Cartea lui Isaia: Diferență între versiuni
(→Autor) |
|||
Linia 6: | Linia 6: | ||
Argumente care atestă faptul că Isaia este autorul cărții: | Argumente care atestă faptul că Isaia este autorul cărții: | ||
− | 1. Expresia ,,Sfântul lui Israel” apare de 12 ori în partea considerată de unii exegeți atei ca fiind partea I (cap 1-40) și de 14 ori în partea considerată de aceștia a doua (cap 40-56) http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=sf%C3%A2ntul+lui+Israel | + | 1. Expresia ,,Sfântul lui Israel” apare de 12 ori în partea considerată de unii exegeți (atei, unii protestanți, unii catolici<ref>Biblia, traducerea lui Valeriu Anania, pag 888</ref>) ca fiind partea I (cap 1-40) și de 14 ori în partea considerată de aceștia a doua (cap 40-56) http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=sf%C3%A2ntul+lui+Israel |
2. Expresia ,,gura lui Iahve a vorbit” se află de 5 ori în așa-zisa parte I și de două ori în așa-zisa parte a II-a, la 40.5, 58.14 | 2. Expresia ,,gura lui Iahve a vorbit” se află de 5 ori în așa-zisa parte I și de două ori în așa-zisa parte a II-a, la 40.5, 58.14 | ||
Linia 12: | Linia 12: | ||
3. În așa-zisa parte a doua este menționat cedrul, care era total necunoscut locuitorilor din Babilon. http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=cedr. (44.14, 41.19) Folosirea acestui cuvânt nu este compatibilă cu un scriitor care a trăit și a petrecut toată viața în exil | 3. În așa-zisa parte a doua este menționat cedrul, care era total necunoscut locuitorilor din Babilon. http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=cedr. (44.14, 41.19) Folosirea acestui cuvânt nu este compatibilă cu un scriitor care a trăit și a petrecut toată viața în exil | ||
− | 4. Septuaginta, cea mai veche traducere a cunoscut cartea lui | + | 4. Septuaginta, cea mai veche traducere a cunoscut cartea lui Isaia în forma de astăzi |
5. Noul Testament citează drept cuvinte ale lui Isaia 11 locuri scoase din capitolele 40-66 | 5. Noul Testament citează drept cuvinte ale lui Isaia 11 locuri scoase din capitolele 40-66 |
Versiunea de la data 30 aprilie 2013 15:35
Cartea lui Isaia (gr. Ησαΐας) este una din cele 49 de cărți ale Vechiului Testament. În canonul scrierilor sacre iudaice, Cartea lui Isaia este socotită printre scrierile „profetice”, iar în canonul creștin al Bibliei ea este inclusă printre proorocii mari.
Cuprins
[ascunde]Autor
Tradiția creștină atribuie cartea proorocului Isaia, care a trăit în secolele VIII-VII î.Hr., și a cărui activitate este relatată în Cartea a IV-a a Regilor (sau Cartea a II-a a Cronicilor).
Argumente care atestă faptul că Isaia este autorul cărții: 1. Expresia ,,Sfântul lui Israel” apare de 12 ori în partea considerată de unii exegeți (atei, unii protestanți, unii catolici[1]) ca fiind partea I (cap 1-40) și de 14 ori în partea considerată de aceștia a doua (cap 40-56) http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=sf%C3%A2ntul+lui+Israel
2. Expresia ,,gura lui Iahve a vorbit” se află de 5 ori în așa-zisa parte I și de două ori în așa-zisa parte a II-a, la 40.5, 58.14
3. În așa-zisa parte a doua este menționat cedrul, care era total necunoscut locuitorilor din Babilon. http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=cedr. (44.14, 41.19) Folosirea acestui cuvânt nu este compatibilă cu un scriitor care a trăit și a petrecut toată viața în exil
4. Septuaginta, cea mai veche traducere a cunoscut cartea lui Isaia în forma de astăzi
5. Noul Testament citează drept cuvinte ale lui Isaia 11 locuri scoase din capitolele 40-66
6. Isaia a scris aproape jumătate de secol, stilul lui de scriere putând fi diferit de la epocă la alta. Deosebirea de stil se poate explica și prin diferența de conținut a cuprinsului celor două părți. În partea I predomină amenințările, în cea de-a doua mângâierile.[2]
Isaia în creștinism
În Noul Testament, profeţiile lui Isaia sunt citate de Iisus Hristos şi apostoli de aproape de 50 ori în mod exact şi de vreo 40 de ori în mod liber. Isaia a dat lui Mesia numele de Emanuel, care se tâlcuieşte „Dumnezeu e cu noi”.
Isaia l-a prezis pe Mesia cu atâtea amănunte încât Sfinţii Părinţi l-au numit „Evanghelistul Vechiului Testament”.
Note
Bibliografie
Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultăţile Teologice, pag 195-203, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4