Vasile cel Mare

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sfântul Vasile cel Mare
Icoana Sf. Vasile cel Mare
Date personale
Naștere 330
Mutare la Domnul (†) 379
Localizare Cezareea Capadociei, Asia Mică (Imperiul Roman)
Naționalitate
Date cult
Tip Ierarh, Sfânt Părinte
Data canonizării
Prăznuire la data de 1 ianuarie
Recunoaștere pan-ortodoxă
Biserici patronate


Sfântul Vasile cel Mare (330-379) a fost un mare Sfânt Părinte al Bisericii Răsăritene, arhiepiscop al Cezareei Capadociei, teolog și autor de scrieri ascetice. Este unul din Sfinții Trei Ierarhi, împreună cu Ioan Gură de Aur și Grigorie de Nazianz („Teologul”).
Prăznuirea lui se face în fiecare an în ziua de 1 ianuarie.

Cuprins

Viața și activitatea

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinți binecredincioși și înstăriți, Vasilie și Emilia. Tatăl său era un luminat dascăl în cetate.

Iubitor de învățătură și înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile și-a îmbogățit mintea cercetând, rând pe rând, școlile din Cezareea, apoi din Constantinopol, mergând până la Atena, la cea mai înaltă școală din timpul său, unde a întâlnit pe Sfântul Grigorie Teologul, cu care a legat o strânsă și sfântă prietenie. A studiat logica, matematica, gramatica, științele naturii, retorica, filosofia și medicina.

La Atena, împreună cu Sfântul Grigorie, a întemeiat prima grupare de studenți creștini. Această grupare a fost combătută puternic de păgâni.

A intrat în monahism, apoi a fost hirotonit preot.

A fost ales Arhiepiscop al Cezareii în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, atunci când ereticii lui Arie și Macedonie izbutiseră să aibă de partea lor pe însuși împăratul Valens. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, cu scrisul și cuvântul, pentru apărarea dogmei Sfintei Treimi. De aceea și-a atras mânia împăratului și a suferit multe prigoniri din partea lui. Lucrarea sa teologică și spirituală a fost continuată de fratele său mai mic, sfântul Grigorie de Nyssa.

Sfântul Vasile cel Mare a orânduit viața monahală și a întemeiat, pe lângă Biserică, azile și spitale, în ajutorul celor săraci și neputincioși, îndemnând pe cei înstăriți să folosească averile lor, ajutând pe cei lipsiți.

Scrieri

De la Sfântul Vasile cel Mare ne-au rămas scrise:

Imnografie

La 1 ianuarie:

Tropar (glasul 1):

În tot pământul s-a răspândit vestirea ta,
că a primit cuvântul tău, prin care
cu dumnezeiască credință ai învățat,
firea celor în ființă ai lămurit
și ai pus rânduială în obiceiurile oamenilor.
Părinte cuvioase, preoție împărătească,
roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac (glasul al 4-lea):

Arătatu-te-ai temei neclintit Bisericii,
dând tuturor oamenilor domnia cea nestricată,
pecetluind-o cu dogmele tale, Vasile Cuvioase, grăitorule de cele cerești.


La 30 ianuarie, împreună-pomenirea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz și Ioan Gură de Aur

Tropar (glasul al 4-lea):

Ca cei ce ați fost întocmai la obicei cu Apostolii și lumii învățători,
rugați-vă la Stăpânul tuturor să dăruiască pace lumii
și sufletelor noastre mare milă.

Condac (glasul al 2-lea):

Pe sfinții propovăduitori și dumnezeieștii vestitori,
pe căpetenia învățătorilor Tăi, Doamne,
i-ai primit întru desfătarea și odihna bunătăților Tale.
Că ai primit ostenelile acelora și moartea
mai vârtos decât arderile de tot,
Cel ce Însuți preamărești pe sfinții Tăi.

Iconografie

Erminia lui Dionisie din Furna[1] dă următoarele indicații pentru zugrăvirea Sf. Vasile cel Mare:

  • Înalt, drept, ascetic slab, cu fața prelungă, galben [sau negricios] la față, tâmplele adâncite, cu fruntea puțin încrețită și obrajii puțin zbârciți, nasul lung și coroiat, cărunt, cu barba destul de lungă, sprâncenele lungi, rotunde și cam încrețite, ca la omul îngrijorat, posomorât, spune: "Nimeni din cei legați cu pofte trupești nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să slujească Ție, Împărate al Slavei!..." Sau, după rânduială cuvioșească, astfel: "Trebuie să purtăm de grijă cu tot dinadinsul de frumusețea sufletului, căci aceasta va să ceară Dumnezeu, dreptul judecător, de la neamul omenesc...". Este zugrăvit în veșminte episcopale, dar fără mitră pe cap.
  • Poate fi zugrăvit singur sau (pentru prăznuirea de la 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
  • În registrul al cincilea (de jos) din Altar, între sfinții ierarhi, la dreapta (sud) față de fereastra centrală, în timp ce la stânga (nord) e zugrăvit Sf. Ioan Gură de Aur, iar alături de ei alți Sfinți ierarhi, cu numele lor și cu hârtii în mâini.
  • Mai poate fi zugrăvit, împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur, și pe ușile împărătești ale Altarului, ca unii ce au alcătuit Sfintele Liturghii.
  • La pictarea trapezei unei mănăstiri, în registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, este zugrăvit împreună cu ceilalți Sfinți ierarhi mai însemnați. Când e pictat aici, poartă în mâini o hârtie pe care zice: "Ni se cuvine negreșit a păzi frumusețea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta".

Onomastică

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI), aproape 600.000 de români, majoritatea bărbați, își serbează onomastica pe 1 ianuarie. Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbaţi, iar 87.181, femei (cu numele Vasilica sau Sica).[2]

Note

  1. Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, editura Sophia, București, 2000, pp. 23, 151, 153, 194, 195, 205, 209, 229, 236, 239. ISBN 973-99692-0-8.
  2. Digi24.ro: Aproape 600.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, de Sfântul Vasile cel Mare, 1 ianuarie 2014

Surse

  • Din învățătura Sfinților Părinți. Antologie de texte patristice pe teme de dogmatică și spiritualitate ortodoxă, Editura Bizantină, f.a.
  • Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi