Sofronie I al Ierusalimului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Patriarhul Sforonie I al Ierusalimului
Cel întru sfinţi părintele nostru Sofronie I al Ierusalimului a fost patriarh al Ierusalimului între anii 634-638. A fost patriarh atunci când Ierusalimul a căzut în mâinile sarazinilor, sub conducerea lui Omar I, în 637. A fost un hotărât luptător împotriva ereziei monotelite. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face pe 11 martie.

Cuprins

Viaţa

Sofronie (gr. Σωφρόνιος) s-a născut la Damasc, Siria, în anul 560. Era de origine arabă. Nu se cunoaşte nimic despre viaţa lui de dinainte. A fost călugăr şi teolog. Om foarte instruit și profesor de retorică, devine ascet în Egipt în jurul anului 580, iar apoi intră în mănăstirea sfântului Teodosie cel Mare (situată între Betleem și Ierusalim).

Pe timpul controverselor hristologice, Sofronie a fost un puternic apărător al credinţei ortodoxe. În tinerețe vizitează aşezările monahale din Asia Mică, Egipt, şi Roma împreună cu prietenul său mai mare, scriitorul bizantin Ioan Moshu. În anul 605, Sofronie fuge în Alexandria înainte ca perşii să invadeze Palestina. Apoi în 616, fuge din nou, din Alexandria înainte ca perşii să invadeze Egiptul. După moartea lui Ioan Moshu la Roma (după anul 620), Sofronie aduce moaștele acestuia în Țara Sfântă pentru a le îngropa acolo (634), după dorința lui Ioan Moshu.

În 633 se găsea din întâmplare în Alexandria și se opune unirii cu monofiziții „teodosieni”. Când apar semnele monotelismului, Sofronie încearcă să-l convingă pe patriarhul Chir al Alexandriei să nu accepte această erezie.

În anul 634 este ales Patriarh al Ierusalimului. El continuă să-şi susţină poziţia sa împotriva monotelismului la Ierusalim, dedicând predica din ziua Naşterii Mântuitorului pentru a-i întări pe clerici în a menţine învăţăturile dumnezeieşti ale sinodului de la Calcedon.

În acele vremuri arabii musulmani câştigau controlul asupra Palestinei. În 637 sau 638 negociază cu califul Omar predarea Ierusalimului în schimbul recunoşterii libertăţilor civile ale populaţiei creştine și a plății unui tribut (jizya).

Mâhnit peste măsură datorită ocupării Ierusalimului, Patriarhul Sofronie moare pe 11 martie 638 la Ierusalim la puţin timp după căderea acestuia sub musulmani.

Scrieri

Scriitor prolific, o bună parte din lucrările sale sunt pierdute astăzi. Scrierile sale includ:

  • Un elogiu adus mucenicilor din Alexandria, Chir şi Ioan - drept mulţumire că a fost vindecat de orbire -, intitulat Minunile sfinților Chir și Ioan).
  • 23 de poeme anacreontice la sărbătorile bisericeşti. Anacreonticele 19 şi 20 sunt două poeme ce descriu un circuit complet al celor mai importante biserici din Ierusalim de la sfârşitul secolului al şaselea, perioadă ce a fost descrisă ca fiind perioada de aur a creştinătăţii din Ţara Sfântă.
  • Viața sfintei Mariei Egipteanca
  • Viața sfântului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei (scrisă în 619 sau 620 împreună cu Ioan Moshu)
  • viața unui preot martir din Roma
Casetă de succesiune:
Sofronie I al Ierusalimului
Precedat de:
Modest
Patriarh al Ierusalimului
634-638
Urmat de:
Anastasie II



Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Sofronie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 2-lea:

De râvna cea dumnezeiască fiind pus în mişcare şi lărgind gura poruncilor celor adevărate, temeliile Bisericii după lege le-ai aşezat; şi cuvinte preaînţelepte dând călugărilor celor ce se aflau acolo, te-ai arătat lumii preaînţelept între patriarhii Ierusalimului, Sofronie. Prin care îndreptându-ne, strigăm ţie: „Bucură-te, lauda cea luminoasă a ortodocşilor!”

Surse

OrthodoxWiki:Sophronius I of Jerusalem, după:

Legături externe

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi