Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Mănăstirea Vatopedi
Mănăstirea Vatopedi
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată secolul al IV-lea, rectitorită la 972 de către călugării Atanasie, Nicolae şi Antonie
Ctitori Sf.Constantin cel Mare
Stareț Arhimandritul Efrem
Mărime aprox. ~50-80 de vieţuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii schitul Sf. Dumitru, schitul rusesc Sf. Andrei din Careia, chilia românească Colciu
Hramuri Bunavestire
Site web oficial


Mănăstirea Vatopedi (gr.: Βατοπαιδίου) este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi a doua în ierarhia din Sfântul Munte.

În limba română este numită şi Vatoped sau Vatopedu (sau Mănăstirea Vatopedului), ba chiar şi Vatopediu.

Cuprins

Istoric

Conform tradiţiei, ctitorul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost sfântul Constantin cel Mare, ca mulţumire că Maica Domnului l-a scăpat pe fiul său Arcadie de la înec. Şi numele mănăstirii s-ar trage de la această întâmplare: "vatos", arbust sau tufiş, şi "paidos" copil – copilul găsit în tufiş / arbust.

Pe la 361-363 tot Muntele Athos a fost pustiit de păgâni, iar în anii 379-395 mănăstirea a fost refăcută de împăratul Teodosie cel Mare. Dar pe la anul 860 a fost din nou prădată de către beduinii siriaci.

Mănăstirea a fost reîntemeiată în anul 972 de trei călugări: Atanasie, Nicolae şi Antonie, care au fost ucenici ai sfântului Atanasie Athonitul, fondatorul mănăstirii Marea Lavră şi a monahismului de obşte în Sfântul Munte Athos.

Catoliconul mănăstirii

Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva mozaicuri din epoca bizantină.

În mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece paraclise, dintre care cinci legate de catoliconul mănăstirii.

Şi Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, poate fi considerat ca fiind unul dintre ctitorii Mănăstirii Vatopedi. În a doua domnie a sa (1563-1568), el a dăruit sfintei mănăstiri o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur („ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa”), precum şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau circa 300 călugări în mănăstire.

Odoare şi sfinte moaşte

Brâul Maicii Domnului, de culoare neagră, se păstrează într-o raclă de argint.

Două cruci de la împăratul Constantin făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstrează pe Sfânta Masă.

Alte sfinte moaşte: Capul Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat; Paharul (Jaspis) oferit de Manuel Comneanul-Paleologul; un deget al Sf. Ioan Botezătorul; mâna Sf. Grigorie Decapolitul, dăruită de doamna Maria, soţia lui Şerban Cantacuzino, şi multe alte sfinte moaşte.

Biblioteca

Codice palimpsest Sf. Ioan Gură de Aur
Biblioteca din Vatopedi este cea mai bogată din Sf. Munte. Pe lângă cele mai mult de 10.000 de volume tipărite, mai sunt şi peste 1700 de manuscrise de mare valoare istorică şi arheologică, între care: 634 manuscrise greceşti (dintre care ca la jumătate pe pergament), 150 cu cântări bisericeşti şi o serie de manuscrise Slavoneşti.

Icoane

Icoana Maicii Domnului "Paramythia" sau "Izbăvitoarea de barbari"
Icoana Maicii Domnului "Pantanassa"

În această mănăstire se găsesc multe icoane făcătoare de minuni:

"Pantanassa" - "Împărăteasa tuturor"- icoană vindecătoare de cancer şi de alte boli incurabile

"Izbăvitoarea celor deznădăjduiţi" - Theotokos

"Elaiovritissa" - "Izvorâtoarea de mir" - a izvorât ulei pe timpul foametei

"Vimatarissa"

"Ctitoriţa" - această icoană a fost ascunsă de năvălirea păgânilor de un călugăr într-o groapă sub Sfânta Masă cu o lumânare aprinsă în faţa ei, iar după 72 de ani icoana a fost găsită în acel loc cu lumânarea încă arzând (călugărul respectiv a fost luat prizonier de păgâni, iar când a ajuns la mănăstire, după 72 de ani, le-a spus călugărilor să sape în acel loc şi au găsit icoana).

"Junghiata" - a fost lovită de un diacon (era supărat pe bucătar fiindcă nu a vrut să-i mai dea mâncare când a întârziat la masă - întârzia des) cu un cuţit, şi imediat a curs sânge din icoană. Diaconul şi-a venit în fire şi şi-a dat seama de greşeală şi s-a rugat Maicii Domnului să-l ierte neclintit în fata icoanei iar după câţiva ani Maica Domnului i-a spus că l-a iertat dar mâna care a lovit icoana va da socoteală la judecata lui Dumnezeu. Iar după moartea lui mâna respectivă i-a rămas uscată ca mărturie.

"Paramythia" - "Izbăvitoarea de barbari" - această icoană arăta înainte de această minune ca o icoană clasică. Porţile mănăstirii se ţineau închise în timpul nopţii de frica năvălirii păgânilor (piraţi), iar dimineaţa se deschideau. Un călugăr s-a închinat acestei icoane dimineaţa, iar Maica Domnului i-a vorbit din icoană, spunându-i să nu deschidă porţile mănăstirii, fiindcă erau piraţi la porţi care vor prăda mănăstirea şi o vor incendia; atunci Pruncul Iisus a ridicat mâna şi i-a acoperit gura Maicii Domnului, spunându-i să-i lase în pace pe călugării aceia, fiindcă nu făceau voia Lui; Maica Domnului i-a apucat tandru mâna Mântuitorului şi a lăsat-o în jos, spunând din nou acelaşi lucru. Iar icoana a rămas aşa. Într-adevăr, piraţii erau la porţile mănăstirii, iar astfel s-au izbăvit de distrugere şi moarte mănăstirea şi călugării .

"Antifomitria" - la anul 382 fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatălui său (să vadă cum decurg lucrările de reparaţie) şi se închină la icoană; atunci Maica Domnului strigă din icoana "Ce cauţi aici? De acum încolo să nu mai calce picior de femeie pe aici..." şi de atunci s-a interzis accesul femeilor în muntele Athos.

Schituri şi chilii

Schitul grecesc "Sfântul Dumitru" şi schitul rusesc "Sfântul Andrei" (Serai) aparţin de Vatopedi.

Pe moşia acestei mari mănăstiri se află şi trei chilii româneşti: Sfântul Ipatie, Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Gheorghe de la Kolitzu (Colciu).

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi