Sfânt (latinescul sanctus, slavonescul sveat) se referă în mod exact, sau absolut, la Dumnezeu, ca fiind singur perfect şi dincolo de orice urmă de lipsă. În Teologie se spune că sfinţenia este unul din atributele lui Dumnezeu.
Pentru participarea la dumnezeire prin harul necreat, sau energiile necreate ale lui Dumnezeu, primesc numele de "sfânt" / "sfântă", "sfinţi" / "sfinte":
- sfinţii îngeri
- oamenii sfinţi
- unele sfinte lucrări ale Bisericii (de exemplu: sfintele slujbe, Sfânta Liturghie etc.)
- sfinte se numesc şi unele obiecte liturgice care servesc cultului liturgic al Bisericii (de exemplu: sfintele icoane, sfântul potir etc.)
- Biserica este "una, sfântă, sobornicească şi apostolească", după cum spune Crezul.
| SFINŢI
|
|
| Articole generale:
|
Sfânt (despre sfinţenie) - Sfinţi (despre sfinţi) - Sfinţire (despre sfinţiri)
|
|
|
|
|
|
|
|
