Atena şi convertesc Partenonul în biserică romano-catolică - Santa Maria di Athene, ulterior Notre Dame d'Athene.
  • 1211 Cruciaţii veneţieni cuceresc Creta Bizantină, pe care o păstrează până în 1669, când este cucerită de turcii otomani.
  • 1221 Ioan Duca Vataţis urcă pe tronul Imperiului bizantin de Niceea şi începe lunga şi anevoioasa luptă de recucerire a Constantinopolului şi restaurare a Imperiului Bizantin.
  • 1224 Bizantinii recuceresc Tesalonicul şi zona înconjurătoare, eliberată de guvernatorul grec de Epir, Teodor Ducas Comnenul.
  • 1235 Sfânta Olimpiada şi alte călugăriţe primesc moarte mucenicească de la piraţi în Mitilene din Lesbos
  • 1249 Este construită cetatea Mistra de către franci în Peloponez.
  • 1258 Mihail al VIII-lea Paleolog urcă pe tronul Imperiului Niceean şi fondează astfel ultima dinastie romană (bizantină); el începe recucerirea peninsulei greceşti din mâinile latinilor.
  • 1259 Bizantinii înfrâng Pricipatul latin de Ahea în Bătălia de la Pelagonia, marcând astfel începutul recuceririi bizantine a Greciei.
  • cca 1259-80 Călugării de la Mănăstirea Iviron primesc moarte mucenicească de la latini.
  • 1261 Sfârşitul ocupaţiei latine a Constantinopolului şi restaurarea patriarhiilor ortodoxe; Împăratul Mihail al VIII-lea Paleolog ridică oraşul Mistra la rangul de capitală a noului Despotat de Morea, unde are loc o renaştere bizantină.
Mediterana răsăriteană în jurul anului 1263 d.Hr.
  • 1265-1310 Schisma arsenită de la Constantinopol începe atunci când Patriarhul Arsenie Autoreianos îl excomunică pe împăratul Mihail al VIII-lea Paleolog.
  • 1274 Ortodocşii participanţi la Al II-lea Sinod de la Lyon acceptă supremaţia Romei şi clauza Filioque.
  • 1275 Unionistul Ioan al XI-lea Beccus este ales patriarh al Constantinopolului în locul lui Iosif I Galesiotes, care se opunea hotărârilor Sinodului de la Lyon.
  • 1275 Persecuţia călugărilor atoniţi de către împăratul Mihail al VIII-lea şi Patriarhul Ioan al XI-lea Becus; moartea a 26 de mucenici de la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos, ucişi de latini.
  • 1281 Papa Martin al IV-lea autorizează o cruciadă împotriva nou reînfiinţatului Imperiu Bizantin de la Constantinopol, excomunicându-l pe împăratul Mihail al VIII-lea Paleolog şi pe greci şi denunţând unirea din 1274; expediţii franceze şi veneţiene sunt trimise către Constantinopol dar sunt obligate să se întoarcă în anul următor din cauza revoltelor din Sicilia (Vecerniile siciliene).
  • 1283 Înţelegerea cu Roma este repudiată oficial.
  • 1287 Ultima menţionare a Mănăstirii de rit occidental Amalfion de la Muntele Athos.
  • Secolul al XIV-lea "Epoca de aur" a Tesalonicului, atât în literatură cât şi în artă; se construiesc numeroase biserici şi mănăstiri.
  • 1300-1400 "Cronica din Morea" (Το χρονικό του Μορέως) povesteşte principalele evenimente care au dus la stabilirea feudalismului în Grecia continentală, în principal în Morea/Peloponez, de către franci, în urma Cruciadei a IV-a şi care cuprinde perioada dintre 1204 şi 1292.
  • 1309 Insula Rodos cade în mâinile Cavalerilor Sfântului Ioan care îşi stabilesc aici cartierul general, autoredenumindu-se "Cavalerii din Rodos".
  • 1310 Schisma arsenită din Constantinopol se încheie odată cu reconcilierea dintre arseniţi şi iozefiţi.
  • 1326 Oraşul Bursa din Asia Mică este cucerit de turcii otomani în urma unui asediu care a durat nouă ani.
  • 1331 Oraşul Niceea, capitală a imperiului cu doar o sută de ani mai devreme, cade sub turcii otomani.
  • 1336 Meteora, din Grecia, devine un centru al monahismului ortodox.
  • 1337 Nicomidia este capturată de turcii otomani.
  • 1338 Grigorie Palama scrie Triade în apărarea sfinţilor isihaşti, în care apără practica ortodoxă a spiritualităţii isihaste şi folosirea Rugăciunii lui Iisus.
  • 1341-47 Războiul civil bizantin dintre Ioan al VI-lea Cantacuzino (1347–54) şi Ioan al V-lea Paleolog (1341–91).
  • 1341-51 Se ţin în Constantinopol trei sesiuni ale Sinodului IX Ecumenic, care confirmă teologia isihastă a lui Grigoria Palama şi condamnă filozofia raţionalistă a lui Varlaam de Calabria.
  • 1354 Turcii otomani ocupă primul ţinut din Europa, Gallipoli.
  • 1359 Moartea Sfântului Grigorie Palama.
  • 1360 Moartea Sf. Ioan Cucuzel Imnograful.
  • 1365 Turcii otomani îşi stabilesc capitala la Adrianopole.
  • 1382 Se înfiinţează Marea Mănăstire din Meteora.
  • 1390 Otomanii cuceresc Filadelfia, ultima enclavă bizantină din Anatolia.
  • 1391-98 Turcii otomani asediază pentru prima dată Constantinopolul, fără succes.
Zona mediteraneeană răsăriteană în jurul anului 1450.

Ocupaţia turcilor otomani (1456-1821)

Războiul grec de independenţă (1821-1829)

  • 1821 Începe Războiul grec de independenţă odată cu declararea independenţei Greciei de către mitropolitul Gherman de Patra în ziua Buneivestiri (25 martie), numită şi Kyriopascha, la Mănăstirea Agia Lavra, Peloponez; moartea mucenicească a Patriarhului Grigorie al V-lea de Constantinopol, a arhiepiscopului Ciprian de Cipru şi a arhiepiscopului Gherasim de Creta ca represalii; fostul patriarh ecumenic Chiril al VI-lea de Constantinopol este spânzurat la poarta catedralei Adrianopol; mitropoliţii Grigorie de Derkon, Doroteu de Adrianople, Ioannichie de Tirnavos şi Iosif de Tesalonic sunt decapitaţi la ordinul sultanului în Constantinopol; mitropoliţii Hrisant de Pafos, Meletie de Kition şi Laurenţiu de Kyrenia sunt executaţi în Nicosia, Cipru; luptătorii pentru libertate încep să se autonumească "eleni" (pentru continuitate cu moştenirea lor elenă), mai degrabă decât să folosească termenul generic de "Romioi" (Ρωμιοί) (care referă atât la cetăţenia romană cât şi la faptul că făceau parte din Creştinătatea ortodoxă).
  • 1823 Icoana făcătoare de minuni Panagia Evangelistria este găsită în Tinos, în urma unei viziuni de la Pelagia din Tinos şi locul unde se află, Biserica din Evangelistria devine cel mai căutat loc de pelerinaj; moartea mucenicească a ieromonahului Hristos din Ioannina.
  • 1827 Europa recunoaşte autonomia Greciei.
  • 1828 Ioan Capodistrias devine primul preşedinte al Greciei şi confiscă metocurile atonite; se deschide a doua oară o biserică grecească în Londra.
  • 1829 Tratatul de la Adrianopol care pune capăt Războiului grec de independenţă, culminând cu crearea statutului modern grec.

Prima republică elenă (1829-1832)

  • cca 1829 Dialectul Katharevousa al limbii greceşti moderne, purificat şi formalizat, devine limba oficială (până în 1976).
  • 1831 Statutul de independenţă deplină a Greciei este acceptat la Conferinţa de la Londra din 1831.
  • 1832 Puterile europene înfiinţează protectoratul grec; Otho I este încoronat ca rege al Greciei.

Regatul Greciei (1833-1924)

  • 1832-35 "Bavarokratia" închide 600 de mănăstiri şi naţionalizează terenurile deţinute de mănăstiri.
  • 1833 Adunarea Naţională de la Nauplio declară independenţa Bisericii Greciei fa'[ de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
  • 1834 Se închid multe mănăstiri din noul regat grec.
  • 1837 Este înfiinţată Şcoala de teologie în cadrul Universitatea naţională şi capodistriană din Atena.
  • 1838 Moartea Noului Mucenic Gheorghe din Ioannina.
  • 1839 Teofil Kairis de Andros este condamnat şi închis pentru propovăduirea unei forme de deism.
  • 1844 Primul ministru Ioannis Kolettis este primul care foloseşte expresia "Marea Idee" (Megali Idea), folosită cu sensul de restaurare a Imperiului Bizantin Creştin Ortodox cu capitala la Constantinopol, care devine ideea centrală a politicii externe a Greciei până la începutul secolului XX; Regele Otho I acceptă constituţia.

Perioada autocefală (1850-Present)

Expansiunea Greciei din 1832 până în 1947, arată teritoriile câştigate de Grecia în 1919 dar pierdute în 1923.
  • 1850 Sinodul Endemousa din Constantinopol prezidat de Patriarhul Antim al IVlea de Constantinopol recunoaşte autocefalia Bisericii Ortodoxe a Greciei; datorită unor condiţii speciale precizate în decretul "Tomos", Biserica Naţională Greacă trebuie să păstreze legături speciale cu "Biserica Mamă".
  • 1856 Moartea lui Neofit Vamvas, cleric grec şi profesor care a tradus Biblia în greaca modernă.
  • 1863 Gheorghe I este înscăunat rege al Greciei.
  • 1864 Este înfiinţată prima parohie ortodoxă greacă de pe teritoriul american, în New Orleans, Louisiana, de către greci.
  • 1866 Biserica greacă preia eparhia Insulelor Ionice de la Constantinopol; începutul Marii Revoluţii Cretane (1866-1869); holocaustul de la Mănăstirea Arkadi din Creta.
  • 1871 Trupul Patriarhului Grigorie al V-lea se reîntoarce la Atena şi este înmormântat în catedrală.
  • 1877 Moartea lui Arsenie de Paros (18 august).
  • 1878 Sinodul de la Atena, convocat şi prezidat de mitropolitul Procopie I al Atenei, îi condamnă pe macracrişti, obţinând întemniţarea lui "Şcoala Logosului" a lui Makakris, sub pretextul că predică doctrine care se opun dogmelor Bisericii şi trimite o enciclică tuturor creştinilor din Grecia care este citită în toate bisericile şi care îi acuză pe macracrişti de încercarea de a introduce inovaţii.
  • 1878 Ciprul este cedat de Imperiul Otoman britanicilor la Congresul de la Berlin.
  • 1881 Turcii cedează regiunile Tesalia şi Arta către Grecia; Tesalia şi o parte din Epir sunt adăugate Bisericii Ortodoxe a Greciei.
  • 1882 În timpul păstoririi Patriarhului Ioachim al III-lea, Marea Şcoală a Naţiunii este găzduită într-o nouă şi spaţioasă clădire din Fanar.
  • 1888 Moartea lui Panagis de Lixouri (Cefalonia); este publicat Tipicul Marii Biserici a lui Hristos cu slujbe bisericeşti revizuite, pregătit deprotopsaltul Gheorghe Violachis, emis cu aprobarea şi binecuvântarea Patriarhiei Ecumenice; Tipicul savait (monahal) continuă să fie folosit în Rusia (i.e. între 1682 şi 1888 Bisericile Rusă şi Greacă a avut acelaşi Tipic).
  • 1890-1917 Emigrarea a 450,000 de greci în Statele Unite, mulţi ca forţă de muncă angajată pentru construcţia de căi ferate şi în mine în Vestul American.
  • 1885 Talentatul pictor grec Nicholaos Gysis pictează faimoasa lucrare "Şcoala secretă" ("κρυφό σχολειό"), în care se referă la şcolile subterane susţinute de Biserica Ortodoxă Greacă în mănăstiri şi biserici în timpul guvernării otomane din Grecia (secolele al XV-lea - al XIX-lea) pentru păstrarea vie a doctrinelor creştin-ortodoxe şi a limbii şi literaturii greceşti.
  • 1897 Războiul Greco-Turc.
  • 1901 Răscoalele "Evangelakia" din Atena, Grecia, din noiembrie, în urma traducerii Noului Testament în greaca demotică (modernă) şi care au ca rezultat căderea guvernului şi demiterea mitropolitului de Atena şi retragerea acestei traduceri din circulaţie.
  • 1902 Biserica Ortodoxă a Greciei preia păstorirea parohiilor ortodoxe greceşti din Australasia de la Biserica Ortodoxă a Ierusalimului .
  • 1904 Patriarhia Ecumenică publică "Patriarchal" Textul Noului Testament în limba greacă, care se bazează pe aproape douăzeci de manuscrise bizantine, textul standard al bisericilor ortodoxe de limbă greacă din zilele noastre.
  • 1905 Moartea lui Apostolos Makrakis.
  • 1907 Arhimandritul Eusebiu Matthopoulos înfiinţează Frăţia Zoe.
  • 1908 Moartea lui Metodia din Kimolos; Biserica Ortodoxă a Greciei primeşte jurisdicţie asupra Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti a Americii şi asupra Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti a Australiei, în urma unei înţelegeri dintre Patriarhia Ecumenică şi Sfântul Sinod al Atenei (până în 1922 în America; până în 1924 în Australia).
  • 1912 Epirul, Macedonia şi insulele răsăritene, din teritoriile nordice ale Greciei sunt eliberate şi trec în administrarea Bisericii Greciei.
  • 1912-13 Primul şi Al Doilea Război Balcanic; eliberarea Tesalonicului de turci.
  • 1913-14 Grecii anexează Creta, Chiosul şi Mitiline, Primul Război Mondial.
  • 1914 În conformitate cu Protocolul din Corfu, Epirului de Nord i se garantează autonomia în cadrul Albaniei; este înfiinţat Muzeul bizantin şi creştin în Atena, care devine unul dintre cele mai importante muzee din lume în privinţa artei bizantine.
  • 1917 Ierarhia Bisericii Greciei se schimbă în funcţie de controlul politic al ţării.
  • 1918-24 Emigrarea a 70,000 de greci în Statele Unite.
  • 1919-22 Războiul greco-turc; un milion de refugiaţi fug în Grecia alăturându-se unie jumătăţi de milion care fugiseră anterior; Genocidul grec elimină populaţia creştină din Trebizond şi Anatolia.
  • 1920 Moartea Sfântului Nectarie din Pentapolis (Eghina); Hrisant, episcop de Trebizond este condamnat la moarte în absenţă de oi Curte Marţială din Ankara; Italia cedează Greciei Insulele Dodecaneze; sunt publicare Scrisorile enciclice ale Constantinopolului despre unitatea creştină şi despre mişcarea ecumenică; Tratatul de la Sèvres cedează Tracia răsăriteană şi Ionia (Zona Smirnei) Greciei, dar este anulat de Tratatul de la Lausanne din 1923 prin care aceste teritorii sunt din nou pierdute.
  • 1921 Este înfiinţată Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii.
  • 1922 Mitropolia de Aitolia şi Akarnania este înfiinţată în forma sa modernă; moartea mitropolitul etnomucenic Hrisostom (Kalafatis) al Smirnei, linşat de o mulţime de turci incitaţi de paşa Nureddinduminică, 10 septembrie; truple greceşti care avansau spre Constantinopol sunt deviate de turci; oraşul predominant creştin ortodox al Smirnei este distrus, punând capăt la 1900 de ani de civilizaţie creştină; Patriarhul Meletie al IV-lea transferă Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii înapoi de la Biserica Greciei în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice.
  • 1923 Schimb de populaţie creştină şi musulmană între Grecia şi Turcia; Tratatul de la Lausanne afirmă statutul internaţional al Patriarhie ecumenice, iar Turcia garantează respectul şi deplina protecţie a Patriarhiei, de asemenea acordând Greciei controlul asupra Sfântului Munte Greciei; Patriarhul încetează de a mai fi considerat cap al populaţiei creştine ortodoxe din Turcia; Patriarhul Meletie Metaxakis promulgă calendarul reformat.
  • 1924 Este înfiinţată Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Australiei; moartea Sfântului Arsenie Capadocianul.

A doua republică elenă (1924-1935)

  • 1924 Moartea Sfântului Arsenie Capadocianul; este agreată constituţia Sfântului Munte; guvernul grec adoptă noul calendar.
  • 1925 Este înfiinţată Şcoala de Teologie din cadrul Universităţii Aristotel din Tesalonic.
  • 1925-45 Emigrarea a 30,000 de greci în Statele Unite, printre care multe "mirese din poză" pentru greci celibatari.
  • 1926 Propunere ca Muntele Athos să fie transformat în casino, de către dictatorul Pangalos.
  • 1928 Patriarhia Ecumemică promulgă un tom prin care cedează către Biserica Ortodoxă a Greciei, temporar, 35 din mitropoliile sale din nordul Greciei pentru administrare.
  • 1930 Mustapha Kemal Atatürk officially redenumeşte Constantinopolul în Istanbul, care vine de la expresia grecească "eis tin poli" (spre oraş) .
  • 1931 Se deschide Muzeul Benaki în Atena, care găzduieşte colecţii ecleziastice şi de artă bizantină, post-bizantină şi neo-elenică.
  • 1932 Moartea lui Papa-Nicholas (Planas).
  • 1933 Biserica Ortodoxă a Greciei interzice Masoneria.
  • 1935 Schisma vechiului calendar, când trei episcopi îşi declară desprinderea de Biserica Greacă oficială; Mustafa Kemal Atatürk transformă Hagia Sophia în muzeu.

Regatul Greciei restaurat (1935-1967)

  • 1936 Este fondată Apostoliki Diakonia în cadrul Bisericii Greciei; General Ioannis Metaxas, primul ministru al Greciei în timpul regimului 4 august (1936-41) promovează teoria unei a Treia Civilizaţii Elene (Grecia antică şi Bizanţul fiind primele două).
  • 1938 Moartea Sf. Siluan Athonitul.
  • 1939-49 Al Doilea Război Mondial şi Războiul civil grec (1942-49) aduc cu sine foametea şi vărsări de sânge pe scară largă.
  • 1939 Imigrarea grecilor antiohieni ajunge la apogeu.
  • 1943 Masacrul de la Kalavrita al forţelor de ocupaţie germane, printre care şi al călugărilor de la Mănăstirea Aghia Lavra; naziştii încearcă să îi extermine pe evreii din Atena, fără să reuşească, mulţumită eforturilor combinate ale arhiepiscopului Damaschin (Papandreou) al Atenei, ale grupurilor de rezistenţă şi ale poporului grec.
  • 1945 Arhiepiscopul Damaschin (Papandreou) al Atenei preia funcţia de regent, în încercarea de a stabiliza situaţia din Grecia.
  • 1946-82 Aproximativ 211,000 de greci emigrează în Statele Unite.
  • 1947 Insulele Dodecanez sunt eliberate, dar rămân sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice.
  • 1948 Moartea Sf. Sava cel Nou din Kalimnos.
  • 1950 Descoperirea moaştelor Sfântului Efrem din Noul Makri.
  • 1952 Noua Mănăstire din Panaghia Soumela este construită în oraşul Castania, din Macedonia, Grecia, adăpostind icoana făcătoare de minuni Panaghia Soumela şi devenind un centru de pelerinaj religios.
  • 1953 Şcoala atonită ("Atoniada") este reînfiinţată oficial la Muntele Athos, acum sub numele de ‘Academia Ecleziastică Atonită’, ocupând o aripă a Schitului Sfântul Andrei din Careia; respectă programa şcolară a ciclului secundar, grec combinată cu educaţia teologică.
  • 1955 În septembrie, în Istanbul, o mulţime organizată este dezlănţuită împotriva comunităţii etnicilor greci şi a Patriarhiei ecumenice într-un pogrom orchestrat, fiind distruse 73 de biserici, 1004 locuinţe şi 5000 de întreprinderi mici şi mijlocii, două cimitire, 23 de şcoli şi 5 centre de atletism; numărul etnicilor greci obligaţi să părăsească Turcia până în 1960 ca urmare a acestor evenimente se ridică la aproape 9000.
  • 1956 Dr. Constantin Cavarnos înfiinţează Institutul pentru Studii Greceşti Bizantine şi Moderne în Belmont, Massachusetts.
  • 1959 Moartea Fericitului pustnic Iosif Spilaiotis Isihastul.
  • 1960 Moartea lui Antim din Chios.
  • 1961 Proslăvirea Sf. Nectarie al Pentapolei.
  • 1963 Este creată Frăţia Soter, atunci când membrii tradiţionalişti din Frăţia Zoe se desprind de aceasta şi formează o frăţie nouă, mai mică, sub coordonarea Prof. Panaghiotis N. Trembelas şi care va avea o influenţă mai mare asupra Bisericii Greciei; A II-a Conferinţă Pan-Ortodoxă are loc în insula Rhodos; celebrarea a 1000 de ani de la începuturile monahismului în Muntele Athos.
  • 1964 Icoana Panaghia Malevi a Maicii Domnului începe să izvorască mir; a III-a Conferinţă Pan-Ortodoxă în Rhodos; în martie, Turcia denunţă înţelegerea bilaterală din 1930 din cauza disputelor generate de schimbul de populaţie şi expulzează peste 17.000 de etnici greci, deposedaţi de locuinţele, bunurile şi averile lor mobile; urmează un exod de facto al altor 40.000 de cetăţeni turci de etnie greacă.
  • 1965 este ales primul mitropolit de Pireu, Înaltpreasfinţitul Hrisostom (Tabladorakis) de Argolida; este înfiinţată Mănăstirea Panaghia Pantanassa (Kranidiou); Papa Paul al VI-lea al Romei şi Patriarhul Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului ridică reciproc anatemele din 1054.
  • 1966 Moartea Cuviosului Părinte Ieronim (Apostolides) din Eghina; este înfiinţat un Centru de Cercetări Bizantine la Universitatea Aristotel din Tesalonic.
  • 1966-80 În jur de 160.000 de greci emigrează în Statele Unite, dar după 1980 ritmul emigrării în SUA a scăzut considerabil.

Dictatura militară (1967-1974)

  • 1968 Este înfiinţată Academia Ortodoxă din Creta (OAC).
  • 1970 Moartea lui Amfilochie (Makris) din Patmos.
  • 1971 seminarul Halki, cea mai proeminentă şcoală teologică ortodoxă, este închisă de autorităţile turce, încălcând astfel articolul 40 din Tratatul de la Lausanne Treaty şi articolul 24 din Constituţia Turcă, care.amândouă, garantează libertatea şi educţia religioase.
  • 1972 Lovitura eclezistică din Cipru eşuează în încercare de a-l demite pe Makarios dela preşedinţie.
  • 1974 Invazia turcă a Ciprului, forţele turce avansează şi cuceresc 37 % din insulă, 3000 de oameni sunt ucişi, alţi 200,0000 se refugiază; monarhia este înlocuită în urma unui referendum cu 69 % voturi pentru.

A treia republică elenă (1974-prezent)

  • 1974 Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos), un bastion al grecilor conservatori de stil vechi, îşi retrage reprezentantul din adunarea comună a Sfintei Comunităţi de la Careia (centrul administrativ al Muntelui Athos), acuzând Patriarhia de ecumenism şi refuzând să-l pomenească pe patriarh la Sfânta Liturghie; Mitropolitul Serafim de Ioannina este ales Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Grecii (1974-1998).
  • 1975 Moartea lui Papa-Dimitris (Gagastathis); Articolul 3 al constituţiei greceşti declară oficial că religia predominantă în Grecia este Ortodoxia Răsăriteană aflată sub autoritatea Bisericii Greciei autocefale, aflate în uniune doctrinară cu Patriarhia Ecumenică.
  • 1976 Dialectul dimotiki (demotic) al limbii greceşti moderne devine limba oficială, înlocuind dialectul katharevousa purificat şi formal, care a fost în uz aproape două secole, de la înfiinţarea statului modern grec.
  • 1978 Avortul este legalizat în Grecia, dar numai în anumite circumstanţe.
  • 1980 Moartea Părintelui Filotei (Zervakos) din Paros; Comisia de Dialog Teologic Ortodox-Romano-Catolic se întâlneşte în Patmos şi Rodos pentru prima sesiune.
  • 1981 Grecia devine al X-lea membru al Comunităţii Europene la 1 ianuarie; adulterul este dezincriminat, în Codul Penal.
  • 1982 Ortografia monotonică este impusă prin lege în limba greacă, dar Biserica Ortodoxă Greacă continuă să folosească ortografia politonică.
  • 1983 Moartea Părintelui Arsenie al Peşterilor din Muntele Athos.
  • 1984 Comisia de Dialog Teologic Ortodox-Romano-Catolic se întâlneşte a treia oară în Cania, Creta.
  • 1986 Icoana Arborele lui Iesei a Maicii Domnului din Andros începe să izvorască mir; canonizarea Sfântului Arsenie Capadocianul (+1924) de către Patriarhia de Constantinopol.
  • 1987 În aprilie, Parlamentul aprobă o lege care expropriază pământurile mănăstirilor cu scopul de ale redistribui ţăranilor săraci şi care preia administrarea proprietăţilor orăşeneşti ale Bisericii; arhiepiscopul Serafim al Atenei a reuşit totuşi să prevină exproprierea proprietăţilor bisericeşti, permiţând o redistribuire a anumitor terenuri, dar opunându-se naţionalizării terenurilor bisericilor şi mănăstirilor.
  • 1988 Muntele Athos este desemnat sit Moştenire Culturală UNESCO.
  • 1989 Părintele Efrem Filotheitul începe fondarea unor mănăstiri de stil atonit în America de Nord.
  • 1990 Este înfiinţată Societatea Prietenii Muntelui Athos, formată din persoane interesate de situaţia mănăstirilor de la Muntele Athos; mitropolitul Kallistos Ware de Diokleia este preşedintele acestei societăţi, printre membrii căreia se regăsesc şi Prinţul Philip (Ducele de Edinburgh) şi Prinţul Charles (Prinţ de Wales şi Moştenitor al tronului britanic).
  • 1991 Moartea Părintelui Porfirie Capsocalivitul (Evangelos (Bairaktaris)) 7 februarie.
  • 1992 Moartea lui Gavrilia (Papaiannis) şi a lui Hrisant de Andros; Sinaxa întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe se ţine la Constantinopol; Tesalonic este ales capitală culturală a Europei.
  • 1993 Biserica Ciprului condamnă masoneria ca religie incompatibilă cu creştinismul; canonizarea lui Hrisostom (Calafatis) al Smirnei.
  • 1994 Moartea Părintelui Paisie (Eznepidis) de la Muntele Athos în 12 iulie; este inaugurat Muzeul Culturii Bizantine la Tesalonic; Parlamentul grec emite o rezoluţie care reclamă genocidul din regiunea Pontus din Asia Mică şi stabileşte ziua de 19 mai ca zi de pomenire.
  • 1995 Moartea Cuvioasei Macrina de Volos; Patriarhul ecumenic Bartolomeu I vizitează insula Patmos cu ocazia sărbătoririi a 1900 de ani de la scrierea Cărţii Apocalipsei de către Sfântul Evanghelist Ioan.
  • 1997 Explodează o bombă la sediul Patriarhiei de Constantinopol; este rănit serios diaconul ortodox Nectarie Nicolaou şi sunt avariate câteva clădiri.
  • 1998 Moartea Părintelui Efrem Katunakiotul; are loc Summitul de la Tesalonic, la care se discută participarea ortodoxă la Consiliul Ecumenic al Bisericilor; arhiepiscopul Hristodulos (Paraschevaides) este instalat în Atena ca noul întâistătător al Bisericii Greciei (1998-2008); o propunere a forţa separarea dintre stat şi biserică în Grecia este respinsă; Parlamentul grec reafirmă masacrarea grecilor din Asia Mică (al grecilor otomani din Pont şi Anatolia) şi desemnează ziua de 14 septembrie ca zi de comemorare.
  • 2000 Guvernul Greciei dispune îndepărtarea înscrierii obligatorii pe actele de identitate a apartenenţei religioase, în ciuda campaniilor împotriva acestei decizii demarate de Biserica Greciei şi sprijinite de majoritatea populaţiei.
  • 2001 Moartea Părintelui Haralambie Dionisiatis, învăţător al rugăciunii minţii; în prima vizită în Grecia a unui papă după anul 710 d.Hr., Papa Ioan Paul al II-lea al Romei cere scuze Bisericii Ortodoxe pentru Cruciada a IV-a; cu o zi înainte, aproape 1000 de ortodocşi conservatori au ieşit în stradă pentru a denunţa vizita; în martie, arhiepiscopul Hristodulos (Paraschevaides) al Atenei binecuvintează eforturile iniţiatorilor Petiţiei Genocidului Grecilor, care îndeamnă guvernul să nu violeze Legea 2675/98 prin eliminarea termenului "genocid" din explicarea distrugerii prezenţei greceşti din Asia Mică; arhiepiscopul Hristodulos vizitează Patriarhia Moscovei, fiind primit, de asemenea, şi de preşedintele rus Vladimir Putin.
  • 2002 Este înfiinţată Mitropolia de Glifada ca mitropolie nouă, separată de Mitropolia de Nea Smirni; arhiepiscopul Hristodulos al Atenei consimte la construcţia unei moschei în Atena, pentru a pune capăt situaţiei prin care capitala greacă era singura capitală din Uniunea Europeană fără un loc de rugăciune musulman; Patriarhul ecumenic Bartolomeu I de Constantinopol declară călugării de la Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos) ca fiind în schismă cu Biserica Ortodoxă.
  • 2003 Bisericile Ortodoxe din Europa comemorează 550 de ani de la căderea Constantinopolului în luna mai; ministrul grec al Culturii informează Parlamentul European că statutul Sfântului Munte Athos şi modul de viaţă de acolo vor rămâne neschimbate, citând recunoaşterea oficială a acestui statut prin articolul 105 din Constituţia greacă şi confirmat legal în clauza specială din Tratatul de la Atena care specifică condiţiile aderării Greciei la Uniunea Europeană; în februarie, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei emite o declaraţie prin care se pronunţă împotriva unui eventual război în Irak.
  • 2003 Are loc o dispută între Arhiepiscopul Hristodulos al Atenei şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I pe tema dreptului de decizie cu privire la numirea episcopilor din nordul Greciei, dar ruptura este remediată după patru luni. Propunerea de a construi o moschee în afara Atenei înainte de Jocurile Olimpice din 2004 a fost blocată din cauza opoziţiei rezidenţilor şi a Bisericii Ortodoxe Greceşti care nu au fost de acord cu amplasamentul propus şi cu planurile ca milioanele de lire necesare moscheii să provină de la regele Fahd al Arabiei Saudite.
  • 2004 În septembrie, un elicopter cu care călătorea Patriarhul Petros al VII-lea (Papapetrou) al Alexandriei împreună cu şaisprezece însoţitori (inclusiv alţi episcopi ai Bisericii Alexandriei) s-a prăbuşit în Marea Egee, în timp ce se îndrepta spre Muntele Athos; nu au existat supravieţuitori.
  • 2005 Biserica Greciei găzduieşte Conferinţa Mondială despre Misiune şi Evanghelizare a Consiliului Ecumenic al Bisericilor în Atena, prima care are loc într-o ţară ortodoxă din istoria acestei instituţii; în octombrie, membri ai grupului terorist turc "Lupii Suri" s-au adunat în afara sediului Patriarhiei Ecumenice din Fanar, înaintând până la poartă, unde au aşezat o ghirlandă neagră şi au strigat "Patriarhe, pleacă!" şi "Patriarhia în Grecia!", lansând astfel o campanie de strângere de semnături pentru expulzarea Patriarhiei Ecumenice din Istanbul; Prinţul Charles al Marii Britanii soseşte la Muntele Athos pentru o vizită de trei zile, în luna mai; Vladimir Putin devine primul şef de stat rus care vizitează Muntele Athos.
  • 2006 Arhiepiscopul Hristodulos (Paraschevaides) al Atenei vizitează Vaticanul, fiind primul întâistătător al Bisericii Greciei care vizitează Vaticanul, întorcând vizita Papei în Grecia din 2001 şi semnează o declaraţie despre importanţa rădăcinilor creştine ale Europei şi protejarea drepturilor fundamentale ale omului; guvernul Greciei anunţă că va finanţa şi construi o moschee în valoare de 15 milioane de euro (19 milioane USD) în Atena, prima moschee construită în capitala Greciei de la desprinderea de Imperiul Otoman cu 170 de ani înainte, cu acceptul arhiepiscopului Hristodul (Paraschevaides) al Atenei şi al Bisericii Greciei, pe amplasamentul stabilit; arhiepiscopul Hristodulos denunţă globalizarea ca fiind "o crimă împotriva umanităţii"; Papa Benedict al XVI-lea se întâlneşte cu seminariştii ortodocşi greci de la Colegiul Teologic Apostoliki Diakonia din Grecia în timpul vizitei acestora la Roma, îndemnându-i să înfrunte provocările care ameninţă credinţa, prin lucrarea lor pentru unirea tuturor creştinilor; o decizie a unei înalte instanţe din Atena aprobă înfiinţarea unei asociaţii care promovează cultul celor doisprezece zei de pe Muntele Olimp, cu practici apropiate de cele de tip New Age.
  • 2006 Biserica Greciei raportează existenţa a 216 aşezăminte monahale bărbăteşti şi 259 aşezăminte monahale feminine şi a 66 de schituri, cu un total de 1041 de călugări şi 2500 de călugăriţe, toate acestea mărturisind o modestă revenire a monahismului; în septembrie, la numai 48 de ore după ce un cleric somalez islamic i-a chemat pe musulmani să îl ucidă pe Papă, arhiepiscopul Hristodulos a ţinut o predică în Atena despre suferinţele pe care creştinii din Africa le îndură din cauza "fanaticilor islamişti", relatând cazul unor călugări romano-catolici care au fost măcelăriţi cu un an înainte "pentru că purtau crucea şi credeau în Domnul nostru răstignit"; arhiepiscopul Hristodulos îi critică pe autorii unui manual de istorie de clasa a şasea tipărit de guvern care încerca să ascundă rolul Bisericii în apărarea identităţii naţionale greceşti în timpul ocupaţiei otomane, cartea fiind ulterior retrasă în 2007; moartea Părintelui Atanasie Mitilineos, autorul a mii de predici în spiritul tradiţiei patristice ortodoxe.
  • 2007 Liceul minorităţii greceşti din Fanar (Megali tou Genous Sxoli - astăzi o şcoală de ciclu mediu şi superior a minorităţii greceşti) obţine condamnarea Turciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru violarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (protecţia proprietăţii); a 1600-a aniversare a adormirii Sfântului Ioan Gură de Aur; International Association of Genocide Scholars emite IAGS Rezoluţia despre genocidul asirienilor, grecilor, armenilor şi al altor creştini de către Imperiul Otoman, 13 iulie 2007, prin care numeşte campania otomană împotriva minorităţilor creştine dintre anii 1914-1923 ca fiind un genocid; o pictură pe jumătate terminată din Biserica Maicii Domnului din Axioupolis, nordul Greciei, a liderului comunist rus Vladimir Lenin tăind barba Sfântului Luca - pictată ca simbol al opresiunii comuniste asupra Bisericii - i-a ofensat tradiţionaliştii care au cerut îndepărtarea ei.
  • 2008 Moartea arhiepiscopului Hristodulos (Paraschevaides) al Atenei , care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai populari arhiepiscopi din istoria Greciei, revitalizând mesajul Bisericii într-o epocă secularizată, în special în rândul tinerilor; este ales Arhiepiscopul Ieronim al II-lea (Liapis) al Atenei; canonizarea lui Gheorghe (Karslidis) din Drama; în octombrie, are loc la Constantinopol o întrunire pan-ortodoxă a întâistătătorilor a paisprezece Biserici Ortodoxe: se semnează un document care cheamă la unitate inter-ortodoxă şi colaborare şi la "continuarea pregătirilor pentru Sfântul şi Marele Sinod"; al treisprezecelea comitet permanent al Bisericii Greciei denunţă planurile guvernului de a introduce legea parteneriatului civil, afirmând că sprijinul guvernului pentru legalizarea parteneriatului civil va duce la creşterea “prostituţiei.”
  • 2009 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CDEO) stabileşte că Turcia a violat drepturile de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Greceşti Bozcaada Kimisis Teodoku din insula egeană Bozcaada; Patriarhia Ecumenică are pe rol peste o douăsprezece cazuri la CEDO pentru a recupera unele dintre miile de proprietăţi confiscate de Statul turc; Preşedintele SUA Barack Obama a făcut un apel explicit, în discursul său în Parlamentul turc, pentru mult-disputata redeschidere a seminarului ortodox grec din Halki, gest considerat de Uniunea Europeană şi de alţii ca un test pentru libertatea religioasă din Turcia; patriarhul Mar Ignatius Zakka I Iwas al Bisericii Orientale a Antiohiei a făcut o vizită oficială în Grecia, ca oaspete al guvernului Greciei şi al Bisericii Ortodoxe din Grecia, pentru a-l felicita pe arhiepiscopul Bisericii Greciei cu prilejul alegerii şi pentru a reînnoi relaţiile dintre cele două Biserici; Părintele Iosif Vatopedinul trece la Domnul în pace, fiind înmormântat pe 1 iulie; Patriarhul ortodox rus Chiril cheamă autorităţile turce să redeschisă Seminarul teologic din Halki; peste 1000 de musulmani se adună pe străzile Atenei din cauza unor afirmaţii, nedovedită, că Poliţia greacă ar fi rupt şi călcat în picioare Coranul: sunt distruse 75 de maşini şi 14 oameni sunt răniţi, protestatarii au răsturnat coşurile de gunoi şi au atacat mai multe bănci; un grup de clerici ortodocşi din Grecia, în frunte cu trei arhiepiscopi în vârstă, au publicat manifestul: O mărturisire de credinţă împotriva ecumenismului, pledând la rezistenţa faţă de orice legături ecumenice cu romano-catolicii şi cu protestanţii, manifestul fiind semnat printre alţii şi de şase mitropoliţi, 49 de arhimandriţi, 22 de ieromonahi, 30 de călugăriţe şi stareţe, dar şi de numeroşi alţi preoţi şi părinţi ai Bisericii.

Vezi şi

Note

  • Unele dintre datări sunt aproximative, deoarece relatările din unele perioade sunt dificil de pus la un loc cu acurateţe.
  • Împărţirea Istoriei Bisericii în perioade separate, aşa cum am procedat aici, va fi întotdeauna destul de arbitrară, dar cu toate acestea, am încercat să împărţim cronologia după momentele de cotitură ale istoriei.
  • Această cronologie este, în mod necesar, alcătuită din evenimente ale Bisericii Ortodoxe, dar cu toate acestea, unele evenimente non-ortodoxe au fost introduse pentru importanţa lor istorică faţă de Ortodoxie

Biserică şi stat

Biserica Ortodoxă a Greciei este considerată, din punct de vedere istoric, ca protectoare a aşa-numitei “Civilizaţii Ortodoxe elenice.” Rolul actual al Bisericii Ortodoxe de după crearea statului-naţiune grec a fost interpretat în multe feluri diverse şi opuse; cu toate acestea, în toate constituţiile Greciei, Biserica Ortodoxă are statutul de “religie predominantă".
Articolul 3 din Constituţia Greciei defineşte relaţia dintre Biserică şi stat:

"Religia predominantă în Grecia este aceea a Bisericii Ortodoxe Răsăritene a lui Hristos. Biserica Ortodoxă din Grecia, mărturisindul pe Domnul nostru Iisus Hristos cap al său, este unită inseparabil în doctrină cu Marea Biserică a lui Hristos din Constantinopol şi cu fiecare altă Biserică a lui Hristos cu aceeaşi doctrină, observing unwaveringly, as they do, canoanele sfinte apostolice şi sinodale şi tradiţiile sfinte. Aceasta este autocefală şi este administrată de Sfântul Sinod al Episcopilor Titulari şi de Sfântul Sinod Permanent care provinde din acesta şi format conform cu Carta Statutară a Bisericii în conformitate cu prevederile Tomului Patriarhal din 29 iunie 1850 şi cu Documentul Sinodal din 4 septembrie 1928."[4]

Grecia este singurul stat ortodox din lume. Relaţia dintre Biserică şi stat poate fi caracterizată ca fiind sui generis, nefiind o separare completă şi nici o biserică întemeiată. Biserica este biserica-stat. Rolul Bisericii Ortodoxe în menţinerea identităţii etnice şi culturale greceşti de-a lungul a 400 de ani de guvernare otomană a întărit legăturile dintre religie şi guvernare. Majoritatea grecilor, indiferent dacă sunt sau nu religioşi, venerează şi respectă credinţa creştină ortodoxă, merg la biserică şi ţin zilele de sărbătoare mare şi sunt legaţi emoţional de Creştinismul Ortodox ca fiind religia lor "naţională".

Numele grecilor

Grecii au fost cunoscuţi sub diferite nume de-a lungul istoriei. Ridicarea lor ca putere şi prăbuşirea până la o distrugere aproape completă sunt situaţiii care s-au repetat nu doar o dată, ceea ce probabil este motivul pentru care ei sunt un popor cu atât de multe nume. Începutul fiecărei noi epoci istorice era însoţit de un nume nou, fie unul complet nou sau vechi dar uitat, fie preluat din tradiţie, fie unul împrumutat de la străini. Fiecare dintre aceste nume a fost important la vremea sa. Din vremurile antice şi până acum, printre aceste nume se găsesc:

  • aheeni (Αχαιοί)
  • eleni (Έλληνες)
  • greci (Γραικοί)
  • Romani (Ρωμαίοι)
  • bizantini (Βυζαντινοί)
  • romioi (Ρωμιοί)

Patriarhia Romei

"Themes" (provinciile ) bizantine ale Greciei s-au răsculat împotriva împăratului iconoclast Leo al III-lea în 727 într-o încercare de a-şi numi propriul împărat, dar Leo le-a învins. Până la acest moment, Grecia Şi Aheia erau, tehnic, sub autoritatea eclezistică a Papei, dar Leo s-a certat, de asemenea, şi cu papalitatea; atitudinea sfidătoare a Papilor Sfântul Grigorie al II-lea şi a Sfântului Grigorie al III-lea, care convocaseră sinoade la Roma pentru a anatemiza şi excomunica pe iconoclaşti (730, 732) în favoarea cinstirii icoanelor, a dus la o ceartă violentă cu împăratul. Oricum, drept represalii, Leo a transferat teritoriile din sudul Italiei, Greciei şi Egeea din jurisdicţia papei în cea a patriarhului de la Constantinopol, aruncând astfel papalitatea în afara imperiului.
Mai înainte, teritoriile pe care Leo al III-lea le-a plasat acum sub autoritatea Constantinopolului, deşi erau sub autoritatea civilă a împăratului de la Constantinopol încă din anul 395, cu toate acestea nu depinseserăă niciodată ecleziastic de Roma, cu excepţia unosr scurte întreruperi, printre care:

  • În 421 (când un decret emis de împăratul Teodosie al II-lea a plasat toate bisericile din prefectura Iliricum (pe atunci componentă a Imperiului de Răsărit) în jurisdicţia Arhiepiscopiei de Constantinopol).
  • În 438, prin Codexul lui Teodosie, Iliricum a fost din plasat sub jurisdicţia Constantinopolului.
  • Într-o oarecare măsură în timpul schismei acahiene, 484-519.

Prefectura Pretoriană de Iliricum'
Prefectura de Iliricum a fost numită după fost provincie Iliricum şi era una din din cele patru principale diviziuni ale Imperiului, divizare realizată de Diocleţian. Iniţial cuprindea două dioceze: Dioceza de Pannoniae şi Diocese de Moesiae. Dioceza Pannoniae nu aparţinea jumătăţii de cultură greacă a Imperiului şi a fost transferată părţii apusene atunci când Teodosie I a stabilit separarea finală a celor două imperii în 395.

Dioceza de Moesiae (mai târziu, despărţită la rândul ei în două dioceze: Dioceza de Macedonia şi Dioceza de Dacia) era zona cunoscută sub numele de "Iliricum de răsărit", şi luând în considerare lista provinciilor dintr-o scrisoare a Papei Nicolae I (858-67) în care cerea retrocedarea bisericilor îndepărtate din jurisdicţia papei în 732-33, această zonă se pare a fost zona pedepsită de împăratul Leo.

  • Dioceza Macedonia formată din şapte provincii: Ahaia, Creta, Tesalia, Epirus vetus, Epirus nova, Macedonia Prima, Macedoniae salutaris (Secunda).
  • Dioceza Dacia formată din cinci provincii: Dacia mediterranea, Dacia ripensis, Moesia Prima, Dardania, Praevalitana.

Lucrări publicate

Perioada bizantină

Ocupaţia latină

  • Aristeides Papadakis (with John Meyendorff). The Christian East and the Rise of the Papacy: The Church 1071-1453 A.D. The Church in History Vol. IV. Crestwood, N.Y. : St. Vladimirs Seminary Press, 1994. ISBN 9780881410587
  • Deno John Geanakoplos. Byzantine East and Latin West: Two worlds of Christendom in Middle Ages and Renaissance: Studies in Ecclesiastical and Cultural History. Oxford Blackwell 1966. ISBN 9780208016157
  • E. Brown. "The Cistercians in the Latin Empire of Constantinople and Greece." Traditio 14 (1958), pp.63-120.
  • Kenneth M. Setton. Catalan Domination of Athens, 1311-1388. Mediaeval Academy of America, 1948.
  • P. Charanis. "Byzantium, the West and the Origin of the First Crusade." Byzantion 19 (1949), pp.17-36.
  • R. Wolff. "The Organisation of the Latin Patriarchate of Constantinople 1204-61." Traditio 6 (1948), pp.33-60.
  • William Miller. The Latins in the Levant: A History of Frankish Greece 1204-1566. Cambridge, Speculum Historiale, 1908.

Ocupaţia turcilor otomani

  • Apostolos E. Vacalopoulos. The Greek Nation, 1453-1669: The Cultural and Economic Background of Modern Greek Society. Transl. from Greek. Rutgers University Press, 1975. ISBN 9780813508108 (One of the few scholarly studies in English of this period)
  • Bat Ye'or. The Decline of Eastern Christianity Under Islam: From Jihad to Dhimmitude: Seventh-Twentieth Century. Translated by Miriam Kochan. Published by Fairleigh Dickinson Univ Press, 1996. 522pp. ISBN 9780838636886
  • Fr. Nomikos Michael Vaporis. Witnesses for Christ: Orthodox Christian Neomartyrs of the Ottoman Period 1437-1860. St Vladimir's Seminary Press, 2000. 377 pp. ISBN 9780881411966
  • George P. Henderson. The Revival of Greek Thought, 1620-1830. State University of New York Press, 1970. ISBN 9780873950695 (Focuses on the intellectual revivial preceeding the War of Independence in 1821)
  • George A. Maloney, (S.J.). A History of Orthodox Theology Since 1453. Norland Publishing, Massachusetts, 1976.
  • Leften S. Stavrianos. The Balkans Since 1453. Rinehart & Company, New York, 1958.
  • Speros Vryonis, (Jr). The Decline of Medieval Hellenism in Asia Minor and the Process of Islamization from the Eleventh through the Fifteenth Century. University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1971. (Very comprehensive, masterpiece of scholarship)
  • Steven Runciman. The Great Church in Captivity: A Study of the Patriarchate of Constantinople from the Eve of the Turkish Conquest to the Greek War of Independence. Cambridge University Press,1986.
  • Theodore H. Papadopoulos. Studies and Documents Relating to the History of the Greek Church and People Under Turkish Domination. 2nd ed. Variorum, Hampshire, Great Britain, 1990. (Scholarly; Source texts in Greek)
Articles
  • Elizabeth A. Zachariadou. The Great Church in captivity 1453–1586. Eastern Christianity. Ed. Michael Angold. Cambridge University Press, 2006. Cambridge Histories Online.
  • Elizabeth A. Zachariadou. Mount Athos and the Ottomans c. 1350–1550. Eastern Christianity. Ed. Michael Angold. Cambridge University Press, 2006. Cambridge Histories Online.
  • I. K. Hassiotis. From the 'Refledging' to the 'Illumination of the Nation': Aspects of Political Ideology in the Greek Church Under Ottoman Domination. Balkan Studies 1999 40(1): 41-55.
  • Socrates D. Petmezas. Christian Communities in Eighteenth and Early Nineteenth Century Ottoman Greece: Their Fiscal Functions. Princeton Papers: Interdisciplinary Journal of Middle Eastern Studies 2005 12: 71-127.

Războiul grec de independenţă

  • David Brewer. The Greek War of Independence : the struggle for freedom from Ottoman oppression and the birth of the modern Greek nation. Woodstock, N.Y. : Overlook Press, 2001. 393pp.
  • Douglas Dakin. The Greek struggle for independence, 1821-1833. London, Batsford 1973.
  • Joseph Braddock. The Greek Phoenix: The Struggle for Liberty from the Fall of Constantinople to the Creation of a New Greek Nation. NY. Coward, McCann & Geoghegan. 1973. 1st ed. 233pp.
  • Nikiforos P. Diamandouros [et al] (Eds.). Hellenism and the First Greek war of Liberation (1821-1830) : Continuity and Change. The Modern Greek Studies Association of the United States and Canada. Thessaloniki: Institute for Balkan Studies, 1976.

Grecia modernă

  • Anastasios Anastassiadis. Religion and Politics in Greece: The Greek Church's 'Conservative Modernization' in the 1990's. Research in Question, No.11, January 2004. (PDF).
  • C.M. Woodhouse. Modern Greece. 4th ed. Boston : Faber and Faber, 1986.
  • Charles A. Frazee. The Orthodox Church and independent Greece, 1821-1852. Cambridge University Press 1969.
  • Demetrios J. Constantelos. The Greek Orthodox Church: Faith, History, and Practice. Seabury Press, 1967.
  • John Hadjinicolaou (Ed.). Synaxis: An Anthology of the Most Significant Orthodox Theology in Greece Appearing in the Journal Synaxē from 1982 to 2002. Montréal : Alexander Press, 2006.
  • John L. Tomkinson. Between Heaven and Earth: The Greek Church. Anagnosis Books, Athens, 2004. ISBN 960-87186-5-1
  • Mother Nectaria McLees. EVLOGEITE! A Pilgrim's Guide to Greece. 1st Ed. St. Nicholas Press, Kansas City, MO, 2002. 927 pp. ISBN 09716365-1-6
  • Rev. Dr. Nicon D. Patrinacos (M.A., D.Phil. (Oxon)). A Dictionary of Greek Orthodoxy - Λεξικον Ελληνικης Ορθοδοξιας. Light & Life Publishing, Minnesota, 1984.

Referinţe

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi